KorAP: Find »[drukola/base=schemă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...3191 >

79,764 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

de sedimentare, putând fi catalogat astfel: CBO5: 30% , SS: 50% 15 Datele din această introducere au la bază informații reale și pot fi folosite pentru calculul de proiectare privind caracteristicile generale ale localităților ce urmează a fi studiate. CAPITOLUL I SCHEME ȘI SISTEME DE CANALIZARE 1.1. Generalități În centrele populate și în interiorul incintelor industriale se acumulează diferite reziduuri care din punct de vedere fizic pot fi: în stare lichidă (ape uzate), în stare solidă (deșeuri industriale, gunoaie menajere) și în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în receptori și care să permită un amestec cât mai bun cu apele receptorului. Din acest punct de vedere se deosebesc guri de vărsare punctuale (de mal) și guri de vărsare prin dispersia apelor efluentului în talvegul râului. 1.3. Scheme de canalizare 1.3.1. Rețele ramificate statice Rețeaua ramificată este o rețea de curgere gravitațională cu nivel liber, guvernată de regula că într-un nod al rețelei pot primi apă din ”n” direcții, dar la evacuare din nod apa

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Rețeaua ramificată este o rețea de curgere gravitațională cu nivel liber, guvernată de regula că într-un nod al rețelei pot primi apă din ”n” direcții, dar la evacuare din nod apa pleacă obligatoriu pe o singură direcție mai departe. Schemele rețelei de canalizare indică o reprezentare în plan și vertical a elementelor componente ce alcătuiesc canalizarea față de relieful terenului, situația cursurilor de apă, amplasamentul stației de epurare. În funcție de poziția colectoarelor (principale sau secundare) față de emisar schemele de canalizare pot fi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
singură direcție mai departe. Schemele rețelei de canalizare indică o reprezentare în plan și vertical a elementelor componente ce alcătuiesc canalizarea față de relieful terenului, situația cursurilor de apă, amplasamentul stației de epurare. În funcție de poziția colectoarelor (principale sau secundare) față de emisar schemele de canalizare pot fi: perpendicular directă; perpendicular indirectă; paralelă sau etajată; ramificată; radială. /7, 10, 19, 31, 41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
alcătuiesc canalizarea față de relieful terenului, situația cursurilor de apă, amplasamentul stației de epurare. În funcție de poziția colectoarelor (principale sau secundare) față de emisar schemele de canalizare pot fi: perpendicular directă; perpendicular indirectă; paralelă sau etajată; ramificată; radială. /7, 10, 19, 31, 41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă se aplică numai pentru apele convențional curate, în caz contrar ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
schemele de canalizare pot fi: perpendicular directă; perpendicular indirectă; paralelă sau etajată; ramificată; radială. /7, 10, 19, 31, 41/ Schema perpendicular directă (figura 1.2. a) cuprinde colectoarele care sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă se aplică numai pentru apele convențional curate, în caz contrar ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua râul. Schema perpendicular indirectă (figura 1.2. b) este frecvent aplicată, colectorul principal

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sunt aproximativ perpendicular pe cursul de apă datorită configurației terenului. Această schemă se aplică numai pentru apele convențional curate, în caz contrar ar trebui să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua râul. Schema perpendicular indirectă (figura 1.2. b) este frecvent aplicată, colectorul principal fiind paralel cu râul receptor, colectând și apele adunate de colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să fie prevăzute pentru fiecare colector câte o stație de epurare pentru a nu polua râul. Schema perpendicular indirectă (figura 1.2. b) este frecvent aplicată, colectorul principal fiind paralel cu râul receptor, colectând și apele adunate de colectoarele secundare. Schema paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă de terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un colector principal ce interceptează apele pe ambele părți. Schema radială (figura 1.5) este aplicată localităților mari în condițiile existenței unui relief puternic accidentat, cât și a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un colector principal ce interceptează apele pe ambele părți. Schema radială (figura 1.5) este aplicată localităților mari în condițiile existenței unui relief puternic accidentat, cât și a unui relief foarte plan și cu posibilități multiple de epurare în extravilan a apelor canalizate. Colectoarele principale au o direcție radială din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
relief puternic accidentat, cât și a unui relief foarte plan și cu posibilități multiple de epurare în extravilan a apelor canalizate. Colectoarele principale au o direcție radială din conturul localităților spre periferie având descărcare independentă în stații de epurare. Această schemă prezintă avantaj că nu necesită redimensionare sau dublarea colectoarelor principale în cazul extinderii limitei intravilan a localității canalizate. Din schemele de canalizare nu rezultă dimensionarea canalelor sau a altor obiecte ce o compun, în schimb se fac aprecieri generale asupra

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizate. Colectoarele principale au o direcție radială din conturul localităților spre periferie având descărcare independentă în stații de epurare. Această schemă prezintă avantaj că nu necesită redimensionare sau dublarea colectoarelor principale în cazul extinderii limitei intravilan a localității canalizate. Din schemele de canalizare nu rezultă dimensionarea canalelor sau a altor obiecte ce o compun, în schimb se fac aprecieri generale asupra modului de soluționare a canalizării unei localități sau a unei industrii. 1.3.2. Rețele ramificate dinamice (nodale) Rețele ramificate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
gravitațională. De la bazinul tampon cu pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2 și STAU sunt conducte specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1.3.3 unde există pericolul de exfiltrații, cu un grad de risc corelat cu materialele din care se execută aceste conducte, aici nu putem avea decât infiltrații. 1.4. Sisteme de canalizare Sistemele de canalizare cuprind totalitatea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
poate fi asigurat în timpul normat. - Păstrarea rezervei intangibile se face în una sau mai multe cuve de rezervor astfel încât volumul integral pentru combaterea incendiului să fie permanent la dispoziție. Debite de dimensionare a sistemelor de alimentare cu apă Toate elementele schemei de alimentare cu apă (figura 2.1) de la captare la stația de tratare vor fi dimensionate la debitul QIC. (2.7) unde: Kp - coeficient de majorare a necesarului de apă pentru a ține seama de pierderile tehnic în obiectele sistemului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
necesităților proprii ale sistemului de alimentare cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare rețea distribuție, etc.; Qzimax - suma cantităților de apă maxim zilnice, în m3/zi; QRI - debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu. 45 Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apă între stația de tratare și rezervoarele de înmagazinare (sistemul de aducțiuniă se dimensionează la: Rezervoarele de înmagazinare trebuie să asigure: - rezervă protejată - volumul rezervei intangibile de incendiu; - volumul de compensare orară și în măsura posibilului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
înmagazinare trebuie să asigure: - rezervă protejată - volumul rezervei intangibile de incendiu; - volumul de compensare orară și în măsura posibilului, compensare zilnică pe perioada săptămânii; - rezerva protejată - volumul de avarii pentru situațiile de întrerupere a alimentării rezervoarelor. Toate elementele componente ale schemei de alimentare cu apă aval de (dupăă rezervorul de compensare a consumului se dimensionează la debitul: (2.9) unde: QIIC - debitul de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apă aval de rezervoare; njQii numărul de jeturi și debitele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
volumul de avarii pentru situațiile de întrerupere a alimentării rezervoarelor. Toate elementele componente ale schemei de alimentare cu apă aval de (dupăă rezervorul de compensare a consumului se dimensionează la debitul: (2.9) unde: QIIC - debitul de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apă aval de rezervoare; njQii numărul de jeturi și debitele hidranților interiori (Qii) pentru incendiile simultane care se combat din exterior (n). Verificarea rețelei la funcționarea hidranților exteriori se face astfel ca în orice poziție normată

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să se scadă din cantitățile de apă preluate de sistemul de canalizare. Pentru determinarea acestor debite pe zone de confort edilitar se poate folosi și programul de calcul realizat de S.C. PRO TOBY S.R.L. intitulat DEBIT 2.EXE a cărui schemă logică este prezentată în figura de mai jos (figura 2.2). Asigurarea debitelor în dezvoltarea localităților Sistemul de alimentare cu apă se dezvoltă odată cu dezvoltarea localităților sau pentru creșterea gradului de confort. Dezvoltarea este: - extensivă - care constă în creșterea numărului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
câte zone de confort edilitar este împărțită localitatea (una, două, trei, etc), iar apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a. În cazul schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total uzat Atât în cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua de canalizare se determină astfel:pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe; - pentru ape infiltrate din pânza de apă subterană, se consideră

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]