4,646 matches
-
directorul. Cu mers apăsat și gând aspru, profesorul a intrat În salonul unde lucra „doctorașul”. ― Doctore Cuc, peste o jumătate de ceas să te prezinți la mine cu documentele privind externarea șatrarului. Surprins de apariția profesorului, doctorul Cuc nu a schițat nici un răspuns... Îl știa chemat la „ordin”... Profesorul a revenit cu Întrebarea: ― Ne-am Înțeles? ― Ammm... - a reușit să pronunțe „doctorașul”, cu o privire de câine care așteaptă ca o implacabilă lovitură să cadă asupra sa. Habar nu avea ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trag clopotele de la biserică? Nu cumva... Poștașul se arătă surprins de întrebare și zâmbi pe sub mustață, înveselit că tocmai el, domnul Stelică, cel atât de bine informat, nu știa de ce băteau clopotele la biserică în acea zi. Cu mâna dreaptă schiță un gest larg prin aer, apoi duse mâna la gât. Păi n-ați aflat?!... exclamă omul. N-ați auzit la radio?!... Stelian îl privi lung și nedumerit. Nu, n-am aflat nimic, recunoscu el cu simplitate. Ce s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
refaceți viața în condiții mai bune decât aici... Nu-i așa, Lia?... Pentru tine ce mai contează un compromis în plus, mai ales că nu tu trebuie să-ți faci locuința cadou statului român! îi replică sora sa malițios. Academicianul schiță un zâmbet strepezit, apoi se prefăcu interesat să consulte un exemplar din Talmud, aflat la îndemână pe o masă, și nu mai zise nimic. ...Și ar mai fi ceva, dragii mei, glăsui Zalman Aron cu același surâs îngăduitor pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și vânos și pupându-l pe obraji ca un bun părinte. Ce mai faci? A venit tăticu pe la noi, să ne mai vadă, îl informă Mariana, mai înainte de-a apuca el să spună ceva. Virgil dădu din cap și schiță un zâmbet de curtoazie, mascându-și astfel o anumită neplăcere. Faptul că socrul îi pica pe nepusă masă pe cap n-avea de ce să-l umple de entuziasm, mai ales acum, la sfârșit de an, când avea atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
democrație adevărată, și nu populară (că asta-i o tâmpenie!) și... afară cu trupele de ocupație din țară!... Mai sunt și alte revendicări, de exemplu să se termine cu politizarea învățământului superior! completă Călin Moraru. Medicinistul, care ascultase atent propunerile, schiță prin aer cu mâna gestul de a cere cuvântul: Trebuie să ne gândim bine la programul de revendicări. Să fie un program clar și cuprinzător, bine făcut, fără omisiuni. Sandu are dreptate, aprobă Tase. De acord, perfect de acord, dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de tristă faimă, unde fuseseră azvârliți claie peste grămadă o mulțime de studenți stâlciți în bătăi, buimăciți și înspăimântați, Victor avu ocazia să se convingă că plănuita lor acțiune de protest eșuase complet și că nimeni nu avusese când să schițeze vreun gest de protest la adresa regimului. În acea zi "organele" fuseseră la înălțime, reușind să opereze cu o eficiență demnă de NKVD-ul bolșevic. Revolta studențească fusese înăbușită mai înainte de a începe. EPILOG În timp ce Ungaria vecină era pacificată cu tancurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mele tot timpul, chiar dacă pudoarea de mamă mă oprește să o repet. Dar ea, ea și cu mine eram cel mai puțin afectate de această veste. Am început prin a-i spune ei, Minodorei, ce veste cumplită primisem și să schițez cu ea un plan despre cum să le anunțăm pe Ulitia-Ana-Olga și Vasili. Atunci, din atitudinea ei înțeleaptă și discretă am înțeles cât s-a maturizat fetița mea. Nu mă voi opri mai mult asupra acestui episod prea sumbru, prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Siretelui, iar caii ce au mai rămas să se sacrifice pentru hrana oștenilor, că și așa nu mai sunt apți pentru tracțiune. Ieșit cu bine din încercuirea apelor ce au început să se retragă odată cu întețirea ninsorilor, slăvitul rege a schițat un scurt bilanț al dezastrului: 40.000 de cai, 20.000 de luptători devotați coroanei, zeci de mii de harnașamente, care de transport și echipamente de luptă, tunuri fără de număr, iată costurile provizorii ale acestei campanii rușinoase. Și nici măcar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
semnată, pare-se, Nera. Niște bucăți de stofă aplicate la genunchi și la fesele pantalonilor pentru a le spori rezistența și căldura pe timp de iarnă. Vedeți, tovarășe Ilie, că-i anonimă! i-a atras atenția o colaboratoare de alături, schițând un zâmbet abia perceptibil. Da! O voi extrage de la dosarul Falsuri în declarații și a mai adăugat: Du-te, pește, și trăiește, de prieteni te ferește! Și vezi, poate că cândva, vreodată, vei scrie și despre unul Ilie-Cadristu'... Și poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu un poslușnic superior ca mine, care am venit cu Tudor Vladimirescu, mă! Eu vă lichidez pe toți! Eu vă scot toți dinții și măselele din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim gest ce sugera intenția de a-și elibera de la centură câteva obiecte din dotare. Pentru început a scos la vedere doar nagaica amenințătoare... Îngroziți, oamenii aceștia cu nume românești, au început să se disculpe: Nu, pane! Noi sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întâmpinare cu flori și cu zâmbete pe buze. Tu ne-ai făcut un mare deserviciu, Vova! Ce vor crede copiii aceștia străini despre semenii lor sovietici, atâta vreme cât tu te-ai pretat la acea faptă incalificabilă, mai ales că vreo doi schițaseră deja gestul de a servi câte o bomboană. Spune și tu, Vova! De ce? De ce? Spune! Că erau de ciocolată, vajataia Natașa Semenova... Și cum?... Tu n-ai mai văzut până la ora asta bomboane de ciocolată, Vovenka?! Net! i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
împreună! Să vă sting eu vâlvătaia ce v-a cuprins pe amândoi! Tu visezi, bărbate! Tu ai visat, Aritoane! Ai nebunit, omule!.. Vino-ți în fire! Și și-a făcut semnul crucii... Bine că te-ai închinat, coniță!.. Și a schițat un gest ce trăda intenția de a-și aduce bărdița la vedere... Copiii, Aritoane!.. Eu, moartă... tu, la pușcărie!.. Iartă!.. Așa mai merge! Așa mai înțeleg și eu vorba muierească... Dar ai vrut să mă prostești de la obraz!.. Bine!.. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cei care au început să cârâie, ziceau. Șapte vieți au curmat nelegiuiții atunci, printre care și pe cea a tatălui acestei numeroase familii, care l-a bocit și l-a jeluit îndelung. În schimb, la moartea fetiței, nimeni nu a schițat nici măcar un gest de regret, fie el și cât un bob de lacrimă. Ba mai mult, John aproape că s-a bucurat în sinea lui că, în sfârșit, va avea și el posibilitatea să meargă la școală după care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
față au auzit destul de bine, în timp ce alții credeau că este vorba de o duioasă sărutare: Drum bun și ia seama la chiroșcă, fata mamei... fiind sigură că fiica nu o mai poate dojeni. În schimb fătuca, observând un zâmbet abia schițat în colțul gurii la o doamnă de-alături, s-a îmbujorat până în vârful urechilor și și-a fixat privirea asupra unui loc liber din spatele vehiculului, pe care s-a grăbit să-l ocupe pentru a se elibera de niște priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a despărțit de mama cea nemulțumită pentru alegerea făcută de el și i-a înmânat schița viitoarei lor locuințe, cuprinzând casa și anexele cu detaliile de rigoare. Ce-i drept, Mariuței i-au plăcut toate fețele gospodăriei, așa cum erau ele schițate în plan, dar s-a arătat ceva mai interesată de bucătărie, de baie, de dormitorul părinților și de camera copiilor, ca în final să aprecieze că totul este OK. Numai perioada de un an de absență a lui Vasile i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
invidiez și pentru gesturile eroice din viața privată. Trebuie să ai un dram de geniu aparte, ca să-ți poți tăia urechea în vreme ce stai la taclale, într-o cafenea, cu un alt țicnit de lux, Paul Gauguin, care, probabil, n-a schițat niciun gest de împotrivire. Am stat trei nopți în celebra piață Leidsepelin, fascinată de lumea cafenelelor, restaurantelor, cazinourilor, de bicicletele de poveste ale olandezilor, de rețeaua lor de canale în care se privesc de secole întregi aceleași clădiri, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
niște "desene tematice", chiar așa a zis, care nu sunt lipsite "de un anume har"... Am rămas pe loc, iar individul mi-a întins, discret, Doamne Dumnezeule, reproducerile foto ale schițelor însăilate de mine în vecinătatea monstrului Liublianka... Atât putusem schița: niște gratii după care stăteau risipite oase încătușate... Misiune sau, pur și simplu, un experiment artistic, doamnă?... Ochii insului m-au fixat ca-ntr-un insectar al răului și în acel moment mi-am adus aminte despre ce-mi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Eu chiar o stimam. Cu formula aceea complicată a apei, ca întrebare de baraj, am scăpat de multe ori de nota patru. Directorul, triumfător, îi arată partea din podoaba mea capilară care odihnea pe biroul său, ca trofeu. Ea nu schițează nimic. Directorul face alți pași. E marfă de marfă. Îl admir... Zi mă, așa, de curiozitate, ce înseamnă fată mare?... Eu, nimic. Adevărul este că-l credeam așa de prost, încât eram sigur că dacă i-aș fi spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
promisese să mă ajute cu Angi. Îi pregăti un mic dejun fastuos și bătui la ușa lui. Intră. Nici nu se trezi bine și surpriza pe care i-o făcui îl învioră rapid. Iubite, sunt supusa și scumpa ta servitoare, schițai o plecăciune. Iată cum trece timpul neobservat. Puse tava pe noptieră, mă prinse de mână și mi-o sărută. Atunci îi sării de gât și începui să plâng. Îmi șterse lacrimile una câte una și puse o sărutare pe fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
constatândul, încerca în permanență să se resemneze cu el; era cel mai perseverent gând, pe care ea îl mai avea acum. Pentru dânsa, bătălia era deja încheiată, ea însăși îi spusese asta odată lui Victor: - Nici imaginația nu-mi mai schițează nimic... N-am idei, nici vise... - Dar este ceva trecător și, foarte curând, îți vei reveni în puteri pe deplin. Chiar dacă tu nu vrei, eu tot cred că ar 1 Cuvinte atribuite lui Pavel Puiuț (în interpretarea lui Gheorghe Dinică
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
special de configurație psihică, apt de a caracteriza ceea ce am putea numi, cum grano salis, "imaginarul nipon". Fără a întreprinde o analiză detaliată care ar necesita apelul la teoriile moderne ale imaginarului, voi încerca, în rândurile de mai jos, să schițez profilul câtorva figuri arhetipale principale, prezente în acest tip de imaginar. Astfel, prima dintre efigiile care se impun este constituită de arhetipul persona. Deja teatrul no vehiculează masca și accesoriile ei ca pe un tampon între lumea interioară și cea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
stângăcia ei și a luat loc. Văzând că Magnolia ia loc pe jilț, Spiritul s-a bucurat, și-a ridicat coiful auriu de pe cap cu mâna stângă și cu subțirelu-i corp a săvârșit o reverență, în timp ce cu mâna dreaptă a schițat un semicerc până la pământ semn că-i dăruiește inima din dragoste. Pentru o fracțiune de secundă Magnolia a amețit, ochii s-au închis, în timp ce sângele i-a plecat de la inimă cu o viteză mai mare ca de obicei, năvălind în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de la sursă, În sensul că principalul motiv al părăsirii țării de către aceștia ar fi : „În Rusia, oamenii cumsecade și inteligenți ca ei nu au ce face“2. În 1863, Încă neștiind că va scrie mai Înainte Însemnările din subterană, Dostoievski schițează subiectul unei „povestiri“ de o coală și jumătate de tipar, pe care cere 300 de ruble de la o revistă. Se afla În cea de‑a doua sa călătorie În străinătate, jucase la ruletă și pierduse. Banii Îi primește, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
bună, lungă, amenințătoare și toledană, care intra și ieșea din teacă cu un șuierat metalic interminabil ce-ți făcea pielea de găină. Apoi se privi o clipă În oglinda strâmbă, reflectându-i doar bustul, care se afla În Încăpere și schiță un zâmbet obosit: — Pe Dumnezeul meu, spuse Între dinți, că mi-e sete. Și fără alte comentarii mi-o luă Înainte pe scări În jos, apoi pe strada Toledo până la taverna Turcului. Pentru că nu avea pe el capa, mergea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Un soi de insolență, bine disimulată, dar prin aceasta nu mai puțin neliniștitoare. Se uita la mascați cu un zâmbet care era În același timp prietenos și sinistru, mijindu-i de sub mustața tușinată. Nu era greu să ți-l imaginezi schițând același gest, pe când măgăoaia aia a lui de spadă reteza, hârști-hârști, veșmântul unui client cu toată carnea de dedesubt. Surâsul acela era atât de monstruos de simpatic Încât te treceau fiorii. — Nu-i neapărat necesar, răspunse cel cu capul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]