135,849 matches
-
timp pe parcursul căruia un om poate fi considerat ca identic cu sine însuși? Doar romanul poate, in concreto, să scruzeze acest mister, unul din cele mai mari pe care le cunoaște omul, și probabil că Tolstoi l-a făcut primul. Schimbarea de opinie, ca ajustare la spiritul timpului într-o zi, cu fața strălucitoare, o femeie mă anunță: "nu mai există Leningrad! Se revine la bunul Sankt-Petersburg!" Nu m-au entuziasmat niciodată orașele și străzile rebotezate. Sunt pe punctul să i-
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
simpatizeze să-și bată joc de aceste idealuri trădate. Nu găsesc deloc nostim" spune ea cu răceală și doar statutul nostru de persecutați ne ferește de o ruptură. Aș putea să povestesc o serie de istorii de acest fel! Aceste schimbări de opinie nu privesc doar politica, ci și moravurile în general, feminismul mai întâi ascendent, apoi descendent, admirația urmată de dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în memorie istoria acestor schimbări? Nu pentru faptul că m-aș indigna să văd oamenii schimbându-și opinia. Bezuhov, fostul admirator al lui Napolen, devenise asasinul lui virtual, dar îmi este simpatic și într-un caz și într-altul. O femeie care l-a venerat
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
într-altul. O femeie care l-a venerat pe Lenin în o mie nouă sute șaptezeci și unu n-are dreptul să se bucure, în o mie nouă sute nouăzeci și unu, că Leningradul nu mai e Leningrad? îl are, bineînțeles. Totuși, schimbarea ei diferă de cea a lui Bezuhov. Exact când lumea lor interioară se transformă, Bezuhov și Bolkonski se confirmă ca indivizi; surprind; devin diferiți; libertatea lor se inflamează și împreună cu ea identitatea eului lor; sunt momente de poezie: le trăiesc
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
mai mult el însuși, este cu atât mai individual, cu cât are forța, fantezia, inteligența de a se transforma. În schimb, cei pe care-i văd schimbându-și atitudinea față de Lenin, de Europa etc. se dezvăluie în non-individualitatea lor. Această schimbare nu este nici creația, nici invenția lor, nici capriciu, nici surpriză, nici reflecție, nici nebunie; este fără poezie, nu este decât o ajustare foarte prozaică la spiritul schimbător al Istoriei. De aceea nici nu observă măcar. La urma urmei, ei
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
măcar. La urma urmei, ei rămân mereu aceiași: mereu în adevăr, gândind mereu ceea ce în mediul lor trebuie gândit; ei se schimbă nu pentru a se apropia de o esență a eului lor, ci pentru a se confunda cu ceilalți, schimbarea le permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este pe punctul de a-și schimba ideile; schimbarea lor nu este decât un pariu angajat cu ceea ce tribunalul va
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
esență a eului lor, ci pentru a se confunda cu ceilalți, schimbarea le permite să rămână neschimbați. Pot să mă exprim și altfel: își schimbă ideile în funcție de tribunalul invizibil care, el însuși, este pe punctul de a-și schimba ideile; schimbarea lor nu este decât un pariu angajat cu ceea ce tribunalul va proclama mâine ca adevăr. Mâ gândesc la tinerețea mea trăită în Cehoslovacia. Ieșiți de sub primul farmec al comunismului, noi am resimțit fiecare mic pas contra doctrinei oficiale ca pe
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
argumentare este făcut de cititorul sau teoreticianul postmodern datorită unei hipersensibilități structurale și a scrupulelor de lectură. Conștient de structura de excludere a narațiunii (orice narațiune evoluează optând arbitrar pentru o posibilă continuare) s-a căutat includerea totului fie prin schimbarea punctului de vedere (W. Booth), fie prin schimbarea focalizării povestirii (G. Genette). Nu numai posibilele episoade cad victimă opțiunilor naratoruluii (motivabile estetic), ci și unele personaje, așadar reabilitarea exclușilor, a marginalizaților, a tuturor celor care au tăcut sau au fost
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
datorită unei hipersensibilități structurale și a scrupulelor de lectură. Conștient de structura de excludere a narațiunii (orice narațiune evoluează optând arbitrar pentru o posibilă continuare) s-a căutat includerea totului fie prin schimbarea punctului de vedere (W. Booth), fie prin schimbarea focalizării povestirii (G. Genette). Nu numai posibilele episoade cad victimă opțiunilor naratoruluii (motivabile estetic), ci și unele personaje, așadar reabilitarea exclușilor, a marginalizaților, a tuturor celor care au tăcut sau au fost așezați sub dioptrii deformatoare pare justificabilă din perspectiva
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este dialogul Ninei Cassian cu propria cultură? A schimbat exilul natura acestui dialog? Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât de înțelegătoare a fost limba română față de această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici pentru o clipă de cultura mea, de identitatea mea care-mi aparține și căreia sper că-i aparțin. Desigur că, datorită distanței, nu sunt întotdeauna în stare să mă țin la curent cu
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Persecuții, decepții, veșnice obstacole", " Arta pentru artă și arta cu tendință", "Arta retrogradată la funcția de afiș, instrument de propagandă politică". De abia extraordinarul succes pe care l-a marcat expoziția retrospectivă }uculescu, de la Dalles, din 1965, a determinat o schimbare în atitudinea factorilor decizionali ai Uniunii Artiștilor Plastici și organismului ministerial de resort, aspect totuși în multe privințe deficitar, asupra căruia la momentul potrivit urmează să revin. Am extras din informațiile pe care mi le-a oferit Șerban ceea ce mi
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
preocupat îndeosebi de literatura "modificată genetic", hibridizată voit pentru a înșela vigilența cenzorilor. Receptarea în postcomunism a Supraviețuirilor devine cu atât mai interesantă, mai ales că ciclul a început să fie reeditat și organizat cronologic fără ca autorul să opereze vreo schimbare în texte. După Rămășițele mic-burgheze (2002) și Armata mea de cavalerie (2003), tocmai ce a apărut și Logica. Să rezumăm contextul în care se desfășoară prozele Logicii. Tânărul Radu Cosașu - are 26 de ani - ține o cuvântare "obiectiv-dușmănoasă" la o
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul public și să le și înțeleg. Asta din reflex de prozator. Dar ca om obișnuit nu pot spune că mă amuză. În 1990, expresiile tari folosite în public aveau măcar o anumită semnificație. De la revolta
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
imperativului reprezentativității, se închide asupra ei. Se închide? Ușor de spus, greu de demonstrat însă. Poezia se sustrage mai degrabă esteticii mimetice care nu-și îndeplinise promisiunile sau, mai indulgent, dădea senzația că nu și le va putea împlini niciodată. Schimbările de paradigmă în științele umane sînt mereu preventive, acțiunea lor este profilactică și în acest proiect profilactic stă legitimitatea lor. Literatura modernă se naște din decizia de a orienta reprezentarea spre propriul travaliu, de a manifesta conștiința celui care scrie
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
a condus-o între 1991-2001, apoi la Academia Civică, al cărei fondator și președinte este. Critica literară a remarcat că, o dată cu volumul din 1986, Stea de pradă, poezia Anei Blandiana este mai preocupată de real, fără ca acest lucru să însemne schimbarea retoricii reflexiv-impersonale cu biografismul, a rămas la fel de anticonfesivă dar cu o atitudine mai directă, mai revoltată, polemică, cu imagini expresioniste mai pregnante. În volumul din 1990, Arhitectura valurilor, aceste tendințe sunt vizibile, dar nici pe departe atât de puternice precum
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
figurativă a frunții ca "o piatră peste care trec și se-ntorc/ valurile fluxului și ale refluxului" (Fruntea mea, 1990) și cea cvasi-metafizică "nu văd decât/ fluxul și refluxul unor sensuri/ reverberate de valul falsificator" (Înțelesurile, 2004) se produce o schimbare de accente vizibilă la toate nivelele. Astfel, volumului Arhitecturii valurilor îi răspunde, dacă vreți, acest Reflux al sensurilor. Să mai luăm câteva astfel de versuri din cele două cărți care intră într-un posibil dialog: "când orele sunt sfărâmate, marele
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
spermă/ din burta intrată în putrefacție/ a oceanului,/ și penele cu urme de țiței/ pierdute de păsări bătrâne,/ și icrele uscate în peștii morți demult..." (Plajă) Am făcut acest excurs comparatistic printre citate pentru a face vizibilă, în egală măsură, schimbarea de tonalitate și de perspective dar și o anume coerență a poeziei Anei Blandiana care, dincolo de fluctuația inerentă, arată un parcurs liric asumat până la capăt indiferent de vârsta biologică și artistică. Cum spuneam la început, Ana Blandiana este recognocibilă în
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
de existență, cu îndeletnicirile mărunte ale "pașnicilor locuitori", cu deprinderile lor devenite stereotipuri, cu promenada în parc la anumite ore, cu serbările școlare etc. Dar și cu evenimentele care vor spulbera această liniște, această monotonie provincială împăcată cu sine, o dată cu schimbarea vremurilor, o dată cu nenorocirile aduse de comunism, cu denunțurile, cu arestările, cu deportările, cu anchetele sub tortură în beciurile Securității. Romanul mai ales din zona aceasta își recoltează materia de fapte. Dar cartea este și roman și basm, astfel cum autorul
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
și deprinderi a decurs fără modificări spectaculoase, aci timorată de sobrietatea comme il faut a tatălui, aci înflorind fără griji, încălzită de razele mângâitoare, câteodată capricioase, ale dragostei materne. Această atmosferă idilică, rurală, durează până în 1911, când are loc prima schimbare mai importantă, pricinuită de stabilirea întregii familii în Capitală. Abia la Varșovia, având încă proaspete în minte franchețea și moralitatea neprefăcute ale țăranilor și slujitorilor de la moșie, descoperă Witold cu stupoare juvenilă că "stăpânii", straturile privilegiate ale populației, reprezintă un
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
tot poeme dar, de data aceasta, nu mai știm cu ușurință cine ce scrie. Vraja e aici și mai puternică, poemele continuă cu aceeași expresivitate radiografia vieții și a morții începută în prima parte, dar cu un efect sporit prin schimbarea dozajului și focalizarea pe o modalitate de expresie la jumătate de drum. Fiecare scrie acum puțin ca celălalt și nu sunt sigur că nu au lucrat împreună pe versurile aceluiași poem. Poezia, ca mod de viață (spiritual), dar și ca
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
că nu au lucrat împreună pe versurile aceluiași poem. Poezia, ca mod de viață (spiritual), dar și ca autodistrugere (în concret), trăită la puterea a doua prin acea (dublă) atracție a celor două voci care își dispută alternativ aflarea codului schimbării de sens prin care viața capătă atributele morții și viceversa, devine acum o experiență anonimizată, simultană, căpătând o nouă personalitate tocmai prin "depersonalizarea" particularităților. Ecourile dintre poezia celor doi se topesc aici indistinct parcă într-o singură voce. Experimentul poetic
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în literatura română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență la schimbarea contextului cultural. Din nefericire, nu rezistă prea bine acestei încercări. Nu cred că am făcut o lectură prea exigentă. Am încercat să-mi temperez scepticismul axiologic față de romanul basarabean, scepticism care risca să-mi devină o prejudecată, deși îndoielile au
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în haos". 7. D-na Domnica Theodorescu nu acceptă că Fabula fabulelor, din ediția 1959 a devenit în Scrieri și mai apoi în Versuri (1966) Fabula. Și nu admite nu numai schimbarea titlului, dar nici modificările de versuri făcute de Tudor Arghezi. De parcă s-ar lua, în materie de gust artistic, la întrecere cu ilustrul său părinte. Iată trei modificări din Fabula: a) în ediția din 1959, versul 30 se citește: "Că
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
eseistului Simon Leys, stabilit în Australia, și scriitorului catalan Enrique Vila-Matas, aleși anume pentru a se ieși din "tropismul franco-francez", căci ei au o privire mai detașată, nu suferă de "crispările hexagonale". în sfîrșit, cea mai vizibilă (dar nu ostentativă) schimbare e în prezentarea grafică, îmbunătățită doar pentru a privilegia textul. Mai aerisită și mai bine ilustrată, noua machetă nu e sofisticat-artistică, o operă grafică în sine, și nu face abuz de posibilitățile computerului, ci a fost gîndită pentru a spori
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
să protesteze împotriva deciziei patronului. Fiindcă ei sunt cei își pun semnătura în ziar. Singurul mijloc prin care patronul din presă poate fi convins că nu se poate juca, fără riscuri, cu linia ziarului e sancțiunea cititorilor. Dacă aceștia înghit schimbarea de macaz pe care o impune proprietarul peste capul ziariștilor, atunci vorbim degeaba.
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]