3,006 matches
-
2014 Toate Articolele Autorului Luna își odihnește obrazul pe Limba Română. Ea își unduie sunetele ca niște pene de egretă. Limba târâtă la Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul gliei încălțate în sandale romane. Serenitatea vocalelor are timbru de clopot ortodox. Ele înalță curcubeu peste Prut pe cerul de un
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
ca frate în obștea mănăstirii Căldărușani care purta hramul Marelui Dimitrie, ctitorie a marelui voievod Matei Basarab unde petrece doi ani de zile (1836-1837) și primește numele de monah Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se învrednicește de darul lacrimilor. La schitul acesta petrece nevoindu-se aproape 15
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se învrednicește de darul lacrimilor. La schitul acesta petrece nevoindu-se aproape 15 ani și apoi alți 4 în Mănăstirea Esfigmenu unde primește îngerescul chip al schimniciei sub numele de Antipa. Se pare că tot acum a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah. Și-a împodobit sufletul cu
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
și ieromonah. Și-a împodobit sufletul cu smerenie și ascultare, post și rugăciune neîncetată, îngrijindu-se în permanență de propria zidire duhovnicească, respectiv mântuirea sufletului. Între timp, doi monahi moldoveni Nifon și Nectarie tocmai începuseră să înalțe în sfântul Munte schitul românesc Podromu dar le lipseau mijloacele financiare pentru terminarea sfântului lăcaș. Și atunci l-au rugat pe schimonahul Antipa să-i ajute mergând în țară după strângerea de fonduri. Astfel că în 1860 cuviosul schimonah Antipa, se reîntoarce în Moldova
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
și la Moscova și mai departe drumurile sale îl duc la vestita Mănăstire ortodoxă Valaam, (care în finlandeză se tâlcuiește deal, înălțime) aflată pe o insulă din lacul Ladoga, aproape de hotarele Careliei. Se achită de predarea colectei de bani și schitul românesc Podromu se sfințește în anul 1863. Dar Mănăstirea Valaam l-a impresionat atât de mult încât în noiembrie 1865 se va reîntoarce și se va stabili aici pentru tot restul vieții. Își împlinește canonul într-o chilie din schitul
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
schitul românesc Podromu se sfințește în anul 1863. Dar Mănăstirea Valaam l-a impresionat atât de mult încât în noiembrie 1865 se va reîntoarce și se va stabili aici pentru tot restul vieții. Își împlinește canonul într-o chilie din schitul cu Hramul Tuturor sfinților și se nevoiește încă 17 ani în post, rugăciune și sărăcie desăvîrșită, învrednicindu-se și de darul preoției. Cea mai mare nevoință a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
nunți, dar fără inele. Din vârful de munte privim către deal, Corăbii de vise, strivite la mal. Și ca o scoică, în suflet c-o perlă, Văzduhului suntem când vulturi, când mierlă. N-am băut vieții ultimul pahar, Suntem un schit de piatră, rar. Purtăm cu demnitate-o cruce Și nu-ntrebăm: credința unde duce? Cu mine ești, deci nu ești o orfană Și ne-nălțăm murind cu o prihană. Suntem și cer și lac fără de apă, Furtuna nopții gata să
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Gornea s-au scos la iveală câteva obiecte cu însemne creștine ce datează din secolele IV-V, ceea ce dovedește existența unei vieți creștine pe aceste meleaguri. Acesta a fost unul din motivele pentru care preotul din localitate a inițiat ridicarea schitului. S-a ridicat pe un teren ce a fost pichet grăniceresc. Schitul este așezat la o distanță de 200 m ,distanța de la intersecția care indică drumul spre Gornea și spre Moldova Nouă. Biserică a fost sfințită în 2006 cu hramul
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
3.4 Trebes Eutrofizat Da 3475.2 5.7 13.3 BALCANI 21196 Coman Neeutrofizat Da 12993.0 25.9 113.3 22.8 Frasinis Neeutrofizat Da 5571.0 8.8 7.8 Frumoasa Neeutrofizat Da 11728.2 18.8 16.6 Ghidion Neeutrofizat Da 6096.3 9.2 8.1 Ludasi Neeutrofizat Da 6188.1 8.2 7.2 Schit Neeutrofizat Da 13192.5 16.5 14.6 Tazlau Neeutrofizat Da 12223.2 24.3 21.4 BÂRSĂNEȘTI 21454 Bârsanesti (Gura Vaii, Chicera) Neeutrofizat Da 14927.5 22.9 70.2 32.6 Caraclau (Slavesti) Neeutrofizat Nu 14347.0 22.1 31.5 Galian Neeutrofizat Da 536.9 0.4 0.5 Lupul (Poiana, Albele) Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
Da 1811.4 10.0 26.4 CEAHLĂU 122025 Bistra Neeutrofizat Da 1370.1 2.8 96.7 2.9 Bistra Mica Neeutrofizat Da 627.9 1.7 1.8 Bistricioara Neeutrofizat Nu 2819.9 9.1 9.4 Bistrita Neeutrofizat Nu 3373.6 23.5 24.3 Pârâul lui Martin Neeutrofizat Nu 6625.8 11.5 11.9 Schit Neeutrofizat Nu 13570.3 33.7 34.8 Titlic Neeutrofizat Nu 8342.0 13.4 13.9 CORDUN 120888 Ciurlac Neeutrofizat Da 13001.1 22.6 41.8 54.2 Moldova Neeutrofizat Nu 5980.5 15.9 38.2 COSTIȘA 122132 Bistrita Neeutrofizat Nu 6341.8 12.5 27.4 45.6 Canalul Piatra Neamt - Buhusi Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
3.4 Trebes Eutrofizat Da 3475.2 5.7 13.3 BALCANI 21196 Coman Neeutrofizat Da 12993.0 25.9 113.3 22.8 Frasinis Neeutrofizat Da 5571.0 8.8 7.8 Frumoasa Neeutrofizat Da 11728.2 18.8 16.6 Ghidion Neeutrofizat Da 6096.3 9.2 8.1 Ludasi Neeutrofizat Da 6188.1 8.2 7.2 Schit Neeutrofizat Da 13192.5 16.5 14.6 Tazlau Neeutrofizat Da 12223.2 24.3 21.4 BÂRSĂNEȘTI 21454 Barsanesti (Gura Vaii, Chicera) Neeutrofizat Da 14927.5 22.9 70.2 32.6 Caraclau (Slavesti) Neeutrofizat Nu 14347.0 22.1 31.5 Galian Neeutrofizat Da 536.9 0.4 0.5 Lupul (Poiana, Albele) Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
Da 1811.4 10.0 26.4 CEAHLĂU 122025 Bistra Neeutrofizat Da 1370.1 2.8 96.7 2.9 Bistra Mica Neeutrofizat Da 627.9 1.7 1.8 Bistricioara Neeutrofizat Nu 2819.9 9.1 9.4 Bistrita Neeutrofizat Nu 3373.6 23.5 24.3 Pârâul lui Martin Neeutrofizat Nu 6625.8 11.5 11.9 Schit Neeutrofizat Nu 13570.3 33.7 34.8 Titlic Neeutrofizat Nu 8342.0 13.4 13.9 CORDUN 120888 Ciurlac Neeutrofizat Da 13001.1 22.6 41.8 54.2 Moldova Neeutrofizat Nu 5980.5 15.9 38.2 COSTIȘA 122132 Bistrita Neeutrofizat Nu 6341.8 12.5 27.4 45.6 Canalul Piatra Neamt - Buhusi Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului In memoriam - Împlinirea unui centenar de la nașterea sa vremelnică și pământească precum și a cinci ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase - Starețul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia - Duhovnicul misionar, propovăduitorul apologet și mărturisitorul autentic... Unul dintre părinții noștri duhovnicești de mare anvergură a fost Părintele Protosinghel Petroniu Tănase, care s-a născut în anul 1916 în comuna Fărcașa - Județul Neamț
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
desăvârșire l-a determinat și i-a îndrumat pașii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și athonit, cu o luciditate, dragoste și abnegație, deosebite!... Și dacă ai ajuns cumva
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și athonit, cu o luciditate, dragoste și abnegație, deosebite!... Și dacă ai ajuns cumva, până la începutul anului 2011, prin acele locuri, așa cum au făcut și o fac în fiecare an foarte mulți români, te-a întâmpinat un bătrân
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
de asceză dar foarte binevoitor, să știi că acela a fost Părintele nostru Petroniu Tănase - care, după cum am mai spus, s-a mutat la veșnicele lăcașuri în după amiaza zilei de 22.02.2011, în chilia sa athonită, din incinta Schitului Românesc Prodromu, fiind prohodit, cu două zile mai târziu, de mulți părinți athoniți, greci și români, precum și mulți credincioși români, plecați din țară, special pentru acest eveniment... Cu alte cuvinte, Părintele Petroniu Tănase a fost un trăitor profund al adevărurilor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Schitul a funcționat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Schitul a funcționat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale ale credincioșilor din satul Zimbru, până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica este distrusă definitiv. Schitul Zimbru a fost reînființat de către Episcopia
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Schitul a funcționat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale ale credincioșilor din satul Zimbru, până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica este distrusă definitiv. Schitul Zimbru a fost reînființat de către Episcopia Dunării de Jos, prin hotărârea nr. 244/ 2008, iar prin grija Mănăstirii Adam
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
de zidărie din piatră, fapt ce a impus efectuarea unei cercetări în zonă. Cercetarea arheologică a avut ca scop descărcarea de sarcină arheologică a perimetrului din fața noii biserici din lemn. Datorită operațiunilor de nivelare a terenului din fața noii biserici a schitului, conturul vechiului lăcaș de cult se putea sesiza cu ușurință prin prezența unei dungi albe, pe alocuri roșietice ce sugera cu claritate traseul fundațiilor. La suprafața solului se puteau observa, pe alocuri, urme din bârne de lemn și zone de
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
bârne de lemn și zone de cărămidă spartă, îndeosebi pe laturile de nord și est. De aceea, situația din teren a impus cercetarea doar a câtorva perimetre, pentru a clarifica contextul arheologic pe care a fost zidită biserica veche a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru unități de săpătură, casete cu diferite dimensiuni, atât în interiorul, cât și în exteriorul vechii biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5 x 2 m) a fost surprinsă planimetria absidei altarului
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
arheologic, fapt explicabil atât prin natura materialului din care a fost construită(lemn, vălătuci)6, a seismului din 1940, care a distrus-o, cât și a lucrărilor agricole și recentei nivelări a terenului din fața noii biserici. Având în vedere vechimea schitului și starea de conservare a fundațiilor, se recomandă includerea acestora și a perimetrului noului schit, în Lista Monumentelor Istorice din România, precum și efectuarea de lucrări de conservare și amenajare . Note Bibliografice 1. Moise Pacu, Cartea județului Covurlui. Note geografice, istorice
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
a seismului din 1940, care a distrus-o, cât și a lucrărilor agricole și recentei nivelări a terenului din fața noii biserici. Având în vedere vechimea schitului și starea de conservare a fundațiilor, se recomandă includerea acestora și a perimetrului noului schit, în Lista Monumentelor Istorice din România, precum și efectuarea de lucrări de conservare și amenajare . Note Bibliografice 1. Moise Pacu, Cartea județului Covurlui. Note geografice, istorice și în deosebi statistice Partea III. Comunele rural, Galați, Tipo-litografia G. Bălășescu, 1891 2. Gh.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
România, precum și efectuarea de lucrări de conservare și amenajare . Note Bibliografice 1. Moise Pacu, Cartea județului Covurlui. Note geografice, istorice și în deosebi statistice Partea III. Comunele rural, Galați, Tipo-litografia G. Bălășescu, 1891 2. Gh. Bârsan, Din trecutul Bisericii noastre: Schitul Zimbrul, în „Vestitorul”, Galați, III, 1928, 8.p.3 3. Gh. Bârsan, Schitul Zimbru-Covurlui, Tipografia George Jorică, Galați, 1944, p. 55 4. Ibidem, p. 25. „Prima încăpere în biserică este nartexul de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]