3,288 matches
-
clinice ale MMPI Scale clinice Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5 Scala 6 Scala 7 Scala 8 Scala 9 Scala 10 Hipocondria Depresia Isteria Devianța psihopatică Masculinitate Feminitate Paranoia Astenia psihică Schizofrenia Hipomania Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire paranoică Comportament obsesiv și anxios Gândire ciudată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se manifestă în același timp. Acest set de simptome poartă numele de sindrom. În modelele medicale ale tulburărilor psihologice, un sindrom este o manifestare observabilă care stă la baza unei tulburări biologice. Deci, dacă avem simptomele care formează sindromul numit schizofrenie, se poate să existe și tulburarea biologică numită schizofrenie. Cu toate acestea, așa cum am mai menționat, nu există teste biologice specifice pentru tulburările psihologice. De aceea, este imposibil să verificăm dacă o persoană suferă de schizofrenie aplicându-i un test
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poartă numele de sindrom. În modelele medicale ale tulburărilor psihologice, un sindrom este o manifestare observabilă care stă la baza unei tulburări biologice. Deci, dacă avem simptomele care formează sindromul numit schizofrenie, se poate să existe și tulburarea biologică numită schizofrenie. Cu toate acestea, așa cum am mai menționat, nu există teste biologice specifice pentru tulburările psihologice. De aceea, este imposibil să verificăm dacă o persoană suferă de schizofrenie aplicându-i un test biologic pentru schizofrenie. E bine de observat oamenii și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care formează sindromul numit schizofrenie, se poate să existe și tulburarea biologică numită schizofrenie. Cu toate acestea, așa cum am mai menționat, nu există teste biologice specifice pentru tulburările psihologice. De aceea, este imposibil să verificăm dacă o persoană suferă de schizofrenie aplicându-i un test biologic pentru schizofrenie. E bine de observat oamenii și trebuie identificate simptomele tipice ce au loc, și abia apoi să fie denumite în sindrom. Identificarea unor simptome naturale nu este ușoară. În mod tipic, mai multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să existe și tulburarea biologică numită schizofrenie. Cu toate acestea, așa cum am mai menționat, nu există teste biologice specifice pentru tulburările psihologice. De aceea, este imposibil să verificăm dacă o persoană suferă de schizofrenie aplicându-i un test biologic pentru schizofrenie. E bine de observat oamenii și trebuie identificate simptomele tipice ce au loc, și abia apoi să fie denumite în sindrom. Identificarea unor simptome naturale nu este ușoară. În mod tipic, mai multe simptome vor forma un sindrom, dar există
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de care suferă persoana. Bolile pot sau nu pot fi direct legate de tulburările de care persoana suferă. De exemplu, o persoană poate avea cancer la plămâni care nu are nimic de-a face cu faptul că suferă și de schizofrenie. Cu toate acestea, este important să se cunoască bolile fizice din două motive. Odată, aceste boli pot fi legate de starea mentală a sănătății persoanei. De exemplu, o persoană poate fi depresivă pentru că are cancer la plămâni. Așa cum am menționat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală * Tulburările de comportament alimentar * Tulburările controlului impulsului neclasificate în altă parte * Tulburările de adaptare * Alte condiții care se pot afla
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
segmentat etc... Astfel de reprezentări, în cazul unor leziuni organice, sunt corectate prin controlul vizual, și reapar dacă acest control nu se mai face în această categorie de iluzii. Unii psihiatrii descriu dismorfofobia ca o formă deosebită, frecvent întâlnită în schizofrenie și tulburarea obsesiv-fobică. Bolnavul are impresia că segmente ale corpului și-au modificat forma și dimensiunile. Această impresie se referă îndeosebi la aspectul craniului: ochi, nas, urechi etc., iar bolnavul are tendința de a se examina mereu în oglindă. B.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante cronice, de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)62 se împart în halucinații auditive elementare (simple), comune și verbale. Halucinațiile comune se mai numesc și acoasme sunt simple zgomote, sunete puțin identificabile. Halucinațiile complexe se manifestă prin perceperea de către bolnav
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și cazuri în care bolnavul "oabitează" cu vocile, în sensul că poartă o conversație, un dialog cu ele, ca și cu un interlocutor real. Halucinațiile auditive pot coexista și cu alte tipuri de halucinații în contextul unor psihoze cum este schizofrenia, parafrenia etc. Din punct de vedere al apariției și structurării fenomenului delirant halucinator, în unele cazuri halucinația precede delirul, care se edifică pe acesta, alteori halucinația urmează delirul, fiind un derivat și consecință a unui delir primar. Halucinația auditivă este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din interiorul propriului corp, despre care bolnavul crede că a "putrezit". Aceste două tipuri de halucinații se pot asocia de exemplu în schizofrenie și melancolie fiind greu de disociat. Bolnavii din această categorie reacționează mai ales în cazul asocierii cu un delir de persecuție, otrăvire, refuzând să se alimenteze. Unii bolnavi consumă numai alimente obținute din conserve cumpărate din comerț, de teamă ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini, obiecte, animale (șerpi, broaște); transformarea corpului în păianjen etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului genetic, și constă în senzații de la simple atingeri până la senzația voluptoasă a unui act sexual. Înainte, aceste halucinații se întâlneau mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a se concentra suficient într-o anumită direcție. 2. Hipoprosexia reprezintă scăderea atenției adesea pe fundalul unei stări de oboseală sau surmenaj. Poate fi întâlnită în situații psihologice tensionate cu mare consum de energie psihică. Apare în nevroze, depresie și schizofrenie. 3. Aprosexia: este absența atenției și este întâlnită la oligofreni gradul 2 și 3, mai puțin la debilii mintali. În acest caz este vorba de afectarea atenției voluntare, ceea ce explică prezența ei la oligofreni și demenți. Deteriorarea sau nedezvoltarea funcțiilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fenomene sau acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere ca fiind creații proprii. Se întâlnește în schizofrenie, parafrenie, demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de identificare perceptivă, caracterizată prin faptul că subiectul are impresia că recunoaște anumite persoane străine, necunoscute de fapt subiectului. Apare în manie, schizofrenie, stări de surmenaj sau sindroame confuzionale. 3) Iluzia de nerecunoaștere subiectul nu este sigur că recunoaște persoane pe care le-a cunoscut înainte. II. Alomneziile cuprind tulburări ale rememorării trecutului: 1) Pseudoreminiscențele subiecții trăiesc în prezent unele evenimente reale petrecute
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sindromul de tip Korsakov. 2) Confabulațiile elaborarea unor fapte sau istorioare imaginare lipsite de constanță, având ca scop suplinirea deteriorării intelectuale, subiecții având convingerea realității referitor la ceea ce au relatat. Apare în demențele incipiente, în sindromul de dependență alcoolică, manie, schizofrenie, dar și în întârzierea mentală ușoară. 3) Ecmnezia reactualizarea unor vechi amintiri încărcate puternic afectiv și sunt trăite la modul prezent (de exemplu, un bătrân cu demență Alzheimer se consideră tânăr, adolescent). Apare în confuziile mentale, în experiențele cu droguri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresive, în melancolie, dar și în demențe. 3) Baraj mental este întreruperea bruscă a cursului gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările obsesiv-fobice, în schizofrenie, epilepsie, stări depresive și demențe. 4.1.4.2. Tulburările de fond ale gândirii 1) Ideea prevalentă este ideea ce domină la un moment dat și pentru o durată de timp psihicul, polarizând în jurul ei energia afectivă și activitatea subiectului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și care nu reușește să se debaraseze de ea. Ideea este percepută ca fiind penibilă ș absurdă, având un caracter de constrângere și de impunere. În practica psihiatrică obsesiile se întâlnesc mai ales în nevroza obsesivă; obsesia apare și în schizofrenie, în psihoza delirantă și depresie. Obsesia trebuie diferențiată de ideea fixă, în acest caz subiectul nepercepând caracterul său patologic. Se deosebește și de mentism și de impulsiuni, care se referă la trecerea la act sau acțiune, fără posibilitatea stopării lui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în intoxicații medicamentoase, în beția profundă și în stările febrile de origine infecțioasă. 5) Starea de stupoare: bolnavul este rupt de mediu, nu mai răspunde la întrebări, ci răspunde doar prin reacții motorii. În clinică este întâlnită stupoarea catatonică în schizofrenia catatonică, apoi stupoarea melancolică și cea isterică. 6) Sopor: reacțiile motorii slăbesc în intensitate. Se intră în absența conștiinței. 4.1.6.2. Stări de absență a conștiinței 1) Coma: este acel nivel la care nu mai putem vorbi de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Surdomutitatea: este o tulburare determinată de surditate congenitală sau câștigată. Întârzierea limbajului: este determinată de dezvoltarea insuficientă a funcțiilor psihice. 4. Dislogiile: sunt tulburări de limbaj ce apar în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în faza de debut). 2) Extazul, fiind este o stare particulară de bine, mulțumire, fericire trăită într-o postură contemplativă. Este întâlnită în schizofrenie, tulburările de personalitate, la oligofreni și în isterie. 3) Moria, apare tot ca o trăire pozitivă, din care lipsește tonalitatea și faptul că nu este adecvată situației. Ea este euforia fără haz, demersul bolnavului fiind presărat cu glume grosiere, care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
firești de atașament. Această trăire este trăită cu un sentiment puternic de durere morală, de suferință care duce la acte autolitice, mai ales în situația în care apare delirul de vinovăție și de autoacuzare. Apare în melancolie și rareori în schizofrenie. Hipotimia este frecvent întâlnită în convalescența după boli organice, în stările depresive ușoare și în tulburările post-traumatice și uneori în debutul de schizofrenie. Ea reprezintă capacitatea redusă și limitată de răspuns emoțional. Apatia reprezintă lipsa reacției afective superioare. Bolnavii apar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în situația în care apare delirul de vinovăție și de autoacuzare. Apare în melancolie și rareori în schizofrenie. Hipotimia este frecvent întâlnită în convalescența după boli organice, în stările depresive ușoare și în tulburările post-traumatice și uneori în debutul de schizofrenie. Ea reprezintă capacitatea redusă și limitată de răspuns emoțional. Apatia reprezintă lipsa reacției afective superioare. Bolnavii apar oarecum ca fiind debranșați de sursele interne ale vieții instinctiv-afective, dar și de cele externe legate de influențele psiho-sociale. Indiferențe, inerția și nespontaneitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]