2,437 matches
-
făcuseră posibilă dezvoltarea gândirii grecești începând cu secolul al V-lea î.e.n., în special sub guvernarea lui Pericle. Se dezvoltau arhitectura, sculptura, științele, artele și filosofia. Atena era o cetate democratică, dar la treburile cetății participau doar cetățenii, nu și sclavii. De anumite libertăți se bucurau metecii (străinii), din rândul lor detașându-se sofiștii. În societatea ateniană, poziția filosofului nu era prea bună; dacă pentru un cetățean obișnuit nu era permis să facă aprecieri oriunde și oricând, pentru un filosof tratamentul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și cerea dreptul la viață. Chiar apariția SUA a avut loc în disputa cu ocupantul, cu puterea imperială, cea britanică. A urmat apoi războiul civil devastator, cel dintre Nord și Sud, cel care s-a purtat în numele unui ideal: abolirea sclaviei. Anii '60 și '70 ai secolului trecut au fost anii unei alte clarificări interne, care a luat forma unei mari mișcări sociale, pașnică dar atotcuprinzătoare, cea care a pus capăt inegalităților rasiale, a deschis viața americană către valorile libertății în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
învățături ale primelor”, pe atât pot fi de depărtate adevărurile astăzi acceptate în raport de năzuințele umane. Progresul este alimentat istoric, este condiționat de prezent, dar este produs de vizionari Și certificat de viitor. Sofiștii erau individualiști Și cosmopoliți, atacau sclavia Și statul, militau pentru emanciparea individului Și dezvoltarea comerțului cu alte popoare. Socraticii erau tradiționaliști, conservatori Și adepți ai intervenției statului în reglementarea unor probleme controversate Și puneau accentul pe latura universală a problemelor economice abordate. Sofiștii Și Socrate au
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pe Platon către întrebarea privind esența politicului ca atare. Două sunt situațiile care caracterizează condiția omului conform cu perspectiva avansată de mitul peșterii: a) omul în peșteră - prima situație care, din punct de vedere politic, poate fi caracterizată drept una a sclaviei. b) omul în afara peșterii - a doua situație care, din același punct de vedere politic, poate fi privită ca una a libertății. Trebuie observat că cele două situații amintite se află, din punctul de vedere al conținutului lor politic, într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca una a libertății. Trebuie observat că cele două situații amintite se află, din punctul de vedere al conținutului lor politic, într-o relație de absolută opoziție: prima, cea a omului din peșteră, poate fi caracterizată ca o stare de sclavie, a doua, cea a omului din afara peșterii ca o stare de libertate. Opoziția dintre cele două situații este cea dintre principiile de bază ale sclaviei și libertății. Tot ca elemente componente ale mitului peșterii trebuie să amintim pe lângă cele două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
absolută opoziție: prima, cea a omului din peșteră, poate fi caracterizată ca o stare de sclavie, a doua, cea a omului din afara peșterii ca o stare de libertate. Opoziția dintre cele două situații este cea dintre principiile de bază ale sclaviei și libertății. Tot ca elemente componente ale mitului peșterii trebuie să amintim pe lângă cele două situații fundamentale: în peșteră și în afara peșterii, trecerile dintre ele: a) din peșteră în afara peșterii, ieșirea din peșteră; b) din afara peșterii înapoi în peșteră, revenirea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întoarcere în peșteră echivalează cu căderea, din nou, în robie și stârnește, desigur, toată nedumerirea prin anormalitatea sa. Există totuși și pentru aceasta o explicație, cum vom vedea, din perspectiva gândirii lui Platon. * Abandonarea de către om a peșterii care semnifică sclavia sa echivalează cu ieșirea din întuneric a sufletului care pășește, de acum, întru lumină. Această mișcare se lasă însoțită de o răsturnare de situație fundamentală, atât în ordine ontologică, cât și gnoseologică: ceea ce înainte a fost luat ca realitate sigură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în problemele idiografice decât nomotetice. Un exemplu elocvent îl reprezintă lucrarea lui Robert Fogel care a câștigat premiul Nobel în 1993 pentru aplicarea metodelor cliometrice la istoria economiei. Investigațiile de pionerat ale lui Fogel au abordat problematica profitabilității economice a sclaviei în sudul Americii din perioada antebelică (Fogel și Engerman, 1974) și a impactului construirii căilor ferate la dezvoltarea economică a Vestului Americii (Fogel, 1964). Prin urmare, istoriometria este unica metodă care întrebuințează simultan informațiile istorice prin metode cantitative și nomotetice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concep să-i obțină altfel decît prin muncă cinstită și prin multe sacrificii. * „Pasărea din cușcă te Învinuiește cîntînd.” (N. Iorga) Mai mult chiar, are o demnitate a ei: „Privighetoarea nu-și Împletește cuibul În colivie, pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor ei” (H.D. Djurban). * „Fapta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai puțin.” (N. Iorga) Înseamnă că a fost o pornire naturală, și nu una premeditată, calculată. * „Te urăște cineva cu atît mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
greu de stăpînit, periculozitatea lor constă În faptul că, pe măsura ce le satisfaci, te prind tot mai mult În jocul lor prin promisiunile pe care le cuprind. Altfel spus, orice dorință se pretează la a forma o dependență/o sclavie, pe măsură ce o Împlinești: „Cel care are o sută, dorește o mie; cel care posedă o mie, dorește o sută de mii; cel care-i stăpîn pe o sută de mii, vrea să fie domn; cel care-i pe tron, năzuiește
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nu mai puțin ilustrative sînt proverbele populare: „Avarului Îi lipsește tot atît de mult ceea ce are, ca și sărmanului ceea ce nu are”; „În pahar se Îneacă mai mulți decît În mare”; „Ambiția Îmbată la fel ca vinul”; „Lăcomia este o sclavie veșnică” etc. * „Cel mai rău conducător este acela care nu se poate conduce pe sine Însuși.” (Cato) Despre cel incapabil de a se conduce pe el Însuși Baruch Spinoza spunea: „Numesc sclavie neputința omului de a-și potoli și de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îmbată la fel ca vinul”; „Lăcomia este o sclavie veșnică” etc. * „Cel mai rău conducător este acela care nu se poate conduce pe sine Însuși.” (Cato) Despre cel incapabil de a se conduce pe el Însuși Baruch Spinoza spunea: „Numesc sclavie neputința omului de a-și potoli și de a-și Înfrîna afectele; căci omul supus afectelor nu mai este stăpîn pe sine, ci este stăpînit de soartă, cu atîta putere, Încît adesea este constrîns, deși vede binele, să urmeze totuși
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
valorile și virtuțile prin care-și clădesc existența oamenii de rând?, întreabă Simon Magicianul. îngerii... Or, aceste creaturi sunt ele însele rele. Pentru că intenția lor, atunci când au promulgat virtuțile, era pur si simplu de a-i aduce pe oameni în sclavie. Inversând valorile, practicând o transmutație, regăsim calea cea bună: lumea e rea, așadar îngerii sunt și ei răi, iar valorile provenite de la îngeri nu pot fi nici ele bune. Pentru a întoarce spatele răului, n-avem nimic altceva mai bun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unui periplu de misionar care-l duce în Cipru, în Grecia și la Roma, unde un mare număr de gnostici oficiază în forum. Să ne imaginăm - datele o permit - o întâlnire cu Epictet, sclav în casa lui Epaphroditos, eliberat din sclavie de Nero, și cu alți filosofi stoici, depozitari ai virtuții romane și ai tradiției antice, atât de precară și atât de amenințată în acea vreme de credințele venite din deșerturile orientale. Stilul său îl împinge către registrul intelectual. I se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mistic italian din secolul al XII-lea pentru care Istoria a cunoscut deja două epoci: prima, vârsta Legii și a Vechiului Testament, este timpul lui Dumnezeu-Tatăl de la Adam la Noe. Atunci, oamenii trăiau după legile trupului, în frică și în sclavie. Cea de-a doua, vârsta grației divine, a Noului Testament, este timpul Fiului: el ține de la Elizeu până la revelarea lui Hristos; în cursul acestor veacuri, oamenii trăiesc după trup și spirit în credință; o a treia epocă, decurgând dialectic din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asigură legea creștină în viața cotidiană, dar și ierarhia catolică până la vârful ei - papa. Spiritul Liber constată că clerul domină poporul de rând, pe oamenii de condiție modestă, amețindu-i cu ficțiuni care-i permit justificarea penitenței, a servituții, a sclaviei, a dominației. Păcatul generează culpabilitate, care osândește trupul în sensul urii de sine. Dumnezeu nu se aseamănă câtuși de puțin cu o figură antropomorfică, el nu cere nici nu impune nimic, nu pedepsește și nu afurisește, nu urăște și nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
când consimte la manifestările instinctelor, a pulsiunilor primitive, el își pierde forța. Bogățiile, onorurile, satisfacțiile senzuale grosiere, dansurile și cântecele, parfumurile și vinurile dau naștere unor satisfacții iluzorii și trecătoare. Odată aceste dorințe satisfăcute, ele reapar și antrenează o adevărată sclavie care împiedică sufletul să se bucure și fac imposibilă seninătatea. Aceasta cu atât mai mult cu cât satisfacerea lor duce la o plăcere, desigur, dar una trecătoare și plătită de multe ori cu un necaz: declanșarea pasiunilor triste, uzura sănătății
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mișcările tradiționale, recunoscute pentru țintele lor materialiste, cum este cazul mișcării muncitorești, al mișcărilor țărănești din țările în curs de dezvoltare sau al diverselor mișcări de eliberare socială din diverse epoci și zone geografice - de exemplu mișcarea de abolire a sclaviei din SUA secolului al XIX-lea sau mișcarea anti-apartheid din Africa de Sud din a doua jumătate a secolului trecut. Mișcările tradiționale din țările dezvoltate sunt din ce în ce mai puțin active, datorită preluării repertoriului lor ideologic și organizațional de către instituțiile politice convenționale, dar și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teacă și nici doi Domni În țară săracă”.) Dorința promite mai mult decât realizează plăcerea. (Rară reușită sau satisfacție care să fie pe măsura aspirațiilor propuse. De aceea se mai spune: „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”.) Lăcomia este o sclavie veșnică. (Lacomul, din ce are, dorește tot mai mult: „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”.) „Este Înțelept nu acela care se Întristează de ce-i lipsește, ci acela care se bucură de ce are”. (Democrit) În pahar se Îneacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și ca ursul de coadă. Într-adevăr, bătrânului „ochii se Înveselesc și inima rabdă-n sec”; „ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere”. Totuși: „Cât e moșul de bătrân, tot dorește măr din sân”.) „Tinerii sunt sclavii viselor; bătrânii, servitorii regretelor.” (H. Allen) Tinerii Înaintea bătrânilor să aibă ochi, nu gură. (Tinerii trebuie să Învețe de la vârstnici, nu să-i judece: „Când șezi Între Înțelepți, să asculți mai mult decât să vorbești”.) „În anii tineri vezi ideile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar mai fi putut să existe zei în temple dacă înaintea lor n-ar fi existat Larii în colibe. Pe de altă parte, familia era nucleul acelui stat economic (rural: ciclul anotimpurilor, tipul de producție și consum, piața, economisirea, sărăcia, sclavia) în care era posibilă, ba chiar de neînlocuit, prezența Bisericii. Economia rurală și Biserica reprezintă o singură realitate. Chiar și atunci când, ca urmare a primei revoluții industriale, a început să se formeze burghezia modernă. Dar acela a fost momentul în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă” și promovează „tendințe apocaliptice” (Antim, 1996). La
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
etc., așa cum făcuseră și În timpul șerbiei. Conquest, Harvest of Sorrow, p. 152. Asemănările cu șerbia sunt expuse destul de detaliat În Fitzgerald, Stalin’s Peasants, pp. 128-139. Pentru o analiză atentă și avizată a șerbiei și o comparație a acesteia cu sclavia, vezi Peter Kolchin, Unfree Labor: American Slavery and Russian Serfdom, Harvard University Press, Cambridge, 1987. O descriere interesantă făcută de un ziarist sovietic ce era și apărător al drepturilor omului În anii 1980, descriere care arată că structura de bază
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1990, renașterea națiunii morave 42. Primele denumiri ale teritoriului formațiunii politice piaste au fost Pruzze, Russe, Cracoa, terra Milze. Numele terra Polanorum, Polenia, Polonia au intrat în uz în secolul XI, însă alături de acestea au circulat, până în secolul XII, sintagmele Sclavia și regnum Sclavorum. Pe timpul lui Gallus Anonymus și Cosma de Praga noțiunea Polonia, solidă și clar definită sub aspect geografic, începea să comporte și un vag sens de drept public. Gallus Anonymus a folosit construcția de drept Regnum Poloniae, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Și, pe cale de consecință, tranziția post-comunistă mai coerentă. În cazul României, ca de altfel și al statelor balcanice comunizate, complexul factorilor istorici teoretizat de Eminescu și de Cioran pare să exemplifice adagiul tacitian - ruere in servitutem! (lasă-te împins în sclavie!). Într-un spațiu cultural apropiat și confin, datorită întârzierii istorice - anume Rusia -, Dostoievski demonstrase, pornind de la aceleași premise critice, cum majoritatea oamenilor, copleșiți de multitudinea sarcinilor și striviți de viața modernă complicată și plină de răspunderi, pot fi lesne seduși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]