778 matches
-
Sorin Lavric Judecat sub unghi creștinesc, un intelectual este o ființă degenerată ale cărei șanse de îndreptare soteriologică sunt infime. Cauza stă în strîmba orientare pe care o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
soteriologică sunt infime. Cauza stă în strîmba orientare pe care o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția analizei de limbă: distincții și aproximări, pe bază de concepte și etimologii. De aceea, analitic fiind, accentul cade pe scolii și pe adagii, adică pe comentarii făcute în marginea unor
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
analitic fiind, accentul cade pe scolii și pe adagii, adică pe comentarii făcute în marginea unor teme prestigioase. Potrivit acestei logici, o problemă este cu atît mai lămurită, cu cît e supusă unui ochi discriminator mai ascuțit. Iar cînd imboldul scolastic capătă exigența exactității, el culminează în etosul matematic, caz în care litera e înlocuită prin număr și comentariul prin formulă. În fond, matematica e apogeul scolasticii în varianta măsurii precise. E real doar ce poate fi măsurat, orice stafie putînd
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
apogeul scolasticii în varianta măsurii precise. E real doar ce poate fi măsurat, orice stafie putînd fi vie cu condiția să fie prinsă într-o formulă. „A fi“ înseamnă a intra în ecuație. Trăind din speculații, parafrazări și alegorii, spiritul scolastic își e sieși suficient, neavînd nevoie de ipoteze preliminare pe care să-și sprijine curiozitatea. Lumea începe cu gîndirea lui, caz în care esențele sunt de găsit în cuvinte, logosul fiind un concept căruia îi poate găsi o puzderie de
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
gîndirea lui, caz în care esențele sunt de găsit în cuvinte, logosul fiind un concept căruia îi poate găsi o puzderie de sinonime: Dumnezeu, entelehie, duh sau principiu - drama minții sale nestînd în alegerea expresiilor, ci în lipsa aderenței la fundament. Scolasticul nu are organ pentru temeiuri și origini, de aceea e mereu în condiție seculară, asta însemnînd că, deși intuiește că ateismul în care se complace nu are sens decît prin sacrul la a cărui denaturare a contribuit, el simte că
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
vor suna anapoda și vetust. Drept care, erudită și serioasă, cartea se adresează teologilor, nu fizicienilor. Se pare că, în dialogul dintre teologie și știință, inițiativa trebuie să vină de la fizicieni, nu de la teologi. Aceștia din urmă suferă chiar de morbul scolastic pe care îl impută adversarilor, și Nesteruk e aici scolastic, Dumnezeul cel viu pe care îl invocă fiind alungat în favoarea Dumnezeului filosofilor
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
se adresează teologilor, nu fizicienilor. Se pare că, în dialogul dintre teologie și știință, inițiativa trebuie să vină de la fizicieni, nu de la teologi. Aceștia din urmă suferă chiar de morbul scolastic pe care îl impută adversarilor, și Nesteruk e aici scolastic, Dumnezeul cel viu pe care îl invocă fiind alungat în favoarea Dumnezeului filosofilor
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
Cassian Maria Spiridon e unul dintre poeții noștri actuali care se arată interesat de comentarea literaturii. Fenomen tot mai frecvent și cît se poate de legitim, acesta trezește încă suspiciuni, chiar dacă nedate în vileag, izvorîte din comoditatea clasificării (și "încuierii"!) scolastice a genurilor pe care le-ar putea aborda unul și același condei, ca și cum poetul-critic sau criticul-poet sau pur și simplu și poetul și criticul cînd sînt întruniți într-o singură persoană (fără un accent al "întîietății") n-ar dispune de
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
că specialistul în anestezie, sastisit de atmosfera sălilor de operație, s-a hotărît să suplinească sterilitatea saloanelor de terapie intensivă cu ore de meditație în concepte. Numai că meditația în concepte cere o pregătire aparte, de ordalițiu doctrinar după scheme scolastice, de aceea Nicolae Radu s-a supus ordalițiului, absolvind Facultatea de Filosofie în regimul comunist, la o vîrstă cînd alți colegi nu erau atrași decît de linia carierei ascendente. Dar cum patalamaua filosofică nu e decît o achiziție de blazon
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
Gheorghe Grigurcu Intuind primejdia unei reducții păgubitoare a materiei sensibile din care e alcătuită textura poeziei, Marin Mincu procedează de altminteri rezonabil, glosînd pe marginea creațiilor antologate nu atît cu stringența scolastică a teoreticianului crispat de metodă, cît cu degajarea unei conștiințe critice deschise, tangente la propria-i vocație lirică. Criticul Mincu, unul din cei mai dotați și mai activi pe care-i avem, mai cu seamă în domeniul poeziei, are tactul
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că nu persistă încă, la noi, preconcepția scolastică a "incompatibilității" poeziei cu critica sub același condei și, în temeiul acesteia, întristătoarea tendință de punițiune a unora din propozițiile mele critice, care se pare că nu pot fi combătute ușor cu ajutorul contraargumentelor, prin respingerea, uneori extrem de iritată, de-o
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de aparat. În final, rămîi cu senzația că ai parcurs un text a cărui ariditate e incompatibil cu viața. Situația e acută cînd tema aleasă e dragostea. Să tratezi iubirea dinlăuntrul deprinderilor scolastice, abordînd-o cu aceleași reflexe cu care atingi o problemă de logică, aduce azi cu un act de candoare teoretică. Mai mult, pentru ochiul cinic al insului abrutizat de massmedia, pînă și intenția de a vedea în iubire o temă cu
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Mai precis, avem o prefață cu rol de dedicație către Gualterius, personaj folosit de Andreas ca interlocutor fictiv, un necunoscător într-ale Venerei pentru care lectura tratatului avea să însemne o veritabilă inițiere, apoi avem o simandicoasă introducere de factură scolastică, unde anunțarea temei se face cu divizarea ei în probleme, semnificații și definiții, după care miezul volumului stă în cercetarea problemelor anunțate, cu intercalarea unor alegorii care pun răbdarea cititorului la grea încercare. Dacă nu ar fi originalul latinesc, pe
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
aceea miră gestul episcopului Parisului, Étienne Tempier, de a condamna tratatul pe 7 martie 1277, cu promulgarea unui act de cenzură prin care profesorilor de la Universitatea din Paris li se interzicea să susțină 219 teze eretice, afirmate în carte. Pedanteria scolastică mergînd pînă la precizarea a 219 (!) abateri de la adevărul creștin, chiar dacă azi stîrnește zîmbetul, în epocă era prilej de excomunicare. Sub unghiul pasiunii pe care o puneau în susținerea ideilor, medievalii merită să fie invidiați. În fine, te-ai fi
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
petrece în preambulul iubirii și în epitaful ei, importanță avînd detaliile ce preced iubirea și îi urmează, sentimentul fiind dezbărat de intimitate, spre a fi îmbrăcat în argumente, temeiuri ale rațiunii, consecințe morale, exemple etc. Din acest motiv, relicva aceasta scolastică, ajunsă pînă la noi sub forma a 41 de manuscrise păstrate în felurite biblioteci occidentale, rezistă prin latura de vestigiu latinesc al originalului, altminteri stufoșenia omiletică este exasperantă. În secolul al XII-lea, moravurile făceau ca plăcerea provocată de cazuistica
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
oraș și în jur. II. Scopul reuniunei: A promova viața socială și culturală între membrii sei; a sprijini literatura, arta, cântarea și musica, a înmulți biblioteca sa; a abona foi; a ajutora după putință școlari și învățăcei seraci cu cărți scolastice și veștminte; a da sprijin material la întreprinderi culturale, folositoare și de binefaceri“...Așa începea actul care, în 1873, consfințea fondarea la Timișoara a Reuniunii Române de lectură, pe lângă care exista o bibliotecă destinată cititorilor în cartierul Fabric. Redactat bilingv
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
exclus, în primele două însemnând chiar o rătăcire a minților. Presupun. Întrucât nu s-a văzut la nici un clasic folosirea unui astfel de procedeu. În schimb, Rabelais îl întrebuințează din plin, primul, cu efecte spectaculoase, făcând să se clatine stilul scolastic al vremii. Voltaire, de pildă, pe lângă multe alte atacuri sau pâri înaintate câte unui principe, scria: ...În extravaganta și neinteligibila sa scriere, Rabelais a răspândit mai mult chiolhanuri și cele mai mari necuviințe; el a înfățișat multe lucruri învățate , dar
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
care nu pot provoca cititorului decît un supliciu de răbdare chinuită, silit cum este să asiste la o procesiune de expresii pe care le respinge spontan, din lipsă de afinitate intuitivă. Iar lacuna e de găsit nu doar în textul scolastic, dar și în comentariul din postfața traducătoarei. De pildă, e anevoie să simți vreun dram de satisfacție intelectuală dînd peste fraze ca: „Cunoașterea quidditativă a nonființei nu necesită existența obiectului, fapt pe care Mathaeus îl demonstrează în trei moduri, pornind
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
care, chiar dacă o străbați, nu o faci ca să afli cine știe ce adevăruri, ci ca să iei act de rudimentele de altă dată. Căci cunoașterea e acolo unde e știință, iar știința nu poate respira decît în mediul matematicii, de aceea balastul antic, scolastic și modern al gîndirii conceptuale trebuie abandonat. Kierkegaard sau Augustin pot fi cel mult gustați estetic, dar sub unghi cognitiv însemnătatea lor e nulă. Din Descartes sau Hegel putem reține cel mult sugestiile teologice, altminteri autoritatea lor științifică e inexistentă
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
care nu se înspăimântă de nimic, știind că totul e trecător și efemer. De aici concluzia indubitabilă că iubirea și credința pot fi pentru om și pentru Poet elementul stenic, demn de preamărire. Ca gânditor, Karol Wojtyła pleacă de la concepția scolastică a iubirii binevoitoare trecând și spre cea concupiscentă, iubire care acceptă apropierea individului de individ, știut fiind că aceasta se manifestă în conviețuirea armonioasă dintre persoane, întâlnind la nivelul respectiv acel atât de dorit și așteptat bine și frumos moral
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
mai elementar realism. Asta se petrece pretutindeni! Ar trebui să apreciem că pe o bună ținută coordonatoare (director artistic Petru Stoianov) alcătuirea concertului de debut și mai ales a Galei: mă așteptam ca aceasta din urmă să dureze, în sistem scolastic, ceasuri întregi. Dimpotrivă, programele au fost concentrate că eficacitate, semnificație și durata (adaptate corect unor transmisii de televiziune și bunelor noastre intenții de a asculta totul, cu bunăvoință și răbdare). Cum aș putea să închei pentru a-mi păstra intacte
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
etalează însușiri ce-i fac atât de agreabili pe unii dintre universitarii de formație umanistica de la noi (prin extensie - est-europeni): spirit riguros dar deschis, polivalent și polimorf, cu inclinații ludice, capabil să confere șarm până și celor mai aride îndeletniciri scolastice. O bună cunoaștere a arealului luso-brazilian l-a adus în postura, pe deplin justificată, de Ambasador al României în Portugalia. Începând din anul 1987, dl. Zamfir se lansează și pe orbită creației beletristice, cu românul Poveste de iarnă. În anii
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
sau măcar de a menționa en passant) la lucrarea atât de profund înrudită cu propria lui carte - și anume, influentul studiu al lui Erwin Panofsky Gothic Architecture and Scholasticism (prima ediție: 1951). Aici Panowsky urmărește îndeaproape relația dintre evoluția gândirii scolastice și maturizarea arhitecturii gotice în timpul evului mediu târziu (ambele fiind marcate, în opinia lui, de același “mental habit”), o relație pe baza căreia s-ar putea dezvolta un întreg ciclu de considerații, importante și fertile, despre relația generală (abstractă) dintre
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
și revistele lunare. în formarea unui nou public cititor, cu excelenta ei secție de cultură, un rol de seamă a jucat și ziarul tineretului, Scânteia tineretului. Scântea tineretului a fost primul ziar românesc care s-a debarasat de clasica și scolastica, pentru epoca aceea, paginație și a adoptat un nou, modern, curajos și provocator aspect artistic, pe care l-ar fi jinduit orice ediție europeană. Meșterii primi ai acestei realizări au fost artistul plastic Mihai Sânzianu și șeful Secției Artă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]