1,226 matches
-
decât făcuse parte Rusty Regan. Dar bătrânul nu trebuia vârât în ea. Trebuia lăsat să zacă liniștit sub baldachinul patului, așteptând cu mâinile livide strânse sub cerașaf. Inima îi era un murmur scurt și nesigur. Gândurile îi erau cenușii ca scrumul. Iar în curând și el, ca și Rusty Regan, avea să doarmă somnul de veci. În ce constă, la urma urmelor, „oribilitatea” istoriei în care se trezește amestecat Marlowe? Întrebarea e simplă, legitimă chiar - de vreme ce pornește de la o afirmație a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fuma la birou și în locuri publice sau prin atacurile foștilor fumători „mai virtuoși decât tine", astfel încât comportamentul lui se schimbă. Am observat recent lucruri pe care nu le-am mai văzut de când eram copil - de pildă, fumători scuturându-și scrumul în palmă sau în buzunar pentru că le este jenă să ceară o scrumieră. Mă aflam acum câțiva ani într-un restaurant. Se făcuse miezul nopții. Toată lumea terminase de mâncat. La o oră când se aprind în mod normal țigările și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
când lupte corp la corp cu sabia nu s-au mai dat? Din câte știu eu, bronzul de Corint nu-și datorează Într-atât splendoarea coloritului unei invenții umane, cât unei Împrejurări faste; se povestește că un incendiu a făcut scrum casa În care se găseaun mic depozit de aur și de argint (C) și o cantitate mult mai marede aramă. Aceste metale, topindu-se Împreună și, amestecându-se, a rezultat un aliaj care a fost denumit chalkos șaramăț după numele
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Canada se joacă variante ale rugby-ului britanic, așa-numitele Canadian football și American football. Dar și în rugby-ul insular există două variante: Rugby Union și Rugby League. Cele două variante diferă prin reguli proprii (e.g. ponderea "grămezii", alia scrum în economia jocului, prin punctaj: la Rugby Union se acordă 3 puncte pentru un eseu, 5 puncte pentru un eseu transformat în gol și 3 puncte pentru un gol, la Rugby League se acordă tot 3 puncte pentru un eseu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Volume publicate: Scrum de secol. O sută de povești suprapuse, Curtea Veche, București, 2001; Focul ascuns În piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Polirom, Iași, 2002; Ce Ceaușescu qui hante les Roumains. Le mythe, les représentations et le culte du Dirigeant
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mich/ Licht wird alles, was ich fasse/ Kohle alles was ich lasse/ Flamme bin ich sicherlich” . Da sunt flacără, știu bine/ ard În ea și ea În mine/ și mă mistui tot arzînd/ e lumină tot ce ating/ și e scrum ce las cînd sting/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. da sunt flacără,oricînd”. „Nemuritor și rece” mai poate Însemna În traducerea noastră și sentimentul de adînc dispreț nietzschean al Luceafărului față de condiția umană: „Uite-i pe ei, cei mediocri, cîtă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Kierkegaard instituie anumite cadențe și ordonări. Demersul său se Înscrie pe făgașe disciplinate de o logica a inimii, ea prescrie pasiunii legea armoniei și gradației. Kierkegaard face gradat trecerea de la starea pasională nudă, zugrăvită nemijlocit, cu literă de flacără și scrum, la starea pasională cenzurată cerebral, chemată la ordine de gînd și judecată matur În funcție de imperativul seriosului”. Deturnarea ontologică, marea răsturnare, acel Kehre heidegerian pe care-1 induce fetei de Împărat pajul se Înscrie tot in categoria filozofică a „seriosului”. Ce altceva
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai mari fabrici de fier". Continuând descrierea resurselor minerale ale subsolului moldav, geologul sau montanistul nu ignora, ci dimpotrivă, invoca "tradițiile ce se păstrează acolo între popor", care-i întăreau convingerea că gropile apărute lângă Dealul Fierului și movilele de scrum de lângă Catergaș constituiau dovezi elocvente, în opinia sa, ale unor realități preexistente în timpurile de demult, când acolo ar fi fost "fabrici de fier, care s-au părăsit apoi". Firește, termenul de "fabrică" definea în fapt acele cuptoare improvizate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de ani, având totodată în oricare privire cea mai potrivită și mai favoritoare poziție pentru așezarea acelor mai mari fabrici de fier. Pe lângă tradițiile ce se păstrează acolo între popor dovedesc și gropile năruite lângă Dealul fierului și movilele de scrum de lângă Catergaș, că acolo, în timpurile vechi, îndelungat timp au fost fabrici de fier, care fără îndoială s-au părăsit apoi la prilejul vreunei emigrații de popoară. Asemine soartă au avut multe minerii din Ungaria și Transilvania, care însă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
casnice. Uneori, În Europa se folosește o soluție slabă de nitrat de argint pentru vopsirea părului; dar dacă e folosită după preparatele pe care tocmai le-am descris, În loc să Întunece părul, va schimba culoarea Într-un cenușiu ca acela al scrumului. Acest fapt l-am aflat de la nababul Juber Khan, la Kabul, cel care, admirând culoarea bărbii mele și descoperind că am obținut-o folosind nitrat de argint, de Îndată a aplicat-o la propriul păr, care mai Înainte fusese vopsit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu originea în verbe tranzitive are sens pasiv: „Când norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rând vizitate.” (M. Eminescu) Dezvoltă unele construcții sintactice specifice exclusiv verbului; poate fi regentul unui complement de agent, de exemplu: „Când scrumul nopții o să piară dus / de-un vânt spre-apus.” (L. Blaga) Structura morfologică În plan semantic, participiul este un perfect absolut, opunându-se, din această perspectivă, gerunziului, un prezent absolut. În planul expresiei, participiul este întrebuințarea absolută, autonomă, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înspre Dumnezeu, transcedentând transcendenșa, reîntorcându-se la imanență. Arcul reflex noetic este o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. "Te văd, Dumnezeule-plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi". Lumea vorbește prin mijlocirea arborelui cosmic, un copac plutitor și această
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
uman înspre Dumnezeu, transcedentând transcendența, reîntorcându-se la imanență. Poesia este o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței" ci în "orizontul misterului și al relevării" ca să folosim cuvintele filosofiei blagiene. Te văd, Dumnezeule- plumb, scrum și nor -/ odată venind peste mine prin ușă/ din muntele cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi871. Deci poesia devine prin definiție ambiguă, fiind o elaborare timp-spațiu a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mișcări de trupe, din înaintări anevoioase și retrageri haotice. În mijlocul acelor traiectorii încâlcite, un singur punct fix, neschimbat de la plecare: casa familiei sale, frunzele de pătlagină din jurul scării de lemn de la intrare, scârțâitul familiar al ușii. În pofida tuturor orașelor făcute scrum, în pofida tuturor morților, liniștea acelei case părea intactă, până și zâmbetul părinților, în fotografia din încăperea unde luau masa: tatăl, cu capul ușor întors către mamă, părând că așteaptă ca ea să vorbească... În orașul aflat atât de aproape de Dolșanka
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Îi rămânea din viața lui de până atunci doar caietul plin de poeme din adolescență. Un caiet care dispăru, foaie după foaie, devenind foiță pentru țigări. Văzu în acest lucru mai întâi o aspră lecție a vieții, care transforma în scrum paginile pline de sonete laborioase și melancolice. Dar, foarte curând, gustul tutunului de calitate proastă, care alunga mirosul de sânge și de carne în putrefacție, dădu acestui caiet un sens nou — cel al tăcerii soldaților care, după o luptă, își
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de la marginea satului, mai trase o dată de poalele tunicii și se opri brusc, apoi alergă și se opri iarăși. Ceea ce văzu nu-l înspăimântă, atât de adâncă era liniștea. Verdeața livezilor sălbăticite acoperea aproape în întregime rămășițele izbelor prefăcute în scrum. Copacii crescuseră la întâmplare, de-a curmezișul uliței, rupându-i linia dreaptă. Dolșanka nu mai exista. Dar ruinele ei nu aveau violența unei distrugeri recente. Ploile spălaseră de multă vreme negreala pereților arși, bălăriile ascundeau pietrele temeliilor. Doar cuptoarele își
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
responsabilă de capacitatea sa de a surprinde tîlcurile lucrurilor. Discernămînt care dezavuează Înțelesurile rudimentare, simplist deduse din consecințe logice sau pragmatice: “TÎlcul florilor nu-i rodul, TÎlcul morții nu e glodul, TÎlcul flacării nu-i fumul, TÎlcul vetrei nu e scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul zărilor e norul, Ducăușul, călătorul.” Patosul lucrurilor Tradus ca patos
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în turneu. Având, după ani, sentimentul că o regăsește pe rusoaică în cumnata lui, Giulia, o italiancă, Grigore face pentru ea o pasiune demențială, care duce la adulter. Toate aceste amintiri se mistuie intermitent în spectacolul unui lugubru incendiu. Făcând scrum conacul, incendiul răpune și viețile celor aflați în el: soacra lui Olmazu, nebună, și fiicele lui. Cumnata s-a împușcat, fratele tocmai se spânzurase. Și aici, ca în Desfigurații, fluxurile vieții interioare, marcate acum de mari tensiuni, de cutremurări distrugătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
cade sub masă;/ descriu un câine, câinele nu mai latră, schelălăie,/ se duce dracului.// pe masa de scris, roșu, alb, verde, măceșul./ Îl privesc cu poftă, îl mângâi nebun./ Mărețul descriptor reîncepe descrierea./ Scriu: Floarea de Măceș.../ Florile de Măceș - scrum!// Nici bucurie, nici spaimă, cu capul pe masă,/ hotărăsc autodescrierea” (Autodescrierea). Tăcerea care i-a urmat acestui „ultim” poem a părut să confirme decesul; dar realitatea „cadavrului” rămâne problematică. Antologiile îngrijite de R., Cele mai frumoase 100 de poezii ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează mai ales prin numirea unei părți a trupului omenesc, în locul însușirii/calității/acțiunii (cap, frunte, tâmplă - metonimii pentru cugetare/inteligență/rațiune; inimă - metonimie a sensibilității, a bu nătății etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial“ prin simboluri ale derizoriului, metonimiile sugerează deșertăciunea oricăror iluzii, stingerea oricăror zadarnice speranțe. Cei doi termeni metonimici aduc în poezie motivul biblic „vanitas vanitatum“, care stă la baza mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]