1,460 matches
-
considerente, ce continuă Încă a ridica semne de Întrebare și a-i surprinde pe cercetători s-a consumat, așadar, În spațiul dintre Atlantic și Pacific, rezultînd, În final, Lumea Nouă, aceea care azi este acceptată ca un posibil model universal. Scrutînd experimentul transoceanic, N. Iorga considera, În 1921, America drept „conștiința lumii Întregi”, conchizînd că „pe rînd, În istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins În ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doctrina „artei pentru artă”, polemistul îi opune, cu o fervoare învecinată uneori cu fanatismul, un alt tip de artă, altruistă, socială și revoluționară, o artă cu tendință care să exprime - ar fi, aceasta, „datoria artei” - suferințele și nădejdile celor mulți. Scrutând-o din unghi biografic, sociologic (Înaintașii lui Eminescu) sau, în fine, psihologic (Eminescu și Lenau, unul dintre primele studii comparatiste la noi, Dragostea trecutului, Din psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
mea se află Venetia. Stă În colț, la cîțiva metri de mine, părul Îi strălucește În lumină, și lîngă ea se află un tip În costum și o altă femeie elegantă. Nu-i recunosc pe nici unul dintre ei. — Ce? mă scrutează curios Danny. S-a Întîmplat ceva? — E... Înghit În sec și dau discret din cap În direcția ei. Danny Îmi urmărește privirea și Încremenește teatral, Încîntat. — E Cruella de Venetia? — Taaci! scîncesc cu dinții strînși. Însă e prea tîrziu, Venetia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a uitat pe ce lume e? — Chiar tu, cu gura ta, ai recunoscut, Luke! aproape că strig, enervată. Ai zis că ai Încercat să mă „protejezi“, din cauza tensiunii mele arteriale sau așa ceva. Nu-ți aduci aminte? Ochii lui Luke Îmi scrutează intens chipul, de parcă ar vrea să afle niște răspunsuri. Discuția noastră de la spital, zice brusc. Înainte să plec. Da! Te-au năpădit, În fine, amintirile? nu-mi pot reprima tonul sarcastic. Plănuiseși să-mi spui totul după naștere. Voiai să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un plan bun. — Poate că e În starea de tranziție, Îi spune una dintre moașe alteia, atotștiutoare. În faza asta, de multe ori vor să se ducă acasă. — Rebecca, trebuie neapărat să-ți pui pe tine halatul de spital, mă scrutează Paula neliniștită. Poate că bebelușul e deja pe drum. Cum mai sînt contracțiile? S-au Îndesit? Pot să mă uit un pic? — A cerut monitorizare și examinare minimă, se bagă altă fată, uitîndu-se În fișa mea. Vrea totul natural. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor evenimente petrecute între 1834 și 1835 în Țările Române. Privirea scrutează mai întotdeauna relieful uman, ca în Dincolo de zbuciumul veacului (1939), unde autorul selectează din învolburatul Ev Mediu românesc destine grandioase și tragice, așa cum îl reînviase și pe cel al lui Despot (Farmece, 1933). Se oprește de preferință asupra personalităților feminine
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
ori simbolurile care, prin ecoul stârnit În suflete, au supraviețuit vremii lor, creând tradiții diverse și chiar generând ele Însele alte evenimente și simboluri, ori prilejuind afirmarea unor noi actori ai istoriei. Ea va Înregistra și interpreta tocmai aceste reacții, scrutându-le amploarea, calitatea, forța de impact din perspectiva devenirii colectivității date. Fiindcă aceasta este adevărata protagonistă a unei istorii de acest fel: comunitatea selectată (care poate fi aceea națională ori a statului), memoria colectivă fiind cea avută În vedere. Prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de disimularea într-o identitate străină sau de o lepădare a măștii. Într-adevăr, aici D. „personalizează tema crizei, dezvăluindu-ne fața necunoscută a realității subminate de propriile ei contradicții” (Marcel Corniș-Pop). Bun cititor al propriei poezii, el și-a scrutat cu severitate creația atunci când a purces la alcătuirea numeroaselor volume selective. Având renume bun și în străinătate, multe volume i-au fost traduse în alte limbi. Poet rămâne și atunci când scrie proză, așa cum o dovedesc romanele sale (Piatra de încercare
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
1999). Riguros, cultivând o precizie severă a verbului, laboriosul cercetător evită să pășească pe căi bătătorite. El se angajează în investigații meticuloase, reexaminând chestiuni aparent tranșate sau explorând cu luare-aminte zone încă nefrecventate. Nimic superficial, nimic excesiv în pertinentele incursiuni. Scrutând în adâncime, inițiind un joc circumspect de întrebări și răspunsuri, detectând „recurențe” semnificative, D. are momentul său de interiorizată jubilație atunci când descoperă „chei” pentru descifrarea unor noi, de luat în seamă, înțelesuri. Un cerebral distinguo domină aceste analize impulsionate de
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
punând pe primul plan personalitatea puternică a lui Eminescu, cu adâncimea meditației sale lirice și forța expresivă a talentului artistic. Exegetul consideră influențele străine, despre care s-a vorbit adesea, ca fiind marginale. G. își prezintă explicit preocuparea: „să descoperim, scrutând manuscrisele lui Eminescu, cum, prin ce efort de creație și coacere internă s-au născut poeziile sale”; „vom înțelege mai bine - odată circumscris domeniul aportului străin - prin ce Eminescu însuși aduce o nouă bogăție originală la fondul comun al literaturii
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
e indistinctă, când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală inocență epistemologică, eticul este substituit aproape total prin emic. E adevărat că la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii emice a unui grup de către un cercetător străin este, la rândul ei, o descriere etică, cel puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
așteptate (vezi și Hampton, 1999, pp. 18-20). Rezerva exprimată față de ușurința cu care se proiectează și se aplică programe ce vor să rezolve probleme acute și dificile nu incumbă, desigur, negarea de principiu a legitimității unor atare întreprinderi. Cei ce scrutează cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care arată că eficiența persuasiunii este legată de probabilitatea și gradul în care subiecții-țintă elaborează răspunsuri cognitive la mesaj. Două principale procese - susțin autorii - operează aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. În ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația primită, o analizează critic și o interpretează, dezvoltând răspunsuri cognitive complexe. În acest caz deci, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei determină primordial schimbarea de atitudini. În ruta periferică, oamenii sunt mai mult influențați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Mihail Bulgakov, René Guénon și Vasile Lovinescu (acestuia îi consacră în 1997 și un eseu, Contemplatorul solitar), generația „Criterion”, de la care preia strategii / moduri de raportare la realitate: bunăoară, de la Emil Cioran luciditatea dureroasă cu care „scepticul de serviciu” scrutează tradiția și identitatea culturală a românilor, dar și iluziile omului occidental și ale omului în genere; de la Mircea Eliade dialectica sacrului, lectura „semnelor” și soteriologia, propuse omului secularizat pentru a-și depăși paupertatea ontologică. Cu toată încărcătura ei de disperare
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
km pe zi." Pe acest personaj caraghios și melodramatic, care avea ceva de don Quijote, dar și de Sancho Panza, Cornel Ungureanu îl evocă din toate unghiurile și cu toate mijloacele posibile, citindu-i cu luare aminte versurile și articolele, scrutând vechi fotografii, înregistrând pe bandă de magnetofon mărturiile celor care l-au cunoscut. Materialul documentar a fost strâns încă dinainte de 1989, dar din cauza cenzurii n-a putut să apară la timpul potrivit. Cornel Ungureanu a revenit după revoluție asupra lui
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
criticul nu este numai un observator al scenei literaturii, ci și un participant activ la ea, mai întâi fiindcă, la fel ca oricare alt scriitor, se revelează pe el însuși; în al doilea rând, tot ca orice scriitor autentic, el scrutează în amănunțime lucrurile, în cazul lui operele, degajat de ceea ce fusese dinainte știut. Pe deplin scriitor se vădește a fi R. însuși. Chiar faptul că practică o critică de participare, de unde și emoția și freamătul din voce, contribuie la aceasta
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
de simplă literatură, revin spectacular în prim-plan, afirmându-și accesul la adevăr și chiar dreptul la dominație culturală. Cea de-a doua carte, God of Many Names, coboară în timp până la matca gândirii grecești, la sursele culturii europene canonice. Scrutând trecutul din orizontul revelator al prezentului, S. aduce probe în favoarea unei ipoteze abia schițate anterior. Anume că mentalitatea occidentală este dominată, în ultimă instanță, de ideea de putere. Dincolo de modul specific în care Occidentul și-a conceput mijloacele ființării, gândirii
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
membri ai Bisericii. Minunile săvârșite de aceștia, accipientes gratiam, cu sprijinul întregii comunități, sunt reale, „palpabile” și în folosul celorlalți (ad beneficia reliquorum hominum). Unii harismatici alungă demonii, firmissime et uere, astfel încât cei exorcizați se pun în slujba Bisericii; alții scrutează viitorul, primesc viziuni și rostesc profeții; alții încă vindecă boli fizice per manus impositionem; în sfârșit, alții reușesc chiar să învie morții. Toate aceste harisme sunt indisolubil legate de învierea cu trupul a lui Isus, înviere care nu este admisă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la testimonia sau la unele locuri privilegiate din Scriptură, Origen este omul Scripturii, pe care o abordează în ansamblul său, o cunoaște în cele mai mici amănunte și corelează textele cu o uimitoare măiestrie. O analizează sub toate aspectele sale, scrutând textul. Origen este fondatorul exegezei științifice. El se apleacă cu precădere asupra sensului Scripturii, întâi de toate asupra sensului literal. Moștenește însă din tradiția bisericească teoria «chipurilor», de la Philon alegoria morală, de la Clement din Alexandria theoria gnostică”. Acest scurt fragment
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Bibliei, el operează o extindere a semnificației mitului nostru care face ca orice potențial cititor al Sfintelor Scripturi, situat în afara tradiției și a cadrului bisericesc să poată deveni un veritabil „anticrist”. Tot astfel, atunci când Augustin își îndeamnă ascultătorii să‑și scruteze conștiința, să vadă dacă nu cumva sunt ei înșiși acești „anticriști” care lucrează, despre care vorbește Ioan în prima epistolă, el merge încă și mai departe decât Origen și identifică „răul absolut” cu reaua conștiință a oricărui pseudocreștin. Este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În apropierea unor izvoare pentru a ne adăpa cămilele și a ne umple burdufurile din piele cu provizii de apă, unul dintre ei, a cărui privire era cea mai pătrunzătoare, s-a instalat pe o Înălțime din apropiere pentru a scruta depărtările În căutarea unor eventuale ființe umane. În cazul În care depistau jăratic sau cenușă, teritoriul era riguros examinat; excrementele cămilelor erau de asemenea cercetate cu scrupulozitate pentru a vedea dacă erau recente sau mai vechi, direcția În care o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
greu să primești o slujbă aici - dar dacă ai fost angajat, e și mai greu să scapi”. Fraza lui Allard Îi amintește de primăvara anului 1822, când, după ce Împreună cu Ventura Își iau rămas-bun de la Kőrösi Csoma, plecat pe drumul Tibetului, scrutează posibilitățile de a fi angajați la Lahore. În ce constase prima experiență a dificultății angajării și totodată a cvasi-imposibilității de a se mai desprinde din orizontul sikh ne povestește Bernard Le Calloc’h5. El descrie strategiile lui Ranjit pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a doua director-responsabil este Gheorghe I. de Ferenczy, iar redactori Florin Codrescu, Ion Ojog și Ion Th. Ilea. În 1942 revista are și un supliment tipărit separat, „Câmpul muncii”, al cărui redactor e Const. Chiriță. În articolul-program al primei serii, Scrutând realitatea, Al. N. Poruțiu afirmă că T. își propune să ofere societății o temelie morală. La paginile intitulate „Literatură, artă, cultură și duh” colaborează N. Brana, care semnează cronica plastică, Valentin Strava și Ilie Dăianu cu eseuri, Petru Șaitiș, Ioan
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
l-au promovat și practicat spre gestul militant, către demersul angajant și de intensă ardoare patriotică. Cei ce slăbiseră primii chingile medievalității (pot fi numiți renascentiști, cu grija de a nu pierde „culoarea” răsăriteană și ortodoxă) descoperiseră patria ca istorie, scrutând începuturile ființării poporului și elaborând primele sinteze. Istoricii u., ascultând aceleași comenzi de sorginte națională, extind constructul către examinarea lumii ca istorie, conferind trecutului propriului popor locul ce i se cuvenea în desfășurarea evenimentelor unei curgeri universale. Tendința spre universalism
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Bulgaria, unde legea o făceau, pe moment, generalii ruși Kaulbars și Subolev. În scopul Îndepărtării riscului ca statul român să evolueze În orbita politicii Austro-Ungariei sau, mai rău, În cea a Rusiei, domnitorul Carol și guvernul Brătianu au trebuit să scruteze direcții de acțiune nu doar În marja problemelor sud-estului european, reconfirmat la condiția de „zonă critică”, ci În orizontul „politicii continentale”, unde interesele românești se puteau racorda unor tendințe de mai mare anvergură, Încât primejdia izolării să nu poată prinde
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]