985 matches
-
privi lucrurile și situațiile, domnul președinte le este dator acestor mame eroine, care îngrijesc copiii altora, nu pe ai lor, cu acordarea unei medalii, așa ca aceea care se dădea pe vremea societății socialiste puțin dezvoltate, din care nu lipseau secera și ciocanul. Ar putea chiar să rămână aceeași, dar, ca să nu fie acuzat președintele că urmărește să reînvie un trecut pe care l-a condamnat vehement, cu mânie marinărească, ar fi bine să șteargă de pe medalie secera, că și așa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
omenești, despre viața lor materială și spirituală pe teritoriul comunei Filipeni. După o perioadă de tranziție (neoliticul târziu) urmează perioada bronzului care durează aproximativ un mileniu (1700-700 î.Hr.). în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de jos a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor): Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
d.Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea meșteșugurilor. Inventarul locuințelor și mormintelor din perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai. Ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le amintesc convivilor de această origine. Imobilul intermediar afișează numele La Bellevilloise, o cooperativă muncitorească fondată în 1877. Inscripțiile de pe flamboiante compoziții de ceramică fac referire la "Știință" și "Muncă". Unicul imobil din Paris în mod fățiș marxist, cu o seceră și un ciocan înfățișate în basorelief deasupra intrării, el găzduiește centrul Monboye, care organizează cursuri de dans african tradițional. Dimensiunea culturală este fundamentală în orice proces de gentrificare ca factor de valorizare și de legitimare. În La Maroquinerie, unde se
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sincere urări de sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri despre ședințele Junimei și activitatea revistei cu același nume pe care am Înființat-o și condus-o. Mi s-a pus la dispoziție hotel și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
astfel o putere de două ori mai mare decât a celui longobard; săgețile cu care trăgeau aveau vârfuri lungi de-o șchioapă, tăiș triplu și erau în stare să pătrundă prin platoșa noastră. În privința săbiilor, aveau una curbată ca o seceră, cu tăișul în afară: reteza alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase, cum se-ntâmpla cu scramasaxul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în biserica Sant’Eusebio. De fapt, am cârtit în contra celui ce se arătase neîndurător. Eram înfricoșat, căci moartea mi se înfățișase pentru a doua oară. Fuseseră alese Vibana și Gaila, dar și eu fusesem cu siguranță cântărit și măsurat în vreme ce secera îmi trecea pe deasupra, și nu mai puteam să mă ascund pe după „vârsta la care nu se moare“. Regele a venit la mine acasă la lăsatul serii și mi-a spus: - Știi care au fost vorbele Gailei înainte să se stingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
roșie" și noțiunea de "ev de aur", semnifică reîntoarcerea omului la rangul de Om Cosmic. 326 (IX, 564) cu glas dogit răcnesc chipurile omenești (hoarse roll the human forms): Sau "se rostogolesc haotic" (hoarse înseamnă și "discordant"). 327 (IX, 580) secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier: Este sugerată alternanta și cooperarea sincronica dintre ordine și dezordine (arama: ordine socială: vezi cartea de arama a lui Urizen; fier: distrugere-război: vezi cartea de fier a lui Urizen). 328 (IX
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan) Monica LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. (Lavinia Stan) Alexandru NEMOIANU, în America, la „Vatra Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atât o înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cât și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, în general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea Regelui", în Ibidem, pp. 202-209. 27 Arthur Gould Lee, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001, pp. 87-103; Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 18-36; M.S. Regele Mihai I al României, O domnie
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004. GOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). GOULD LEE, Arthur, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște cu silnicie sufletul”605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera 606), nu aparțin unor programe de calmare, ci încearcă să-i stârnească pe privitori (neștiutori de carte, la fel ca ascultătorii predicilor) să-și pună întrebări și să se frământe. Cei ce aveau acces la texte găseau și disertații despre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi fost și frustrarea lui față de intelectuali, el fiind venit din fabrică. D.T.: Cu Leonard Constantin am lucrat foarte bine. Bine am lucrat și cu Ion Iliescu. S.B.: Am văzut discursurile lui Leonard Constantin în fața muncitorilor și vorbea cam cu secera și cu ciocanul. Pentru studenți, un pic mai moale. Probabil acesta era talentul lui să-și adecveze discursul în funcție de auditoriu. În asta constă inteligența unui lider, până la urmă. D.T.: Avea un copil student. Apoi a înțeles, și aici Bujor a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da; dezvoltare; drum; dulce/plăcere; dulceag; dulci; energie; de fel; fericire; fruct; fructe; furnici; glicemie; gogoși; grăsime; greutate; indulgență; 5 inimioare; iute; îndulcire; înfuleca; kilograme; lapte; mami; mult; nu; piper; pîine; plastic; plăcut; praf; ras; rău; rece; rom; satisfacție; save; seceră; sfeclă; sirop; tort; tortă; tos; tu; țucor; vanilat; varză; vată; viață; zaharuri (1); 803/ 94/33/61/0 zăpadă: alb (180); nea (94); iarnă (74); albă (69); frig (56); rece (39); omăt (24); puritate (16); iarna (14); Crăciun (10); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Partenie Murariu, „Dimitrie Țichindeal”, O, 1966, 10; Eugen Dorcescu, „Polemica Maiorescu-Gherea”, O, 1980, 17; Sara Iercoșan, „Eminescu și literatura înaintașilor”, T, 1985, 3; Aurel Turcuș, Sincronizare și integrare spirituală, O, 1988, 4; Cornel Bogdan, Cu secera și ciocanul prin lanul istoriei literare, O, 1990, 5. C. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
părți a inimii istorice a orașului. Ba chiar dimpotrivă, s-a declarat peste măsură de mulțumit la propunerea de a fi dărâmate"305. Din fericire, nu toate proiectele sunt îndeplinite. Pacepa descrie sediul PCR-ului, placat cu marmură roșie, cu secera și ciocanul din granit, monumente și mausolee ale veșniciei. Cronicile fac referire și la arta cinematografică. Din primele zile ale Parisului, vizionează seara de seară piese de teatru și ascultă concerte. Impresiile consemnate în Jurnale și-n La apa Vavilonului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]