894 matches
-
fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Systhane C-0,1 % (2 kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificațiile de rezistență ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri în pepinieră cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964). Primele infecții se fac cu spori produși de miceliile ce au rezistat în muguri. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25șC, când perioada de incubație (hrănire) este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs, evoluția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25șC și de o umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Sporii nu germinează în picăturile de apă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
obține vinuri roșii de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
roșii. În cazul unei evoluții încete a bolii, țesuturile din dreptul petelor se brunifică și se unesc cu porțiunile uscate situate pe marginea limbului, astfel că întreaga frunză se brunifică și apoi cade. Boala evoluează rapid în verile calde și secetoase. Butucii aparent sănătoși se ofilesc brusc (apoplexie), în câteva ore sau câteva zile și frunzele se usucă începând de la vârful lăstarilor. Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme secetoasă. Prevenire și combatere. Alegerea terenurilor în care se fac plantațiile trebuie să aibă în vedere cercul de plante gazdă al acestei ciuperci, care poate produce ofilirea și uscarea butucilor tineri. Măsuri de prevenire și combatere a patogenilor ce produc declinul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
depistarea focarelor de atac și defrișarea butucilor cu simptome, a celor uscați și arderea lor; eliminarea completă a lemnului uscat de pe butuci în timpul tăierilor; tăierile în uscat să nu se execute în zilele cu ploi, mai ales după o perioadă secetoasă; evitarea tăierilor în perioada: sfârșitul lunii februarie și luna martie când sursa de spori existentă este mare și când de regulă, sunt întrunite și condiții climatice favorabile infecțiilor; acoperirea rănilor mari, după tăierile în uscat cu mastic antiseptic; aplicarea după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
versantului și cea a taluzului amonte. PROIECTAREA CANALELOR ȘI A VALURILOR DE NIVEL (ORIZONTALE) CU SCOP ANTIEROZIONAL Canalele de coastă de nivel și valurile de nivel pot fi folosite eficient pentru protecția și conservarea solului de pe versanți, îndeosebi în zonele secetoase (cu precipitații sub 500 mm anual), prin interceptarea, reținerea și infiltrarea în sol a apelor provenite din precipitații. 4.1. Canalele de nivel Canalele de nivel se folosesc în plantațiile viti - pomicole, dar se amplasează mai ales amonte de obârșia
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
textură nisipoasă, cu formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime. •••• În raport de poziția lor pe versanți, drumurile tehnologice pot fi: - drumuri amplasate pe cumpăna apelor; - drumuri amplasate la baza versanților sau pe văi; - drumuri amplasate pe conturul versanților, în zone secetoase, sau având o abatere continuă față de curbele de nivel, în zone semiumede sau umede; - drumuri de legătură pe versant, situate fie în diagonală, fie în serpentină. •••• După importanța lor, drumurile tehnologice pot fi: - drumuri principale - fac legătura între centre de
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de proprietari, iar parte se fură”. Se pare că tov. secretar general al UTM Vaslui avea informații complete asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului dar și al orașului, scriind următoarele: „...CARS-ul (Comitetul de ajutorare a regiunilor secetoase, n.n.) județian numără 189 de cantine Românești”. Tot din raportul lui Iacob am aflat ce „bunătăți” primeau bieții oameni la aceste cantine: „...se servește ca masă cartofi fierți, murături și ciorbă de zarzavaturi. Numai 2 cantine dintre cele ale orașului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de animale domestice. Animalele sălbatice au dispărut. Nu mai sînt lei, leoparzi, gheparzi, hipopotami, crocodili. Herodot spunea că Egiptul este un dar făcut de Nil. Valea aceasta lungă și fertilă a atras omul din cele mai vechi timpuri. Cum deșertul secetos este doar la cîteva sute de metri de albia rîului, mari vestigii istorice s-au păstrat mii de ani intacte. Fără umiditate, fără îngheț-dezgheț, monumente incredibile stau mărturie peste milenii și mesajul lor ne arată că n-am prea descoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deși în general gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Fildeș). În anii deosebit de secetoși, chiar și în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor (de exemplu în Franța și Polonia în 1992). Manifestările poluării atmosferei sunt: ploaia acidă și efectul de seră. Ploile acide, rezultatul deversării în atmosferă a noxelor industriale, au apărut
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
pe fiul ei, Grigore. Pentru această școală erau necesare acte ce trebuiau scoase de la secția de învățământ de la Vaslui. Neavând nici un mijloc de transport, car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
afirmă independența: ,, Scriind însă despre bătrânul palavragiu, am simțit că << ceva>> se opune, am ridicat capul. Era în amurg. Dar nimic până în clipa asta nu anunțase vreo schimbare. Odaia se umplu însă cu o lumină neobișnuită. (...) Lumină amurgului de aprilie secetos părea că izvorăște din aripile unei mori de vânt, forme prelungi care atunci luau naștere sub ochii mei. Miracolul pe care-l priveam cu încredere și lăcomie nu-mi dădea însă un sentiment al << luminii>>, dimpotrivă totul părea stingere, scădere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu vânturi reci de toamnă; ci ia pildă de la această colonie tânără și harnică, care-și organizează munca, și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]