1,533 matches
-
secuii numeau țară România. Spre România aceea înapoiată, înțesată de valahi ciobani, se îndreptau ei ca să-și câștige traiul zilnic. Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secuii fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în țară” ca să-și facă un rost. O asemenea menajeră au avut boierii din familia Sterian (Filipeni ă Bacău), luată în căsătorie de învățătorul Gheorghe Postoiu, care mai trăia prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fantasmele de mărire ungurești. Ca la un semn, independența kosovarilor, sprijiniți de S.U.A. și de U.E., deși Uniunea n-ar avea nici un drept să se amestece, Serbia și Kosovo nefiind în zisa alianță, a trezit visuri de Ungarie Mare le secui, udemeriști și la popa spion Tokes. Ca să nu facă cine știe ce prostie, președintele care a făcut o vizită la Covasna, i-a îndemnat pe secui să doarmă liniștiți, imaginându-și că ar fi la Călărași ! Nota discordantă făcută de U.D.M.R.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se amestece, Serbia și Kosovo nefiind în zisa alianță, a trezit visuri de Ungarie Mare le secui, udemeriști și la popa spion Tokes. Ca să nu facă cine știe ce prostie, președintele care a făcut o vizită la Covasna, i-a îndemnat pe secui să doarmă liniștiți, imaginându-și că ar fi la Călărași ! Nota discordantă făcută de U.D.M.R. în Guvern și Parlament, (puteau să se abțină, nu să-și afirme sfidător poziția de cârtiță la temelia României), nu-i chiar atât de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de prostia românească. În trei zile, atât cât ține oricare minune, am auzit atâtea vorbe de clacă, că ce-o să ni se-ntâmple nouă cu atâta lipsă de respect față de un prieten milenar al românilor, care visează autonomia teritorială pentru secui și o Ungarie foarte mare pentru „splendida rasă”. Aș putea zice că știu ce vor ungurii, chiar și când nu vorbesc, am spus-o și altă dată (16 noiembrie 2006, Ceardașul și cazaciocul; 15 martie 2007, Idele lui Marte în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
martie 2007, Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849; 13 și 20 mai 2007, Bantustanizarea României? I și II) și nu aș fi vrut să reiau subiectul, deși face parte dintre subiectele inepuizabile. Ceea ce supără mai mult chiar decât mârlăniile secuilor și ungurilor de gradul II, este prostia cu ștaif, cu ifose și superioritate de cunoscător în drepturile speciale ale ungurilor, încât o boare de gând m-a îndemnat să-i numesc trădători din ignoranță. Moftangiii din București, care au constatat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
națională a Franței, în 14 iunie, s-o ia hojma, frunza-frăsinelului, în Noua Caledonie? Cum putem repara răul făcut cu mână proprie din nepăsare, prostie și lene? Simplu. Anul viitor să interzicem intrarea în țară a președintelui Ungariei și, dacă vor secuii să fie împreună cu ungurii din Ungaria, să meargă in corpore pe malurile Balatonului, să-și fâlfâie steagurile și să-și arate uniformele, să se ungă cu paprică și să facă o baie rece, că prea li s-a urcat la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
e și normal să ai zi națională și limbă oficială, găsite repede și fără efort: 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni și limba oficială ă limba maghiară. Așa dar nimic secuiesc, într-o „țară” secuiască, numită Ținutul secuiesc, deoarece ei, secuii, au fost la remorca ungurilor și nu pot face altceva decât ceea ce fac fostele slugi: își însușesc limba, elemente de cultură, credințe religioase, istoria, tradițiile, obiceiurile etc. de la foștii stăpâni. Din viața psihică ungurească, secuii și-au însușit într-un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
numită Ținutul secuiesc, deoarece ei, secuii, au fost la remorca ungurilor și nu pot face altceva decât ceea ce fac fostele slugi: își însușesc limba, elemente de cultură, credințe religioase, istoria, tradițiile, obiceiurile etc. de la foștii stăpâni. Din viața psihică ungurească, secuii și-au însușit într-un grad înalt iredentismul, revizionismul, naționalismul, antiromânismul, xenofobia, dar cel mai mult și mai mult suferă din cauza stăpânirii românești care-i reprimă în drepturile pe care oricare minoritate le are. Dacă vom pune pe două coloane
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vedeți că acum vi se flutură pe sub nas starea de sărăcie și înapoiere din secuime ca fiind „produse” exclusive a guvernării românești. Altă minciună sfruntată, altă mistificare ungurească! Ardealul Românesc a fost stăpânit de unguri 900 (nouă sute!) de ani, iar secuii erau între „națiunile privilegiate”, cu drepturi „regaliene”, erau nobili și exploatau sălbatic pe români care, până la urmă , au fost secuizați. Dacă zona este săracă (nu-i singura din Țară), trebuie întrebați bogații lor, făcuți după 1989, unde-i lemnul, apele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
644 români, iar în 2002 - 73. Minoritarii secuio-maghiari care au privilegii și hatâruri nu sunt chiar așa de mulți cum ar voi ei să fie: o Ungarie de la Balaton până în Caucaz cel puțin! În HARMUCOV sunt 668.471 etnici maghiari, secui numai 285, repartizați astfel: în Covasna 164.158; în Harghita - 276.038; în Mureș - 228.275 - reprezentând 59,18% din populația acestor județe și 46,69% din toată ungurimea din România, în număr de 1.431.807 la recensământul din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întîi problema aceasta. Sloganul Partidului Naționalist Democrat era: "România pentru români și pentru toți românii". Dar acestea erau sloganurile din 1910, iar realitățile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga împărțea minoritățile în două grupe. Prima avea "drepturi istorice", cum sînt secuii și sașii din Transilvania. A doua avea "drepturi contractuale", adică minoritățile care fuseseră "aduse", ca ucrainenii, evreii și austriecii. Iorga nu era consecvent în definițiile pe care le dădea. Uneori spunea că "România este foarte norocoasă că are pe teritoriul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este "un centru străin, o fortăreață străină". Iar despre Brașov, că "Brașovul mi se pare mai străin ca niciodată". Nu ezita să condamne aspectul jalnic pe care îl afișa conducerea românească în acest centru săsesc 77. În județul Trei Scaune, secuii manifestau după părerea lui Iorga o ură "asiatică" față de români. Episcopul Majláth refuza de ani de zile să-și ocupe postul oferit în Senatul României. În anii '30, Iorga comenta: "În Transilvania, evreii rămîn unguri, aristocrația ne închide ușa în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de măsuri pentru a-și asigura dominația, măsuri care nu corespundeau imaginii perfecțiunii de rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
momentul propice, fiind ostili ideii de a trăi într-un stat guvernat de o majoritate românească, de ce naiba trebuiau românii să le facă vreo concesie importantă? La Cluj, un oraș magnific cu un caracter aproape pur maghiar și în ținutul secuilor (ca și în alte zone locuite de etnia maghiară) se întîmpla de prea multe ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească românește. Românii cereau să fie supuși la proba supremă înainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din 1940. Românii au prevăzut acest lucru. În 1924, dr. Angelescu, ministrul învățămîntului, a stabilit așa-numitele "zone culturale" (majoritatea lor în partea de vest a Crișanei, de-a lungul căii ferate Timișoara-Satu Mare și al granițelor zonelor populate de secui). Aici, statul român oferea profesorilor români un salariu cu 50% mai mare, oferindu-le totodată mai mult pămînt și acordîndu-le și alte avantaje. Toate acestea se încadrau într-un efort de românizare lentă a acestor zone prin educație. În domeniul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Regelui Sfînt Ștefan și urmașilor lui. Ungurii au înălțat o gyepú (un fel de graniță militară) pe crestele arcului carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. Există un mare număr de secui în zona Carpaților Orientali, un alt fenomen neelucidat în ceea ce privește originea acestora). Dacă așa stau lucrurile, cum au putut păstorii români ("valahi") să pătrundă într-un număr atît de mare printr-o astfel de barieră, venind dinspre sud? Dománovszky a argumentat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trăiau departe de graniță, amestecați printre români. Iorga știa cît de ferm refuzau ungurii să accepte administrația română, dar spera ca evoluția impresionantă a economiei românești să-i facă să se răzgîndească. Chiar și în anii '20, el trata deznaționalizarea secuilor cu ușurință, într-un mod neliniștitor. Numai că impresionanta economie întîrzia să-și facă apariția. Minoritatea maghiară (încurajată de Ungaria) respingea statu-quo-ul, iar Iorga, o dată cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dură. El nu protesta împotriva încercărilor de românizate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost, vol. II, pp. 106-107 2 Gînduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, București, 1905 4 Iorga își amintea că, odată, în Transilvania, a avut necazuri cu jandarmi secui, care, de altfel, "îi mînca pe români de vii", a dat repede înapoi, aflînd că Iorga este profesor universitar. "Un profesor universitar e o persoană importantă, nu te poți juca cu el", a spus el. O viață de om așa cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
am liceu: Foarte bun! Și le-am spus c-am fost condamnat... nu mai eram bun. Noroc am avut că știam bine limba maghiară. Nu-i meritul meu... dar am fost la Odorhei, și am copilărit la școală cu copii secui. Și asta era bine, dar, totuși, nu m-au angajat... Până la urmă m-a angajat un director inimos, Dumnezeu să-l odihnească. Mi-a spus: Mă băiete, vrei să muncești? Vreau! Dar șofer vrei să fii? Da. Dar taxator vrei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Gyanti Klara, născută la 4 iunie 1969 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Farkas Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Dresdnerstr. 46/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Secuilor Martiri nr. 11, ap. 9, județul Mureș. 194. Lupsa Adrian, născut la 22 aprilie 1964 în localitatea Nuseni, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Niculae și Zorita, cu domiciliul actual în Austria, 6063 Rum, Ausstr. 24, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
Timiș, România, fiica lui Hallay Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Taborstr. nr. 41/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Piatră Mare nr. 5, bl. 6, sc. 2, ap. 18, sectorul 2. 352. Secui Adrian, născut la 2 mai 1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Landscha 11, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Timișoara, Într. Tehnicii nr. 4, bl. A2
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Landscha 11, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Timișoara, Într. Tehnicii nr. 4, bl. A2, ap. 10, județul Timiș. 353. Secui Valentina, născută la 28 octombrie 1969 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Vas Ion și Ana, cu domiciliul actual în Austria, Weiz, Landscha 11, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Timișoara, Într. Tehnicii nr. 2, bl.
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
sos. Berceni (Uzina de mașini grele exclusiv). La sud: str. Măceșului și Adierii pînă la intersecția cu drumul Jilavei (inclusiv), pînă la intersecția cu sos. Berceni. La vest: sos. Berceni pînă la intersecția cu str. Sergent Nițu Vasile (inclusiv), str. Secuilor pînă la intersecția cu b-dul Constantin Brîncoveanu, b-dul Constantin Brîncoveanu și calea Piscului (ambele inclusiv) pînă la intersecția cu b-dul Colectorului (inclusiv). În partea de nord-vest pînă la intersecția cu calea Văcărești (exclusiv), calea Văcărești pînă la intersecția cu Splaiul
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
În partea de nord-vest pînă la intersecția cu calea Văcărești (exclusiv), calea Văcărești pînă la intersecția cu Splaiul Unirii. Cuprinde și comuna suburbana Popesti-Leordeni. 13. Circumscripția electorală nr. 13 - Constantin Brîncoveanu - se delimitează astfel: La nord: b-dul Constantin Brîncoveanu, str. Secuilor și Sergent Nițu Vasile (inclusiv) pînă la intersecția cu sos. Berceni. La est: sos. Berceni (inclusiv) pînă la intersecția cu drumul Jilavei (exclusiv). La sud: drumul Jilavei (exclusiv) și se continuă pe acestă cu o linie convențională cu direcția vest
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]