2,558 matches
-
Comte savoir înseamnă și prévoir. Un spirit realist 69 îi îndeamnă pe pozitiviști să se limiteze numai la aspecte verificabile, cu o cauzalitate strânsă, căutând să surprindă cel mult stadii izolate ale devenirii și nu devenirea însăși -, pentru că ei acționează secvențial. Pozitiviștii nu-și îndreaptă privirea asupra totalității, ci decupează aspecte limitate, spre a depista categorii umane și mecanisme sociale, legi ale realității empirice sau tipuri de manifestări spirituale (inclusiv tipuri de Weltanschauungen, ca să ne mai raportăm o dată la Dilthey). Așa
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vederea faptul că acest "accidental" nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei categorii limitate ale cărei uniformități tipice le întruchipează, personajul realist rămâne întotdeauna la o viziune secvențială, atomistă; în absența unei propensiuni cosmice către o lume situată dincolo de realitatea imediată, el refuză perspectiva holistă pe care o deschidea ideea romantică privitoare la Marele Tot. Aici viziunea holistă, esențial romantică, a lui Dilthey se desparte vădit de realismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
îngrădirea [universul teoretic închis al științei] înseamnă tocmai a-ți da seama că teoreticul este expresia acestei îngrădiri; că, într-un fel sau altul, el trebuie să lase loc speculativului"180. Apelul la rațiune reprezintă renunțarea la o cunoaștere limitată, secvențială programatic susținută de pozitiviști și deschiderea spre o universalizare a cunoașterii, chiar dacă aceasta este subordonată de Comte unor nevoi practice 181. Or, către o astfel de cunoaștere tind la rându-le, cu mijloacele lor specifice, atât religia, cât și metafizica
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
narativ, presupune și momentul punerii în prim-plan, în relieful faptic, a personajelor: văzute și auzite, acestea se nutresc din reprezentarea sui generis. Devin, dialogal sau gestual, ceea ce le predestinează "luminilor rampei", adică interesul epic și economia momentului. Istorie constituită secvențial, șirul aparițiilor personajului în fața cititorului trebuie înțeleasă și ca desfășurare în fața altor ochi, spectatori intermediari ai scenei vizibile. Privitor, de(s)criptor, posturi cu care romanul este nevoit să-și diversifice competențele narative, primesc uneori roluri distincte de ale povestitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în evidență un tip de personaj funcțional: "personajul trialogic". Doi "joacă" sub privirile celui de-al treilea. Relațiile dintre personaje suferă, pe această direcție, importante reașezări. O scenă se constituie ca atare, în conștiința protagoniștilor, sau a spectatorilor. Romanul desfășoară, secvențial, asemenea reprezentări complete, fiindcă opera aspiră la materializarea vie în mintea cititorului, singurul martor ...nevizual din ansamblu. FUNCȚIA REPREZENTĂRII ÎN ORIZONTUL ROMANULUI Accentul pus pe actul și natura percepției conduce, în universul ficțiunii, la exprimarea unei viziuni insolitate, aceea care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
abilitățile create elevilor sporesc considerabil. Impunând astfel învățătorului să aibă o imagine de ansamblu și bine conturată a întreg curriculum-ului alocat anului de studiu. În practica educațională, proiectarea demersului didactic presupune: o lectura programei o planificarea calendaristică o proiectarea secvențială (a unităților de învățare și a lecțiilor) Proiectarea ia ca punct de plecare rezultatele pe care le așteptăm să le obținem. Acestea pot fi realizate dacă: au fost stabilite conținuturile și capacitățile de învățare pliate pe obiectivele urmărite și prin
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
textul dramatic pentru că, mai apoi, să-l confruntăm cu punerea în scenă sau cu transpunerea să cinematografică, ci, la fel ca Odette Aslan 23, vom încerca să vedem în ce manieră s-a elaborat sinteză lor. 2.1.1. Descrierea secvențiala a filmului având în vedere momentele din piesa lui Fernando Arrabal și din montarea lui Victor García 2.1.1. a. Titlul. Genericul inițial În timp ce pe ecran apare o imagine neagră, de tip fondu 24, pe banda sonoră a începutului
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Toată această gamă de structuri organizaționale din care fac parte statele arabe confirmă mozaicul fragmentării economice și al orientărilor prioritare pe direcții spațiale diferite, fenomene care, coroborate cu fracturile date de inegala distribuție a P.I.B., dau măsura unei integrări economice secvențiale și incoerente, derulată doar pe unele segmente regionale sau domeniale. Astfel, nu s-a reușit până în prezent desăvârșirea procesului de integrare economică profundă la nivelul spațiului arabofon. C. Dimensiunea geopolitică a “armei economice” Categoriile de bunuri indispensabile desfășurării normale a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
personal (entre nous), ci o trimitere precisă la o secvență din binecunoscutul roman medieval este vorba de momentul când personajul-narator relatează momentul rănirii din dragoste. În textul lui Guillaume de Lorris (versurile 1634-1758110) întâlnirea cu bobocul de trandafir este prezentată secvențial: efectul culorii, perceperea formelor (descrierea de sus în jos), subjugarea prin miros, obstacolul care se interpune între obiectul dorinței și mâna întinsă spre el, țintuirea eroului prin efectul mai multor săgeți: "Frumusețea", "Simplitatea", "Curtoazia" ultimul termen fiind în epocă subsidiar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și a motivelor, enunțarea strategiei de acțiune. Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Proiectarea demersului didactic presupune: - lectura atentă a programei - planificarea calendaristică - Proiectarea secvențială - a unităților de învățare - a lecțiilor. Prin urmare programa școlară este instrumentul de la care se pornește în realizarea proiectarii didactice. 2. Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum, planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei(obiective de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în legătura paradigmatică poet poezie, criza poeziei, a literaturii și, prin extensie, a imaginarului etc. etc. Oricât de greu digerabile ar părea, la o primă vedere, textele ce aglutinează aceste nuclee poetice, ele merită parcurse în întregime, căci parcurgerea lor secvențială nu dă seama de dificultatea mizei mari pe care joacă autorul. În fond, poemele ascultă mediumnic de un proiect în care infrarealul este adus în rezonanță cu releele unui imaginar supus (ins)urgenței vizionare. Mijlocul cel mai eficient de care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
infinitul și a înțelege deșertăciunea celor omenești. A se vedea, spre exemplu, primul poem din volumul O săgeată îmbrăcată în roșu (Editura Paralela 45, Pitești, 2008), intitulat chiar O aventură în zori, continuat într-o serie întreagă de poeme construite, secvențial sau total, după tiparul aventurii solitare într-un cosmos perceput ca o soluție catharctică: "îmi spăl privirea în Ocean/ de lucrurile toate/ până pielea se acoperă de sarea și solzii singurătății/ și mâinile îmi sunt ca de amfibie// sub limpedele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de capital intern prin ISD este mai important În aceste din urmă țări. O remarcă importantă privind impactul pur financiar al investiției străine se referă la faptul că investiția inițială poate fi urmată, În timp, de o serie de investiții secvențiale, generate fie de o modificare a factorilor locali, spre exemplu a legislației privind cota de participare străină admisă la capitalul unei Întreprinderi, fie de strategia firmei investitoare care poate include, Înaintea angajării depline, o tatonare a mediului economic local. În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe termen scurt. 6. Investițiile realizate din partea firmelor străine care sunt asociate cu firma investitoare, acționînd indirect În sensul sporirii resurselor de capital ale economiei-gazdă sunt denumite : a) investiții de demonstrație; b) investiții asociate; c) investiții de portofoliu; d) investiții secvențiale. 7. Investițiile realizate de firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială, generate fie de o modificare a factorilor locali, fie de strategia firmei investitoare sunt denumite: a) investiții secvențiale; b) investiții de portofoliu; c) investiții de demonstrație; d
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
b) investiții asociate; c) investiții de portofoliu; d) investiții secvențiale. 7. Investițiile realizate de firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială, generate fie de o modificare a factorilor locali, fie de strategia firmei investitoare sunt denumite: a) investiții secvențiale; b) investiții de portofoliu; c) investiții de demonstrație; d) investiții asociate. 8. “Greenfield investments presupun: a) dezvoltarea de noi activități economice; b) investiții pe loc gol; c) transferurile realizate de firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială; d
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității expansiunii internaționale, și nu o stare evolutivă diferită față de niște etape de devenire anterioare (cum ar fi, spre exemplu, starea de firmă națională, urmată de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
la presiunile induse de acutizarea concurenței vizează, În principal, următoarele aspecte: inovațiile sunt Încă principalul factor pentru devansarea concurenților de pe piață și pentru obținerea de profituri mari. Totuși, ceea ce s-a schimbat este faptul că inovațiile nu mai sunt introduse secvențial (adică, mai Întâi pe propria piață internă, apoi gradual pe piețele utilizatorilor secundari), ci simultan. Numai În acest fel pot fi facute eficiente cheltuielile foarte ridicate ce țin de cercetare-dezvoltare, date fiind ciclurile tot mai scurte de viață ale produselor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
se pare că acesta din urmă trebuie observat, pe de o parte, din perspectiva unei asumări enunțiative (b) și, pe de altă parte, din perspectiva unei articulări (textuale) a propozițiilor între ele; reluăm definiția textuală a propoziției ca unitate legată secvențial (c) și configurațional (d): Să analizăm cele patru puncte: Referința și construirea unei reprezentări discursive A enunța sau a citi o propoziție înseamnă a construi o reprezentare discursivă. În loc să concepem referința într-un cadru logic vericondițional clasic (adevărat vs. fals
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cea de a asigura unui text sau unei secvențe o anumită orientare. ADEVĂRAT sau FALS... nu contează, contează doar validitatea percepută de subiect/ subiecți. O propoziție este un argument pentru o anumită concluzie într-un univers de credință dat. Dimensiunea secvențială Secvența este, în același timp, o unitate constituită (structura internă și componentele ei sînt analizabile) și o unitate constituentă (modurile de construire a textului trebuie definite). Ca unitate constituentă, secvența este o componentă a textului (T); ca unitate constituită, secvența
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
poetică (poem, slogan, maxime...) care are un mod de funcționare mai aparte. Textele sînt rareori mono-secvențiale, fiind structurate complet sau parțial în mai multe secvențe, identice sau diferite, eterogenitatea putînd avea forma unei introduceri de secvențe sau a unei ierarhii secvențiale cu aceeași dominantă. Operațiunile care-l ajută pe individ să identifice un text sau o secvență dintr-un text mai vast sînt scheme de recunoaștere mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de combinare. Lectura-înțelegere se bazează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
identifice un text sau o secvență dintr-un text mai vast sînt scheme de recunoaștere mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de combinare. Lectura-înțelegere se bazează pe recunoașterea unor scheme de regrupare a micro-propozițiilor. În dimensiunea secvențială, e necesar să distingem suprastructurile convenționale (narative, argumentative...) de simplele niveluri de plan ale textului: Aceste două aspecte ale secvențialității nu se disting atît de mult prin gradul de convenționalitate. [...] Un P din T poate fi complet convențional, diferența majoră
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
constituent al /n/ macro-prop. constituit din → ≥ ← constituent al /n/ micro-prop. Lingvistului îi revine sarcina de a preciza dacă există tipuri de micro-propoziții și de secvențe de micro-propoziții și/sau de macro-propoziții. Renunțînd să vorbim despre tipologii textuale, vom folosi tipologia secvențială deja prezentată. Dacă textul apare ca o structură textuală omogenă, există două ipoteze: sau textul nu conține decît o singură secvență (narativă, de exemplu vom vorbi atunci despre povestire minimală). sau textul conține n secvențe de același tip (toate narative
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
data aceasta, secvențele de tip diferit nu mai alternează, ci sînt amestecate. Relația va fi numită dominantă, după formula [Dominantă (dominată)]. O putem regăsi, de pildă, în poemele narative: [Poem (povestire)]. Reținem această noțiune de eterogenitate: din punct de vedere secvențial, o propoziție poate fi sau poziția unei probleme, sau enunțul rezolvării ei corespunde unui tip special de înlănțuire: o secvențialitate explicativă. Sînt posibile și alte înlănțuiri specifice (narative, descriptive, argumentative...). Să luăm, de exemplu, o propoziție asupra căreia vom reveni
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
întîi de la filosoful limbajului Louis O. Mink și, ulterior, de la Paul Ricœur. Aceștia arată că, pentru a înțelege o povestire (amîndoi sînt preocupați de problema tipului de text), nu este suficient să urmărim dimensiunea episodică a textului (vom spune problema "secvențială"), ci trebuie să înțelegem configurarea globală a evenimentelor succesive. Întotdeauna povestirea este ceva mai mult decît o serie cronologică de fapte și urmărirea derulării unei povestiri implică o reflectare asupra evenimentelor pentru a le aduna într-un întreg semnificant. Altfel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
privilegiate circumstanțele enunțării, raporturile cu co-textul, presupozițiile operate de către interpret, activitatea inferențială de interpretare a textului (1985, p. 57)*. Vom continua plecînd de la următoarea definiție a textului: Un text este o suită de unități (propoziții) orientate configurațional, care sînt legate secvențial și care progresează către un sfîrșit (J.-M. Adam, 1990, p. 49). 5. Domeniul studiat: "comunicare, editare" 5.1. Considerații teoretice Studiul nostru se înscrie în cadrul interrelației dintre două domenii specifice, și chiar autonome, comunicarea și lingvistica. Dacă lingvistica a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]