827 matches
-
cutremurăm și celelalte cuvinte care, în „Secunda preghiera del Cristo“ (A doua rugăciunea a lui Cristos)“, a lui Giovanni Papini, se referă tot la preoți: „- Aceiași care ar trebui să înmulțească scânteile Tale și folosească sabia Ta, în loc să fie niște semănători neobosiți de grâu și vânturători neadormiți de pleavă, sunt, mai curând, niște administratori amatori ai Sacramentelor. Ar trebui să fie faruri și sunt doar candele, ar trebui să stea falnici ca niște Arhangheli și abia de îi poți distinge de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
are colegi copii din toate straturile sociale este un simbol pentru viitor... când i se vor încredința destinele neamului”. Apoi, toți cei prezenți au asistat la prima lecție a clasei, o lecție de religie în care s-a explicat „parabola semănătorului”. Luni, 11 decembrie. Mihai pleacă din București la Sinaia, însoțit de col. Grigorescu. Peste câteva zile și regele Carol urma să vină la Sinaia, reședința de iarnă a Familiei Regale. Miercuri, 27 decembrie. La ora 710, Mihai a plecat la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fier: mașina." (T. Arghezi) În fond, aici se aflau cei mai valoroși agricultori. Oameni care și-au muncit cu patimă hectarele de pământ primite moștenire de la părinți, bunici și străbunici, oameni care, prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a-l face să rodească mai mult și pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
foarte de aproape cum folosește țăranul acest credit, pentru a fi utilizat În scop productiv și nu În pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului credit, În natură, nu numai În bani; de exemplu: pluguri, semănători, prăsitoare, grape, etc, pentru a nu cădea pradă speculei comercianților. De asemenea, consideră că țăranul trebuie Îndrumat de agronomi În alegerea sistemului de cultură cel mai potrivit pentru condițiile date. În spiritul rentabilizării superioare a exploatațiilor agricole, N. Cornățeanu a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bob de pe jos. Suprafața unei ferme este de 200 ha. A doua fermă are 180 ha. Afară de porumb și ovăz, o parte e ocupată de pășune. Îngrășăminte se dau În măsura indicată de facultate. Posedă un tractor, o combină, două semănători, două polidiscuri și grăpile necesare. În apropiere de oraș ne oprim la o fermă care ține vaci de lapte. Pe lângă grâu și ovăz cultivă porumb și nutreț și lasă o porțiune de teren pentru pășune. Are 30 de vaci al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e lucrat cu polidiscul. Văd pentru prima oară un fermier care și-a construit pe tractor o cabină de scânduri. Fabricile nu fabricau pe acel timp tractoare cu cabine. Mai departe, un băiat călare conduce În pas grăbit echipajul unei semănători, compus din patru cai voinici. La capătul locului, fermierul, tatăl, aproviziona semănătoarea. În urma semănătorii niciun control. La Dickinson e ultimul punct nord vestic al expediției noastre. De aci ne Îndreptăm pe o șosea modestă spre est. Fermele se Întețesc. Unele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe tractor o cabină de scânduri. Fabricile nu fabricau pe acel timp tractoare cu cabine. Mai departe, un băiat călare conduce În pas grăbit echipajul unei semănători, compus din patru cai voinici. La capătul locului, fermierul, tatăl, aproviziona semănătoarea. În urma semănătorii niciun control. La Dickinson e ultimul punct nord vestic al expediției noastre. De aci ne Îndreptăm pe o șosea modestă spre est. Fermele se Întețesc. Unele din ele au adevărate firme mari, frumoase, cu numele fermei și al proprietarului. Altele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pluguri speciale, deschizându-se rigole la depărtare, la care se cultivă porumbul și sorgul. Pentru grâu, rigolele sunt la 30 cm. De fapt, grâul semănat obișnuit, se seamănă mai distanțat ca la noi. Semănatul se face pe fundul rigolelor cu semănători speciale. Rigolele prezintă avantajul că au umiditate mai multă si apără tinerele plante contra vântului. După ce au ajuns la 30 cm, se trece cu tăvălugul și se netezește pământul, după care se face prășitul obișnuit. Am văzut În Kansas prășindu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
calea ferată a dat În schimb societăților constructoare mari Întinderi de teren, pe care la rândul lor lau vândut, deci și domnului Bertrand. În afară de construcțiile strict necesare, ferma posedă: 15 tractoare, 15 pluguri necesare pentru tractoare, 5 pluguri Lister, 15 semănători, 15 combine, 2 autocamioane și 2 automobile. Totul se lucrează mecanic. Terenul e cultivat cu 2.500 ha grâu, 700 porumb, 300 orz, 1.300 ogor sterp și 400 ha necultivate folosite ca pășune. Pe această moșie e un singur
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
G. BogdanDuică, Lascăr Antoniu, Otilia Cazimir, Th. D. Speranția, Mihai Codreanu ș.a. Foița Bucovina, intitulată mai târziu „Literatură” sau „critică literară” cu același conținut, publică și republică texte literare, versuri, proză din revistele Luceafărul (1902-1920), Gazeta de Transilvania, Ramuri (19051947) Semănătorul (19011910), Însemnări literare: „Amurg de toamnă” de Demostene Botez, „În Bucovina” și „Noapte de april” de M. Sadoveanu, „Cu G. Coșbuc” de G. Bogdan-Duică. Apar republicări ale scrierilor lui D. Anghel, Ilarie Chendi, T, Ștefanelli, studiile lui Titu Maiorescu despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-au scăpat de ura dsale pentru că aceștia n-au intrat în partidul naționalist-democrat, avându-l ca șef. Doar dl. Iorga nici pe Caragiale nu-l iubea căci era Tachist. Istoricul după ce a grupat pe cele mai desăvârșite talente - la Semănătorul - pe care el singur le-a ridicat, tot el a zvârlit cu noroiul din sufletul său în Octavian Goga, Chendi, Sadoveanu și alții care l-au părăsit. E regretabil când dl Iorga joacă rolul unor anumiți oameni politici scriind în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
profesor de filologie? La comemorarea a 10 ani de la moartea lui Al. Vlahuță, organizată de Societatea Studențească „Dacia”, printrun festival la Teatrul Național, C. Loghin scria în Tribuna din 21 decembrie 1929: „Vlahuță a fost un cântăreț al vieții, un semănător al ideilor generoase, un artist al stilului, un eliberator al poeziei românești din cătușele pesimiste ale eminescianismului, un deschizător de orizonturi noi. El a fost cel mai autentic afirmator al sufletului românesc, încântat și generos.” Viața artistică la Cernăuți - o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Visarion” de Eusebie Braha; „Școala poporului „ de Ghedeon Buzneanu; „ Românii bucovineni în războiul pentru întregirea neamului”; „Mândria de neam” de Vasile Olinici; „Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziar prin care să poată primi toate acele procopsiri de care au avut parte alte noroade” și că va publica nu numai „vestiri despre întâmplări din diferite țări, ci și învățăturile tălmăcite pe românie, începând cu gramatică până la teologie”(Biblioteca Semănătorul, Arad: „Din trecutul ziaristicii românești” de I. Lupaș, 1916). Ziarul proiectat la 1817 n-a apărut dar avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.14, Cernăuți. Apare sub direcția dlui prof. univ. Leca Morariu. Prin 10 ani de apariție, această revistă a tras pe ogorul folclorului nostru și pe cel al literaturii bucovinene brazde de o mult grăitoare seriozitate, care vor rămâne pentru semănătorii slovei creatoare pildă de sănătoasă îndrumare intelectuală. (Din Voința Școalei, 10 noiembrie 1935) Pavilionul II de la Spitalul Suceava, adăpost al lui Făt-Frumos, An.1/1926 - An IV -1929. (Din FătFrumos nr.12/1935 Golgota revistei FătFrumos a făcut ca în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca „editor și redactor responsabil, pe I. Nistor, căruia i se asociază, încă de la început, un neobosit și credincios colaborator, iar din cel de al V-lea an, ca editor și redactor responsabil G. Tofan. Format 16x24 cm. Ca și Semănătorul de la București (1901-1910) își propunea să dezvolte „gustul pentru lucrări literare românești de valoare”, să facă astfel „ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale” pentru emanciparea de înrâuriri străine care pot înăbuși orice dezvoltare liberă a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Titu Maiorescu” discurs rostit la Festivalul aranjat de Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina, împreună cu studențimea română, cu prilejul aniversării a 70 de ani a dlui Titu Maiorescu, semnat Sextil Pușcariu. În fotografie: Titu Maiorescu * Împrumutându-se de la Semănătorul în construcția programului, Junimea Literară a cultivat permanent ideea națională și democratică în tot ceea ce a publicat. Deslușiri despre drumul făcut de revistă ne oferă însăși revista și mentorul său prof. universitar I. Nistor care i-a fost și director
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Din Transilvania au venit profesioniștii care au creat și au stabilit platforma politică a jurnalelor Deșteptarea, Glasul Bucovinei de la Cernăuți; tot din Ardeal au coborât la Bârlad, în Țara de Jos, un Ion Popescu și a creat în 1870 ziarul Semănătorul, Ștefan Neagoe - Paloda, Haliță, Bârladul, dar și în Transilvania au mers un Alecsandri, un Eminescu dar mai ales în Bucovina, la Cernăuți... Eminescu la Cernăuți s-a format la Școala lui Aron Pumnul, apoi la Viena. Și a revenit des
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii fac și adăpători pentru vite etc. În iazuri sunt pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține, a menține; a apărea și a apare, a dispărea și dispare p). ied, iapă, eu, ea, el, este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când ai ce-ți trebuiește, adică talent. Realizarea sentimentelor și concepțiilor într-o formă sensibilă. Imaginația este când noi am făcut ceva și ne amintim. În Despot-Vodă, Alecsandri inventează o genealogie adhocă, dându-se rudă cu soția lui Lăpușneanu. Curentul "Semănătorului" este editat de G. Coșbuc. În "Somnoroase păsărele" poetul vrăjește o noapte feerică ca s-o prezinte iubitei sale, ca să poată dormi în pace. "Junimea" este o adunătură de oameni experimentali. Emoția este o stare sufletească care provine datorită faptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
drept, prim ministru (1932) și Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor( 1931-1932), ministru de stat (1938), consilier regal (1938-1940); 45. George Coșbuc (1866-1918) poet român, traducător, redactor la "Tribuna" din Sibiu; stabilit la București (1889) a condus reviste diverse "Vatra", "Semănătorul", "Viața literară"; membru al Academiei Române din 1916; 46. I.L Caragiale, (1852-1912), cel mai mare dramaturg român, autor a numeroase piese de teatru, povestiri și schițe, surprinzând ironic, moravurile epocii sale; 47. Constantin Dobrogeanu-Gherea, (1855-1920, pe numele adevărat Solomon Katz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la hectar: la grâu 600-700 kg, la porumb 800-900 kg la hectar. În raion, numărul specialiștilor agronomi, zootehniști și medici veterinari era de 79 persoane. Statistica oficialităților arăta că, în 1962, agricultura raionului Huși era dotată cu 604 tractoare, 542 semănători, 280 combine și alte mașini agricole, aceasta determinând creșterea producției de porumb obținută. În medie, membrii G.A.C. (țăranii colectivizați !) obținuseră 2000 kg, iar producția de struguri ajunsese la 6.800 kg la hectar (G.A.C. Corni). I.A.S. Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa, iubite cetitor, a fost povestea încuscrirei mele cu arta, acum 37 de ani!... ANEXE (Album realizat de Corneliu Grigoriu) Bustul lui Nicolae Gane, în Parcul Copou, Iași. Autor: R.P. Hette (1943, bronz) Scrisoare adresată de N. Gane redacției revistei Semănătorul. Scrisoare a lui Iacob Negruzzi adresată lui Gane. Scrisoare a lui V. Alecsandri adresată lui N. Gane. Scrisoare către tatăl scriitorului, Matei Gane. Scrisoare adresată tatălui scriitorului. Începutul povestirii "Catrințaș". Finalul scrisorii adresate lui V. Ciurea. Finalul unei scrisori de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reți nuseră aten ția publicului și a specialiștilor. Erau lucrări programatice, pline de precepte. În Ce vrem sunt publicate 19 teze referitoare la „Metodele vieții“ și „Scopurile vieții“. Pentru „Generațiile viitorului“, sub nr. 13, autorul scrie: „Vrem să fim educatori: semănători ai Vii torului. Privim Înainte. Ne preocupă mai mult țara Îndepărtată a copiilor noștri decât țara strămoșilor. Învățăm cum trebuie să se Învețe. Învățăm numai lucrurile vieții și numai pentru viață, Învățăm cum se trăiește și cum se creează.“ Astăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]