785 matches
-
roșii, precum și un sceptru în gheara stângă și o sabie în cea dreaptă. Pe pieptul acvilei figurează un alt scut scartelat cu insițiune. În cartierul unu, pe fond albastru se regăsește stema Țării Românești: o acvilă cruciată, având soarele și semiluna de-o parte și de alta, toate de aur. În cartierul doi a fost reprezentată stema Moldovei, pe fundal roșu: un cap negru de bour, având o stea între coarne și fiind flancat de un trandafir heraldic și o semilună
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
semiluna de-o parte și de alta, toate de aur. În cartierul doi a fost reprezentată stema Moldovei, pe fundal roșu: un cap negru de bour, având o stea între coarne și fiind flancat de un trandafir heraldic și o semilună, toate trei de aur. În cartierul trei, pe fundal roșu, au fost contopite stema Olteniei (leul rampant, de aur) și cea a Banatului (podul de aur peste valuri naturale). Cartierul patru a fost rezervat Transilvaniei: el este tăiat de un
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
aur) și cea a Banatului (podul de aur peste valuri naturale). Cartierul patru a fost rezervat Transilvaniei: el este tăiat de un brâu roșu. În partea superioară, pe albastru, se profilează o acvilă ieșindă, flancată de un soare și o semilună. În partea inferioară, pe aur, au fost reprezentate șapte turnuri roșii, repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
parte din familia Bovidae. Ajunge la umeri la o înățime de 1,8 m. Blana este de culoare neagră-cenușie. Prezintă coarne bine dezvoltate care pot ajunge la o lungime de peste 1,9 m, la exemplarele adulte. Forma lor este de semilună, subțiindu-se de la bază spre vârf. Este considerat strămoșul bivolului domestic. Din această specie s-au format diferite rase geografice răspândite în Europă (până în Ungaria) și nordul Africii. Specia se întâlnește în regiunile mlăștinoase și în imediata vecinătate a apelor
Bivol indian () [Corola-website/Science/308520_a_309849]
-
și mai mult.. Capul și gîtul îi șunt de culoare verde - bronz, pieptul bronzat. Culoarea generală îi este mai închisă decît la cel gulerat și mai deschisă decît la cel comun. Gulerul alb nu este continuu ci în formă de semiluna pe fiecare latura a gîtului. Se caracterizează printr-o mare rezistență la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu climă excesiv continentală. Destul de prolific. O subspecie des întîlnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
ameliora suferințele osânditului la moarte, lucru care, din păcate, a fost interpretat altfel de către posteritate. Prima ghilotină a fost construită de către constructorul de piane german Tobias Schmidt, prin mandatarea acestuia de către Sanson. Ghilotina inițială avea lama cuțitului în formă de semilună, care s-a dovedit eficientă în cazul experimentării pe oi. Când încercările au fost făcute pe cadavre, nu s-a reușit întotdeauna despărțirea capului de trunchi. Doar după mărirea greutății cuțitului mobil și schimbarea formei acestuia în cea oblică cunoscută
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur.
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
În 1952, statutul comun al mișcării din 1928 a fost modificat pentru prima dată. De asemenea, perioada de decolonizare dintre anii 1960 și 1970 a fost marcată de un salt uriaș al numărului de organizații naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. La sfârșitul anilor '60, erau mai mult de 100 de astfel de societăți la nivel internațional. La data de 10 decembrie 1963, Federația și CICR au primit Premiul Nobel pentru Pace. În 1983, Liga a fost redenumită în „Liga
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
erau mai mult de 100 de astfel de societăți la nivel internațional. La data de 10 decembrie 1963, Federația și CICR au primit Premiul Nobel pentru Pace. În 1983, Liga a fost redenumită în „Liga Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie” pentru a marca creșterea numărului de societăți naționale care operau sub simbolul Semilunii Roșii. Trei ani mai târziu, cele 7 principii de bază ale mișcării adoptate în 1965 au devenit parte a statutului său. Numele Ligii a fost schimbat
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
de 10 decembrie 1963, Federația și CICR au primit Premiul Nobel pentru Pace. În 1983, Liga a fost redenumită în „Liga Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie” pentru a marca creșterea numărului de societăți naționale care operau sub simbolul Semilunii Roșii. Trei ani mai târziu, cele 7 principii de bază ale mișcării adoptate în 1965 au devenit parte a statutului său. Numele Ligii a fost schimbat din nou în 1991, ajungându-se la actualul său nume, „Federația Internațională a Societăților
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
târziu, cele 7 principii de bază ale mișcării adoptate în 1965 au devenit parte a statutului său. Numele Ligii a fost schimbat din nou în 1991, ajungându-se la actualul său nume, „Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie”. În 1997, CICR și Federația au semnat "Acordul de la Sevilla" care a definit responsabilitățile ambelor organizații în cadrul mișcării. În 2004, Federația și-a început cea mai mare misiune după dezastrul din Asia de Sud provocat de un tsunami în același an
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
de membri permanenți. Conferința Internațională din 1965 de la Viena a adoptat șapte principii de bază care trebuiau să fie comune tuturor părților componente ale Mișcării, și care au fost adăugate statutului Mișcării în 1986: Conferința Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, care are loc o dată la patru ani, este cel mai mare corp instituțional al Mișcării. Reunește delegați ai tuturor societăților naționale. Misiunea oficială a CICR, ca organizație imparțială, neutră și independentă este aceea de a garanta protecția vieții și
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
acorduri între Comitet și guvernele naționale. Conform legii elvețiene, CICR este o asociație privată. Bugetul pe 2005 al CICR a fost de aproximativ 970 milioane franci elvețieni. Majoritatea acestor bani vine din Elveția, de la societățile naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie și de la organizații internaționale cum ar fi Uniunea Europeană. Toate plățile către CICR sunt voluntare și sunt primite ca donații bazate pe două tipuri de apeluri ale Comitetului: "Apeluri Centrale" pentru acoperirea nevoilor interne și "Apeluri de Urgență" pentru misiunile
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
CICR sunt voluntare și sunt primite ca donații bazate pe două tipuri de apeluri ale Comitetului: "Apeluri Centrale" pentru acoperirea nevoilor interne și "Apeluri de Urgență" pentru misiunile sale individuale. Federația coordonează cooperarea dintre societățile naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie din toată lumea și sprijină fondarea unor noi societăți naționale în țările în care nu există. La nivel internațional, Federația organizează și conduce misiuni de asistență în caz de dezastre naturale, dezastre provocate de om, epidemii și alte urgențe. Conform
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
sau observatoare, între 25 și 30 lucrează ca PNS-uri în alte state. Cele mai active dintre acestea sunt "Crucea Roșie Americană", "Crucea Roșie Britanică", "Crucea Roșie Germană", "Crucea Roșie Suedeză" și cea norvegiană. Societățile naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie există în aproape fiecare țară din lume. În cadrul statelor în care se află, acestea preiau datoriile și responsabilitățile unei societăți naționale de ajutorare lucru definit de "Legea Umanitară Internațională". În cadrul Mișcării, CICR e responsabil de recunoașterea legală a unei
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
statelor în care se află, acestea preiau datoriile și responsabilitățile unei societăți naționale de ajutorare lucru definit de "Legea Umanitară Internațională". În cadrul Mișcării, CICR e responsabil de recunoașterea legală a unei societăți de ajutor ca societate națională de Cruce sau Semilună Roșie. Regulile exacte pentru recunoaștere sunt definite în statutul Mișcării: Articolul 4 din acest statut conține "„Condițiile pentru recunoașterea Societăților Naționale”": După recunoașterea de către CICR, o societate națională e acceptată ca membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
Regulile exacte pentru recunoaștere sunt definite în statutul Mișcării: Articolul 4 din acest statut conține "„Condițiile pentru recunoașterea Societăților Naționale”": După recunoașterea de către CICR, o societate națională e acceptată ca membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Simbolurile descrise mai jos au două înțelesuri distincte. Pe de o parte, simbolurile vizuale ale Crucii Roșii, Semilunii Roșii, Leului și Soarelui Roșu și Cristalului Roșu servesc ca "semne protectoare" în conflictele armate, lucru definit în cadrul Convențiilor de la Geneva
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
Naționale”": După recunoașterea de către CICR, o societate națională e acceptată ca membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Simbolurile descrise mai jos au două înțelesuri distincte. Pe de o parte, simbolurile vizuale ale Crucii Roșii, Semilunii Roșii, Leului și Soarelui Roșu și Cristalului Roșu servesc ca "semne protectoare" în conflictele armate, lucru definit în cadrul Convențiilor de la Geneva. Aceasta se numește "utilizare protectoare" a simbolurilor. Pe de altă parte, aceste simboluri sunt folosite ca semne distinctive de
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
în conflictele armate, lucru definit în cadrul Convențiilor de la Geneva. Aceasta se numește "utilizare protectoare" a simbolurilor. Pe de altă parte, aceste simboluri sunt folosite ca semne distinctive de acele organizații care sunt parte a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Aceasta este "utilizare indicativă" a emblemelor. Crucea Roșie pe un fundal alb a fost simbolul original de protecție declarat la Convenția de la Geneva din 1864. Este o inversare a steagului național al Elveției, fiind adoptat pentru a-l onora
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
fondatori ai Comitetului Internațional. Crucea Roșie este definită ca simbol protector în Articolul 7 al Convenției de la Geneva din 1864, Capitolul VII și Articolul 38 în Convenția de la Geneva din 1949. Există un acord neoficial în cadrul Mișcării Crucii Roșii și Semilunii Roșii prin care forma crucii ar trebui să fie una compusă din cinci pătrate. Totuși, indiferent de formă, orice Cruce Roșie pe fundal alb ar trebui să fie un semn valid și recunoscut ca semn de protecție. Dintre cele 185
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
cele 185 de societăți naționale recunoscute actual de către CICR, 151 folosesc Crucea Roșie ca emblemă oficială. În plus, Crucea Roșie este folosită de societatea națională din Tuvalu. În timpul Războiului Ruso-Turc, între anii 1876 și 1878, Imperiul Otoman a folosit o Semilună Roșie în locul Crucii Roșii deoarece guvernul considera că respectiva Cruce i-ar fi afectat pe soldații musulmani. În 1877, Rusia s-a angajat să respecte simbolul Semilunii Roșii, după care și Imperiul Otoman s-a angajat să respecte simbolul Crucii
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
În timpul Războiului Ruso-Turc, între anii 1876 și 1878, Imperiul Otoman a folosit o Semilună Roșie în locul Crucii Roșii deoarece guvernul considera că respectiva Cruce i-ar fi afectat pe soldații musulmani. În 1877, Rusia s-a angajat să respecte simbolul Semilunii Roșii, după care și Imperiul Otoman s-a angajat să respecte simbolul Crucii Roșii. După aceste evenimente, CICR a declarat în 1878 că ar fi posibil să se adopte simboluri oficiale adiționale pentru statele non-creștine. Semiluna Roșie a fost recunoscută
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
angajat să respecte simbolul Semilunii Roșii, după care și Imperiul Otoman s-a angajat să respecte simbolul Crucii Roșii. După aceste evenimente, CICR a declarat în 1878 că ar fi posibil să se adopte simboluri oficiale adiționale pentru statele non-creștine. Semiluna Roșie a fost recunoscută oficial în anul 1929 când Convențiile de la Geneva au fost amendate (mai precis Articolul 19). Original, Semiluna Roșie a fost folosită de Turcia și Egipt. De la recunoașterea sa oficială și până azi, Semiluna Roșie a devenit
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
evenimente, CICR a declarat în 1878 că ar fi posibil să se adopte simboluri oficiale adiționale pentru statele non-creștine. Semiluna Roșie a fost recunoscută oficial în anul 1929 când Convențiile de la Geneva au fost amendate (mai precis Articolul 19). Original, Semiluna Roșie a fost folosită de Turcia și Egipt. De la recunoașterea sa oficială și până azi, Semiluna Roșie a devenit emblema majorității statelor cu populații majoritar musulmane. Societățile naționale din unele state cum ar fi Pakistan (1974), Malaezia (1975) sau Bangladesh
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
pentru statele non-creștine. Semiluna Roșie a fost recunoscută oficial în anul 1929 când Convențiile de la Geneva au fost amendate (mai precis Articolul 19). Original, Semiluna Roșie a fost folosită de Turcia și Egipt. De la recunoașterea sa oficială și până azi, Semiluna Roșie a devenit emblema majorității statelor cu populații majoritar musulmane. Societățile naționale din unele state cum ar fi Pakistan (1974), Malaezia (1975) sau Bangladesh (1989) și-au schimbat oficial numele și emblema de la Crucea Roșie la Semiluna Roșie. Semiluna Roșie
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]