1,406 matches
-
funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice ordine pentru societate (mai precis, orice reprezentare a ei în numere reale) este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice ordine pentru societate (mai precis, orice reprezentare a ei în numere reale) este o funcție de bunăstare socială Bergson-Samuelson” [Sen, 1970a, p. 35]. În această privință, Samuelson (1967) nota: „Pentru (funcția de bunăstare socială<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) Bergson, una, și numai una, dintre (...) posibilele structuri de ordini individuale, este necesară” [Samuelson, 1967, pp. 48-49]. Acesta este motivul pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condițiilor de invarianță, fie că sunt intraprofil, fie că sunt interprofil. În cele ce urmează voi discuta doar condițiile interprofil și voi arăta că rezultatele de imposibilitate sunt favorizate de aceste condiții. 7.2. Funcționali de bunăstare socială Așa cum nota Sen în (1977a), „abordările alternative ale bunăstării sociale pot fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1977a), „abordările alternative ale bunăstării sociale pot fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X, pentru orice funcție cu valori reale W, i.e. pentru orice n-tuplu de funcții de bunăstare individuală (pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
despre funcția de bunăstare socială arrowiană ca despre un caz particular al acestora. Așadar, orice rezultat demonstrat pentru cazul funcționalilor de bunăstare socială va fi valabil și pentru cazul particular al funcțiilor de bunăstare socială arrowiană. În (1970a), (1977a), (1991), Sen caracterizează un FBLS prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În (1970a), Sen demonstrează că o condiție necesară și suficientă pentru a avea o mulțime de alegere socială nevidă este aceea de aciclicitate. Cadrul arrowian nu admite însă decât tranzitivitatea, iar acest lucru are o consecință pe care, parțial, o descoperise Condorcet în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ei consideră a fi binele lui” [Mill, 1859, 1869, p. 277]. Altfel spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pp. 419-424. Segraves, R.T., "Multiple-phase sexual dysfunction", în Journal of Sex Education And Therapy, 17, 1991, pp. 153-156. Seligman, M.E.P. & Binik, Y.M., "The safety signal hypothesis", în H. Davis& H. Hurwitz (eds.), Pavlovian operant interactions, Erlbau, Hillsdale, NJ, 1977. Sen A., Laboratorul de psihologie clinică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Slaikeu, K. A., Crisis intervention: A handbook for practice and research, ediția a II-a Allyn & Bacon, Boston, 1990. Sigelman, K.C., Saffer, R.D., Life Span Human Development, Brooks / Cole
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
există credința în fatalitatea naturală a acestei ordini, credință întărită de secole de colonizare și sclavie în Africa, precum și în Brazilia, una dintre ultimele țări care au abolit sclavia. În fond, vedem aici una dintre lecțiile cumplite date de Armatyà Sen, câștigător al Premiului Nobel pentru economie: Inegalitatea și exploatarea persistente înfloresc adesea făcând din cei maltratați și exploatați niște aliați pasivi", căci "cei de pe treapta de jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și exploatați niște aliați pasivi", căci "cei de pe treapta de jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care e aproape imposibil să scape și pe care trebuie să-l îndure cu placiditate și calm" (Sen, 1990). Avem aici două efecte complementare ale dominației: violența dominaților sau supunerea lor sunt două fețe ale aceleiași acceptări a "legii celui mai puternic". Pe scurt, "calmul școlar" din aceste școli sărace nu este oare una dintre vicleniile rațiunii imperialiste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Plutarh, e greu de stabilit un raport strict cronologic Între cele trei „dialoguri pythice”. Știm că ele au fost scrise pe vremea când Plutarh Își exercita funcția sacerdotală la Delfi, adică de-a lungul mai multor pythiade (cf. An seni sit gerenda res publica, 792 f), iar, cum o pythiadă dura patru ani, putem presupune că e vorba de o perioadă de mai bine de 20 de ani. Plutarh netrăind mult după anul 120 sau 126 (opinia lui Robert Flacelière
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Justiția nouă L.P. Legalitatea populară lit. Litera M.Of. Monitorul Oficial nr. numărul op.cit. opera citată O.U.G. Ordonanța de Urgență a Guvernului Plen.Trib.Sup. Plenul Tribunalului Suprem pct. punctul Rev. Revista R.R.D. Revista Romana de Drept S. Secția Sen.civ. Sentința civilă S.civ. Secția civilă Trib. Tribunalul Trib. jud. Tribunalul județean Trib.m. Tribunalul municipiului București Trib.Sup. Tribunalul Suprem urm. următoarele vol. volumul TITLUL I CONSIDERAȚII GENERALE CAPITOLUL I FAMILIA FORMĂ DE ORGANIZARE A VIEȚII ÎN COMUN
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
familiei...., p.424. 6 In această problemă, vezi Tudor R. Popescu, op.cit. Vol.II, p.71-88. In practica judiciară mai veche s-a hotărât că, acțiunea pentru stabilirea filiației față de tată aparține doar copilului minor ( Trib.Popular Roșiorii de Vede, sen.civ. nr.187 din 1954, în J.N. nr.4 din 1954, p.555 cu note de A. Hilsenrad ).Ulterior, în literatura juridică s-a precizat că, acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei, poate fi introdusă și de copilul major ( vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
analizelor este negativ). 210 In această problemă, vezi Tudor R. Popescu, op.cit. Vol.II, p.71-88. In practica judiciară mai veche s-a hotărât că, acțiunea pentru stabilirea filiației față de tată aparține doar copilului minor ( Trib.Popular Roșiorii de Vede, sen.civ. nr.187 din 1954, în J.N. nr.4 din 1954, p.555 cu note de A. Hilsenrad ).Ulterior, în literatura juridică s-a precizat că, acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei, poate fi introdusă și de copilul major ( vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Acest demers are două mize: o primă miză o constituie obținerea unui nivel crescut de claritate în analiza și formularea conceptului de excluziune socială. Conceptul este ținta a numeroase critici, aici rezumându-mă la raportarea uneia citate de Amartya xe "Sen"Sen, care constată, de altfel, că există numeroase asemenea poziții, conform cărora cercetătorii excluziunii sociale „au cules conceptul și acum aleargă de colo-colo aranjând seminarii și conferințe pentru a găsi un conținut de cercetat pentru un concept-umbrelă pentru care există
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
demers are două mize: o primă miză o constituie obținerea unui nivel crescut de claritate în analiza și formularea conceptului de excluziune socială. Conceptul este ținta a numeroase critici, aici rezumându-mă la raportarea uneia citate de Amartya xe "Sen"Sen, care constată, de altfel, că există numeroase asemenea poziții, conform cărora cercetătorii excluziunii sociale „au cules conceptul și acum aleargă de colo-colo aranjând seminarii și conferințe pentru a găsi un conținut de cercetat pentru un concept-umbrelă pentru care există puține
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
altfel, că există numeroase asemenea poziții, conform cărora cercetătorii excluziunii sociale „au cules conceptul și acum aleargă de colo-colo aranjând seminarii și conferințe pentru a găsi un conținut de cercetat pentru un concept-umbrelă pentru care există puține repere teoretice” (xe "Sen"Sen, 2000, p. 2). O a doua miză o constituie analiza dinamicii dintre procesul teoretic și cel de formulare a politicilor publice în domeniul excluziunii sociale din perspectiva de gen și identificarea avantajelor care ar surveni dintr-o asemenea direcție
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că există numeroase asemenea poziții, conform cărora cercetătorii excluziunii sociale „au cules conceptul și acum aleargă de colo-colo aranjând seminarii și conferințe pentru a găsi un conținut de cercetat pentru un concept-umbrelă pentru care există puține repere teoretice” (xe "Sen"Sen, 2000, p. 2). O a doua miză o constituie analiza dinamicii dintre procesul teoretic și cel de formulare a politicilor publice în domeniul excluziunii sociale din perspectiva de gen și identificarea avantajelor care ar surveni dintr-o asemenea direcție. Consider
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]