811 matches
-
mereu același lucru. Fiecare cum poate. Spunem că Vasile Cârlova face parte din generația inițiatorilor de literatură modernă românească, nu cu o plachetă de poezie, nu cu un volum, nu cu zece sau cu o sută. Și nu până la vârsta senectuții, ci doar cu cinci texte poetice și numai până la 23 de ani. Și fără tradiție. Nu erau pe acest tărâm decât , Asachi (arcadic italienizant), Conachi ("vestit amorez", lacrimogen-ilar), Dimachi (libovnic și el, ca poet sub cota Conachi), Beldiman (greoi și
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
au adus la rampă câteva prezențe artistice a căror evoluție rămâne strâns legată de însăși istoria vieții noastre muzicale din ultimele decenii. Pianistul Valentin Gheorghiu, clarinetistul Aurelian Octav Popa, compozitorul și pianistul Dan Mizrahy, toți trei - la respectabila vârstă a senectuților alese în scurgerea timpului - se constituie împreună și fiecare în parte într-o istorie vie a celor care au trăit întru muzică alături de noi, la București, la Ateneul Român, din deceniile de mijloc ale secolului trecut și până în zilele noastre
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
a îmbogățit discografia multora dintre compozitorii zilelor noastre. Dar a știut a-și crea și o discografie proprie care să-l reprezinte pe el însuși, care să constituie o fidelă oglindă a propriei spiritualități, acum, în acești ani ai unei senectuți înseninate, deloc lipsită de întrebări, de neliniști, de bucurii. Cuplajul clarinetului cu viola constituie astfel un tandem care dă temei inclusiv muzical relației cu tovarășa sa de viață și de muzică, cu violista Sanda Crăciun Popa. Iar aceasta pentru că Popa
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
ca viitorul roman să meargă pe linia ficționalizării unor posibile memorii și să ne facă să ne gândim la referințele reale ale unor personaje fictive. Dar e cert că Niculae Gheran scrie cu umor și vivacitate. Descopăr chiar că, la senectute, istoricul literar năzuiește să se întoarcă la aspirațiile (le-am putea zice chiar păcatele) tinereții: proza satirică. O pagină de confesiune din volumul Cu Liviu Rebreanu și nu numai dezvăluie nostalgia și posibila revanșă: "Cu mine sau fără mine, Rebreanu
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
Nu se putea să dau o caracterizare mai bună a actualelor schițe de istorie literară ale lui Niculae Gheran. După "40 de ani de editorlâc", cu toate reușitele, istoricul literar nu-și poate reprima tristețea sacrificiului de sine: Ajuns la senectute, aș îndrăzni să spun că doar tinerețea rămâne girul marilor elanuri, când este vorba de înfăptuirea unor proiecte de largă respirație. Întârziate, ele suportă inevitabil riscul abandonării, de cele mai multe ori din pricina timpului în care ești osândit să trăiești. Numai astfel
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
Tudorel Urian Emil Brumaru este, probabil, singurul poet al generației șaptezeci, acceptat fără rezerve la masa de onoare a mereu revoltaților milenariști. Chipul său de boem ajuns la vârsta senectuții, corespondența vijelioasă și dezinhibată de pe messenger cu domnișoare mai mult sau mai puțin bovarice și o serie de poeme (cam) fără perdea, publicate în anii din urmă în revista "Plai cu boi", dar și în mult mai sobra România literară
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
după bacalaureat, cu intenția nebuloasă de a-mi găsi ceva de lucru, care era în fapt un soi de încercare de acomodare cu gustul de post negru al acelei morți civile resimțite de Mihai Vișoiu mult mai tîrziu, aproape de pragul senectuții. Tata era redactor-șef adjunct, dar n-am avut loc la ziar. Mi se pare că încă deatunci se vorbea despre criză, despre restructurări de personal și economii de hîrtie, și mai ales despre tezele din iulie ale lui Ceaușescu
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
că divulgarea unei asemenea relații ar fi însemnat, în deceniul trei al secolului XX, compromiterea carierei universitare a lui Heidegger și pătarea onoarei tinerei studente. Nimeni nu va ști însă nimic de legătura lor, și asta pînă cînd, în anii senectuții, Heidegger îi va mărturisi Elfridei, soția lui, fosta aventură. Chiar dacă un volum tipărit de corespondență nu poate reproduce variabilele psihologice ce dau farmec unui schimb epistolar clandestin - mă gîndesc la așteptarea nerăbdătoare a unei scrisori, neliniștea pe care ți-o
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
subtile straturi. Romanul redă istoria familiei Lambert. Fiecare personaj are raftul lui, cu depresiile, cu angoasele lui, sertare pe care scriitorul le deschide succesiv, cotrobăind răbdător înăuntru, nimic să nu scape neexplorat. Primele rafturi. Alfred și Enid au ajuns la senectute, au trei copii, nici unul aproape, cu toții rătăciți pe tărâmul american. Distanța se creează lent și locul afecțiunii e luat de formalități: o felicitare de Crăciun, un cadou banal... La șaptezeci de ani, după pensionare, trezindu-te îngropat în ceea ce ai
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
înseamnă (numai) indivizi veseli, plini de vitalitate, alergând pe biciclete alături de batalioane de nepoți. E teamă. Invaliditate. Descompunere. Dependența de ceilalți. Alfred e cazul clasic al bolnavului dependent de familie, mai exact, de soție. Care sunt dedesubturile unui cuplu la senectute? Ce te mai leagă de cel lângă care ai stat ani de zile? Alfred a fost un om corect toată viața. Singurul lucru pe care Enid i-l reproșează e "evadarea" de acasă timp de două săptămâni, în pragul celei
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
partid ca prim-ministru și orice formă de dubiu cu privire la persoana candidatului nostru șubrezește șansele partidului pentru a avea succes anul viitor. Cred că este un fel de răutate adunată în timp, pe care mă miră că domnul Iliescu, la senectutea la care a ajuns, nu găsește înțelepciunea să o reprime", a precizat Mircea Geoană. De asemenea, Geoană lansează o serie de critici și la adresa lui Miron Mitrea, afirmând că alegerea acestuia ca șef de campanie a lui Sorin Oprescu este o
Geoană: Iliescu are o problemă cu orice alt lider PSD în afară de el însuşi. Este un fel de răutate adunată în timp () [Corola-journal/Journalistic/47159_a_48484]
-
va cîștiga locul suprem în treburile țării. Des, îl aud pe dl. Sache murmurînd, în preumblările noastre: ... Știu cum sînt oamenii bătrîni, și nu-i conturb. Nu-i împiedec să vorbească singuri. Nu le întrerup solilocviile... Mai știu că, spre senectutea înaintată, îți vin în memorie fel de fel de gînduri, vorbe, uitate de mult, ce păreau pe veci îngropate în geologia grea a Memoriei. Mai știu, de exemplu, că unii, cînd își simt apropiat sfîrșitul, enunță dorinți, cuvinte finale cu
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
închis, numit și Domesticul interior. Acesta e divizibil în alte ,unități" mai mici: microspații și sub-spații. Criticul se întoarce la vechile opere, cum ar fi Odiseea, unde stau alături spațiul singurătății agreste de acela al înțelepciunii, al resemnării și al senectuții solitare, la Victor Hugo, unde locuința lui Gavroche ,constituie un fascinant spațiu al intimității paupere." La Jean Paul, spațiul închis parcă se ascunde, se intimizează și mai mult, fiind al cotlonului, al ungherelor, al patului, dulapului etc. O situație similară
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
sigur așa” (p. 10). Și, mai jos: „uneori cădea melancolic/ pe gânduri/ ochii i se făceau galben-albăstrii/ mustățile vechi i/ se îndreptau/ după urechi îi atârnau/ ciorchini de clepsidre/ «știi - eu n-am avut adulteță// am avut numai pubertate și senectute/ alfabetul e o aventură/ nu merită să faci profeții»” (p. 11). O conștiință poetică, se poate constata, extrem de atomizată, care judecă nu în sintagme, nici în cuvinte sau în silabe, ci direct în sunete. Ordonate, disciplinate, acestea. O conștiință care
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
ceea ce aveau de spus. O încercare modestă de roman, datînd de prin 1849 (Istoria lui Alecu Șoricescu) ori portretele și descrierile din Convorbiri economice nu se compară nici pe departe cu proza cuprinsă în Scrisori către Vasile Alecsandri, operă de senectute (primele scrisori datează din 1879, ultimele din 1892), surpriză de mari proporții pentru literatura noastră. Apariția tardivă a acestui notabil talent prozastic uimește la fel de mult ca și siguranța scriiturii la un om care își face atît de tîrziu debutul ca
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
le succed altele la limita normei ludice, modeste, trudnice, cu premoniția nerealizării și verdictul uitării înainte de a fi consemnate în prima clipă a deșteptării. Se dă vina pe numărul crescând de pastile ingerate de cel care, pe variatele metehne ale senectuții, pe starea de inconfort moral a românului la începutul celui de al treilea mileniu, își trage peste umeri o plapumă subțiată. La ore tot mai înaintate. S-ar mai spune că degradării în serie a visurilor - cele cu ochii deschiși
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
opt ani și un repertoriu bun, dar tradițional. Constantin Silvestri care a corporalizat în coloane sonore acel text, închis în enigma unei partituri tăcute, a lucrat cu un glas viguros, rezistent, adecvat evoluției timbrale a eroului tânăr care atinge o senectute iluminată. Ohanesian avea o rezistență redutabilă în fața dificultăților până atunci neîntâlnite, era capabil de reconsiderarea valorilor știute, o voință aprigă de "a fi", cu adevărat, cel ales. Un gladiator. Aruncat în arenă și-a consumat, în extaz, jocul tragic cu
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
-i așa?, să-și fluture ciorapii murdari în fața Academiei. Naum, desigur, nu s-a academizat - în asta și constă secretul actualității sale -, dar a evoluat permanent, într-un remarcabil solilocviu artistic, de la formulele „violente” ale începuturilor la „subversiunea constructivă” a senectuții. În al doilea rând, ediția s-a alăturat demersurilor lui Ion Pop, Michael Finkenthal și Sebastien Reichmann, prin care întreaga avangardă se vede, încetul cu încetul, repoziționată în morfologia literaturii române. Dintr-un peisaj bipolar, în care avangarda nu este
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
ceasul, un florilegiu al cărților lui Ion Horea, sub egida colecției BPT (1994). Eliptice, incisive, prozodic impecabile, versurile dau la iveală un disperat exercițiu cotidian de introspecție și consolare față cu ieșirea din cursă a propriei vitalități, față cu semnele senectuții și ale crepusculului inexorabil. O suită de exorcisme muzicale în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
Desmond fusese o răsfățată a cinematografului mut care refuza să ia act de trecerea timpului, Frida este o fostă agentă a Securității, de o frumusețe răpitoare, care, la un moment dat avusese întreaga lume la picioare, ajunsă acum la vârsta senectuții. Ea este incapabilă să accepte că lumea s-a schimbat, că peste ea au trecut nemilos anii și că nimic din ce fusese odată trecutul său glorios nu mai este de actualitate. Își scrie cu aceeași conștinciozitate notele informative deși
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei cei ce nu mai au memorie. Zicală nu se verifică
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
după 1967. Mi-a fost tot atunci șef de catedră la Filologia bucureșteană. Mi-a condus teza de doctorat despre Maiorescu. Am scris de cel puțin trei ori despre articolele din . Voi relua, pe scurt, mai jos, observațiile principale. La senectute, Ș. Cioculescu adoptase o anumită manieră de comentariu și frecventa anumite subiecte. Știa ca puțini alții să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
Opere Gala Galaction trece sub acest patronaj cultural și primește în continuare finanțare de la Ministerul (devenit acum al) Culturii și al Cultelor. A doua dificultate care intervine de la volumul VII, unde începe editarea publicisticii, privește problema documentării. Aflat la vârsta senectuții, îngrijitorul ediției, veteran al bibliotecilor și al fondurilor documentare, dă semne de oboseală și de scepticism. În nota la volumul VII, apărut în 2002 și incluzând publicistica din anii 1896-1918, Teodor Vârgolici îi avertizează pe cititori: "În periodicele vremii au
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
muzicale destinate ziarului londonez ,Times" decât în ambianța galeriei vechilor maeștri de la Kunsthistorisches Museum. O continuă opoziție între ,ieri" și ,azi", între ,bine" și ,rău" dezvăluie nemulțumirile elitistului Reger. Pornirea mizantropului se îndreaptă împotriva tuturor valorilor consacrate. Aflat la vârsta senectuții înaintate, nimic nu scapă înverșunării sale cârcotașe, de la sistemul politic al Austriei care a pierdut Imperiul, la personalități din varii domenii ale spiritului, de la învățământul public dat pe mâna dascălilor incompetenți la igiena intimă a semenilor și la defectele lor
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]