809 matches
-
fiecare individ Îmbătrânește În felul său propriu și chiar mai mult, sub acest aspect bătrânii sunt mai diferiți Între ei decât tinerii (Săhleanu, 1971). Așa Încât prin prisma biomedicală senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa senectute verde (bătrânețe verde, sănătoasă), durata acesteia În timp fiind dictată de zestrea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa senectute verde (bătrânețe verde, sănătoasă), durata acesteia În timp fiind dictată de zestrea genetică, de modul și stilul de viață pe care persoana În cauză l-a adoptat În timpul vieții și În egală măsură de mediul În care a trăit. Aici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care poate agrava fenomenele inițiale, firești, modificând evoluția Îmbătrânirii fiziologice și prin urmare făcând mai mult rău decât bine. Secretul menținerii trendului fiziologic natural constă În adaptarea stilului de viață la posibilitățile organismului pentru fiecare etapă și nu panacee farmaceutice. Senectutea patologică, În care procesului de Îmbătrânire i se adaugă diverse boli cronice și degenerative care-i precipită involuția și disfuncționalitățile caracteristice, complicând-o prin adăugarea neputinței și suferinței. Situație de nedorit pentru că aici apare dependența medicală și socială, ca să nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cronice și degenerative care-i precipită involuția și disfuncționalitățile caracteristice, complicând-o prin adăugarea neputinței și suferinței. Situație de nedorit pentru că aici apare dependența medicală și socială, ca să nu mai vorbim de impactul psihologic care poate modifica fundamental comportamentul vârstnicului. Senectutea din perspectiva psihologică Involuția biologică relatată anterior are un răsunet direct și nemijlocit asupra comportamentului persoanei În cauză prin modificarea percepției și reacției sale privind realitățile concrete, de unde va decurge și atitudinea și modalitatea de răspuns a vârstnicului În contextul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impune a fi asistată social, pentru că foarte repede bună parte din aceste persoane devin probleme sociale În care unele atitudini ca: alcoolismul, sinuciderile și vagabondajul și alte situații asemănătoare devin adevărate drame ce se adaugă fenomenelor negative ce afectează societatea. Senectutea din perspectiva socială Retragerea din viața profesională, dezangajarea din rolurile sociale active până atunci și Însușirea altor roluri, de regulă pasive și limitate la familie, sunt cele trei elemente sociale de bază care afectează psihosocial vârstnicul. Adăugând acestor factori și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
elemente sociale de bază care afectează psihosocial vârstnicul. Adăugând acestor factori și gradul de dependență prin declinul biologic care devine din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării sociologice s-au desprins astfel trei modele diferite: 1. Modelul funcționalist În care senectutea este considerată ca o dezangajare socială, având la origine o scădere a valorii și utilității sociale a vârstnicului. Consecința imediată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării sociologice s-au desprins astfel trei modele diferite: 1. Modelul funcționalist În care senectutea este considerată ca o dezangajare socială, având la origine o scădere a valorii și utilității sociale a vârstnicului. Consecința imediată este scutirea de responsabilitate, dependența de alții și ajutor din partea acestora. Sub acest aspect statutul vârstnicului poate fi asimilat cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pusă la Îndoială de teoria activismului care Încearcă să valorizeze social vârsta a treia și să beneficieze profesional de experiența acestei categorii sociale, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce În ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuții impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor În cadrul funcțiilor sociale, ceea ce În fapt conduce la tentativa tot mai evidentă de recuperare a capacităților productive ale vârstnicului. 2. Modelul conflictual pune În fapt față În față generațiile tinere, active, cu cele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
retribuire și participare activă la viața socio-profesională și activismul - care subliniază utilitatea acestei categorii sociale grație experienței, competenței și eficienței muncii prestate, folosind ca argument faptul că marile realizări În domeniul artei, științei și culturii aparțin În marea lor majoritate senectuții. Marele defect al acestei abordări este faptul că alimentează stări conflictuale prin acceptarea conflictului ca tendință naturală, valabilă și la om ca la orice ființă viețuitoare. Folosește ca principiu interesul diferit al generațiilor ca sursă de conflict, iar ceea ce este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce rezultă din ceea ce gândesc alții despre el și ce gândește el despre alții. Din aceste elemente se configurează ceea ce sociologii numesc „construcția socială a bătrâneții” din care va rezulta o sumă de atitudini informale și formale față de vârstnici. Devalorizarea senectuții, cel puțin la nivel informal, rămâne și În acest model o caracteristică a contemporaneității, datorită etichetării simpliste a senescenței ca declin a capacităților funcționale, dependență socială și consum. În percepția publică se trece ușor peste faptul că aceste aspecte sunt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vîrsta biologică; vârsta psihologică; starea de sănătate și modul de percepție a semnalelor din partea cohortei din care vârstnicul face parte: Încetinirea unor funcții fizice și psihice, apariția nepoților și strănepoților, mortalitatea printre cei din aceeași generație. Modalități de abordare a senectuții Dincolo de realitatea identității de vârstă un rol decisiv În percepția bătrâneții Îl are starea de activitate și rolurile sociale active. Cu toate acestea creșterea vârstei cronologice asociază constant probleme medicale și probleme psihologice, dintre care cea mai importantă este alterarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
instituții sau la domiciliu. Trendul demografic În care societatea românească deja se regăsește impune cu necesitate nuanțarea atitudinii față de vârstnic, indiferent de pătura socială din care provine. Ideea principală ar fi utilizarea extraordinarului potențial productiv pe care-l posedă vârsta senectuții generat de experiența, Înțelepciunea, creativitatea, meticulozitatea, răbdarea și moderația ce o caracterizează. În acest sens o evaluare biopsihosocială a persoanei la sfârșitul perioadei active ar putea orienta acea categorie aptă și viguroasă (bătrânul verde) către activități utile În beneficiul colectivității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
verde) către activități utile În beneficiul colectivității din care face parte, ceea ce ar Înlătura sentimentul inutilității, Întărind În același timp respectul de sine. În egală măsură eforturi trebuesc făcute pentru schimbarea mentalului colectiv, mai ales sub aspectul percepției cu privire la locul senectuții În structura socială, nu ca o categorie indezirabilă sau În cel mai bun caz tolerată, ci ca una activă și dinamică, deziderat care nu poate fi atins decât prin educație. Dincolo de toate acestea Însă, bătrânețea este o experiență individuală În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească ?”119 IV.6. Pe unii cuvioși bolnavi, neslujindu‑i nimeni, Îi slujeau Îngerii lui Dumnezeu Uneori, pe monahii cei duhovnicești care și‑au Închinat Întreaga lor viață lui Dumnezeu și care, ajungând la vârsta senectuții și contractând o serie de boli, neavând cine să‑i slujească și necăutându‑i nimeni, Dumnezeu trimitea robi‑ lor Săi devotați Îngerul Său care să‑i slujească și să le acorde Îngrijirea cuvenită. Expunem În continuare cazul unui astfel de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni de timp: „Tristele
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Psihologie Transpersonală „Iubirea între triumf și patologie”. A publicat 9 cărți de autor, 11 cărți în colaborare și peste 100 de studii și articole în reviste și volume de specialitate. Dintre ultimele sale cărți, amintim Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții (Editura Eurobit, Timișoara, 2004) și Hasard, chance, syncronicité (coautor; Trismégiste, Paris, 2005). Ramona Paloș este lector doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara. A publicat articole în reviste de specialitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel, D. (1987), The Healing Brain, Simon and Schuster, New York. Orwoll, L.; Perlmutter
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Psihologie Transpersonală „Iubirea între triumf și patologie”. A publicat 9 cărți de autor, 11 cărți în colaborare și peste 100 de studii și articole în reviste și volume de specialitate. Dintre ultimele sale cărți, amintim Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții (Editura Eurobit, Timișoara, 2004) și Hasard, chance, syncronicité (coautor; Trismégiste, Paris, 2005). Ramona Paloș este lector doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara. A publicat articole în reviste de specialitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel, D. (1987), The Healing Brain, Simon and Schuster, New York. Orwoll, L.; Perlmutter
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
carte), În pofida trecutului legionar și a povestirilor sale emoționante, nu m-a Învățat să fiu naționalist. Dimpotrivă, aborda această problemă cu multă cumpătare. Și nu cred că de vină a fost reeducarea sa În lagărele comuniste, ci Înțelepciunea și seninătatea senectuții. Când a aflat că am o legătură serioasă cu o „unguroaică” (spre indignarea și consternarea mamei), bunicul Traian a Îndemnat-o pe fiica sa la moderație și i-a reamintit exemplul acelor Înaintași ai săi, din neamul Bărbuleștilor, care s-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriografică Înainte de 1989 au reușit să se elibereze de atracția morbidă față de un trecut care nu merita un asemenea atașament (un trecut la valorile căruia unii nu au aderat niciodată, cu convingere). Academicianul Alexandru Zub, de exemplu, aflat la vârsta senectuții, este un promotor al Înnoirii istoriografice, cot la cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere temporal, nu neapărat Într-o tinerețe fără sfârșit, cât Într-un infantilism generalizat. Suntem cu toții niște copii răsfățați și cam iresponsabili, care, indiferent de vârstă, ne comportăm la fel ca foștii hipioți ai generației flower-power, ajunși acum la vârsta senectuții. Beatleșii, Phoenicșii sau Cristi Minculescu, chiar dacă au Încărunțit și au făcut burtă sau chelie, au rămas aceiași tineri furioși, for ever in blue-jeans, contestatari eterni ai vechilor convenții. Și atunci Împotriva cui să se mai revolte noile generații, ce să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1785-1787, În care sunt redactate lucrările lui Gyulai Ferenc XE "Ferenc" , Rettegi György, Szirmai Antal, Szantó György, Homorodszentpéteri Cseke József etc. Al doilea moment se plasează la trei-patru decenii după răscoală, când o serie de martori oculari, ajunși la vârsta senectuții, țin să reitereze amintirea „lumii lui Horea XE "Horea" ”, fixându-și memoriile pe hârtie. Este cazul lui Jankovits Miklós, al lui Bajesdi Vitán Sándor XE "Sándor" și Göttfy Borbála. La un anumit nivel de lectură, lucrările respective transmit viziunea autojustificativă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde s-a aflat casa părintească și în care am crescut cei nouă copii se află acum doar o cumnată a mea, o femeie vrednică și primitoare, ajunsă și ea la vârsta senectuții. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce se va alege din frumoasa ei gospodărie după... Probabil că moștenitorii o vor vinde. Dar ce se va întâmpla cu amintirile mele? Vor fi vândute și ele? Le voi mai putea întâlni? Și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fructele mi se ofereau cu zeama și parfumul lor inconfundabil. Toate acestea și multe altele, încrustate pentru totdeauna în memoria afectivă, mă cheamă cu trâmbițele lor să le revăd, să le retrăiesc. Dau curs tot mai rar acestor chemări. Suflul senectuții se simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]