3,823 matches
-
a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. “ ... 17. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 15 privind universalitatea și neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea egală
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
Guvernului nr. 57/2015, în sensul că se interpretează extensiv, astfel că se referă și la „salariul funcției de bază“ al polițiștilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 6. Se arată că, potrivit legislației-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2020 - prezent, polițiștii nu beneficiază de un salariu de bază, ca element
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea acestuia. ... 11. În concluzie, se susține că, prin soluția pronunțată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, instanța supremă a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 12. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 13. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 21. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și în art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 95 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
după ce a analizat pe larg conținutul deciziei criticate a instanței supreme, Curtea Constituțională a menționat că instanța supremă are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011“. ... 11. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 - Dreptul de proprietate privată și art. 47 alin. (2) potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie. Prin raportare la art. 20 din
DECIZIA nr. 646 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299317]
-
tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare. “ ... 68. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
obiect soluționarea cererii de acordare a unor drepturi salariale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectivă constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]
-
8. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. De asemenea, nu este încălcat principiul separației puterilor în stat, interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituție delegarea de atribuții între autorități - a se vedea abilitarea Guvernului de către Parlament să emită ordonanțe. Precizează că salariile tuturor polițiștilor au alt
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]
-
în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;. ... ... ... 14. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind trăsăturile statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]
-
totală lipsă de transparență, nu numai normativă, dar și în ceea ce privește cheltuirea banului public. ... 15. Se mai susține că prevederile art. 1-4 din ordonanța de urgență criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat deoarece creează o interferență nejustificată între puterea executivă și alte puteri ale statului, prin atribuirea unor competențe extinse Serviciului Român de Informații și entităților afiliate acestuia, cum este „Rasirom“, în domeniul financiar și fiscal. Astfel
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
act normativ nu reglementează în domeniile mai sus referite, aflate în competența de avizare a Consiliului Economic și Social. ... 24. Totodată, se apreciază că acordarea unor competențe Serviciului Român de Informații sau „Rasirom“ nu este de natură să încalce principiul separației puterilor în stat, norma neavând impact în domeniul puterii legislative sau judecătorești, neexistând dispoziții de natură să restrângă dreptul de liber acces la justiție. Astfel, în lipsa unor prevederi exprese, actele autorităților publice vor putea fi atacate conform dreptului comun
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
securității, disponibilității și trasabilității pentru hubul financiar sau, după caz, pentru anumite elemente ale acestuia. “ ... ... 27. Textele constituționale invocate în motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, art. 16 alin. (2) privind preeminența legii, art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție și alin. (3) privind
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ... 67. Referitor la criticile de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația și echilibrul puterilor în stat, prin faptul că ordonanța de urgență criticată creează o interferență nejustificată între puterea executivă și alte puteri ale statului, prin atribuirea unor competențe extinse Serviciului Român de Informații și entităților afiliate acestuia, cum este „Rasirom
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esențiale ale angajării/promovării prin ordin al ministrului sau hotărâre a Guvernului sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către Guvern, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. Or, competența constituțională exclusivă a legiuitorului
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
în temeiul căruia s-a desfășurat concursul la care a participat recurenta-reclamantă. Faptul că legile care sunt atributul puterii legiuitoare sunt puse în aplicare și executare prin acte administrative emise de organele puterii executive reprezintă tocmai expresia principiului constituțional al separației puterilor în stat. Prin urmare, nu se poate reține o delegare neconstituțională de atribuții, în situația în care un organ al puterii executive, în speță Ministerul Afacerilor Interne, prin act administrativ cu caracter normativ stabilește anumite condiții de recrutare și
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale. ... ... 19. Autoarea excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și la principiul supremației Constituției și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
și condițiile privind studiile de învățământ superior de specialitate absolvite sau de promovare a unor teste specifice. Faptul că legea organică face referire la necesitatea îndeplinirii celorlalte condiții stabilite prin ordinul ministrului de resort nu poate avea semnificația încălcării principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al legalității din perspectiva nerespectării obligației legiuitorului de a reglementa prin lege organică, și nu prin acte normative de nivel inferior, elementele esențiale ale raportului de serviciu aplicabil cadrelor militare, așa cum a stabilit
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.“ ... ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor, precum și principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 privind
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. ... 25. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la principiile statului de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, alin. (5) privind securitatea raporturilor juridice și calitatea legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21- Accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 29 alin. (2) privind libertatea conștiinței, art. 31
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
de cele prevăzute în Legea nr. 370/2004. Orice condiții suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printr-o lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația puterilor în stat, precum și prevederile art. 1 alin. (3) coroborate cu art. 37, art. 53 alin. (1) și art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 20. Se mai susține că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicție
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
interpretativ al art. 28–31 din această lege și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. ... 33. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
ce privește art. 28-31 din această lege și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. ... 12. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
condiții suplimentare față de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiții stabilite pentru candidatură se reglementează prin lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC. BEC a încălcat, astfel, prevederile art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 37, ale art. 53 alin. (1) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ... 24. Niciuna dintre cele două hotărâri (nr. 2
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
că înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 este contrară principiilor fundamentale ale statului de drept reglementate în Constituție, întrucât domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu a fost beneficiar direct al unor acțiuni care au subminat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, independența justiției și legalitatea alegerilor. Se face trimitere la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că persoanele care, prin conduita lor, subminează valorile constituționale și statul
HOTĂRÂREA nr. 9 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296815]