3,287 matches
-
acum, cu mic, cu mare pentru că vă este frică de moarte! E bine: frica păzește pepenii...”. § Nouă zile de respiro, aveai nevoie de o Sărbătoare. Chiar așa ai hotărât: pe timpul desfășurării Carnavalului, nu vei scrie un rând. Doar vei gândi serbarea. Pe parcursul unei festivități de durată se pot întâmpla multe; lucrurile sunt mai puțin controlabile, euforia degenerează, uneori, în acte antisociale, în crimă. O sărbătoare nu este o garanție a înțelegerii; mai degrabă un hiatus; o falie între grijile de ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
seama cât de mare este deosebirea dintre mine și următorul, în această urbe. Distanța. După Carnaval, Stațiunea va fi liniștită cel puțin o săptămână. Obosită. Nostalgică. Va zămisli copii. Cei mai mulți, în fiecare an, se nasc la nouă luni după Carnaval, Serbarea trezește simțurile. Sunt progeniturile cele mai expuse viciilor. Bețivii de mai târziu; au fost concepuți când sângele părinților era încă pătruns de alcoolul Petrecerii. Într-o zi, poate, voi da o Ordonanță prin care voi interzice sarcinile din prima lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fost concepuți când sângele părinților era încă pătruns de alcoolul Petrecerii. Într-o zi, poate, voi da o Ordonanță prin care voi interzice sarcinile din prima lună de după Carnaval. Doctorul de mult trebuia să-mi sugereze așa ceva... Prima noapte a serbării a fost stricată de către Astrolog! A apărut, în carne și oase, cu un bandaj imaculat ieșit, ca o dungă, de sub pălăria de fetru. Arăta bine. Drept, zâmbitor, sigur. Pentru că nu se temea de nimeni, fusese omorât o dată, lucru dovedit; cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
l-a ascultat cu urechea. Șeful Gărzilor Reunite a decis ca trupul să fie dus la Morgă și a instalat o pază. Carnavalul a început cu o crimă, dar câte festivități grandioase nu încep sau nu sfârșesc la fel? O serbare de nouă zile nu se contramandează pentr-un cap spart. Ministrul Provinciilor a renunțat să mai afle amănunte, nu era polițist. Următoarele seri au ieșit bine, chiar dacă, în una, o rafală de vânt a spulberat licuricii, de-abia lansați, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
îi vor cere iertare. Instituțiile ctitorite de el vor funcționa, iarăși, normal; nimeni nu știe mai bine când să acționeze și cum; să aducă bani și stabilitate. Va fi, cred, readus pe brațe. Idolatrizat, numit Salvator al Stațiunii. Vor fi serbări. Și Regele va afla de justiția maselor. Castelanul - fie și de os domnesc - se dovedise un dușman al poporului, Monarhul va înțelege asta, are sfetnici buni; îi vor reaminti că, de mulți ani, are în Magistrat dacă nu un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
binoclurile de noapte! Jigodiile astea au și ei. Folosește rachetele de semnalizare. Zece minute mai târziu, cerul de deasupra celui mai dezolat loc de pe glob se lumină ca și cum în acel îndepărtat colț din deșert ar fi avut loc o veselă serbare câmpenească. Rachetele roșii se înălțau scoțând un ușor șuierat, pentru ca apoi să facă explozie și să cadă foarte încet, risipind întunericul și conferind peisajului, care era, în sine, fantasmagoric, o înfățișare și mai tenebroasă, dacă se poate imagina așa ceva. Noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
zi, spectacole. — Eh, o fi muncind el, nu zic, da spune drept așa-i că s-a despărțit de bruneta aia frumoasă de-a dansat cu ea acu doi ani de revelion la televizor, de ziua Unirii, cînd au dat serbarea aia, văzui că ierea cu alta blondă și mai Înaltă, focoasă rău și asta, ce-o mai strîngea. — Doamna Oprișan, fetele astea sînt colegele lui, partenerele cu care dansează, să nu-ți Închipui că... — Lasă nu te mai ascunde după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Regele Petru I, Prințul Miloš, Požeška, Kamenička, Brankova; numele autorilor de manuale, de geografie, de geometrie și planimetrie, titlurile unor cărți Îndrăgite de el: Împăratul munților 2, Stanko haiducul 3, Răscoala țărănească 4; liturghii, spectacole de circ, defilarea organizației șoimilor, serbări școlare, expoziții de desen (unde o acuarelă a tatei primise o mențiune din partea juriului). Aici este consemnată și ziua În care și-a aprins prima țigară, În closetul școlii, Îndemnat de un anume, Ivan Gherasimov, fiul unui emigrant rus, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
puțină avere), adunau o parte din materiale. Un proces-verbal încheiat în 3 aprilie 1922 de revizorul D. Mihăilescu amintește despre modalitățile de a strânge fonduri pentru extinderea școlii: „Sosind în satul Lunca din comuna Filipeni, am asistat la o frumoasă serbare școlară dată de elevi și foști elevi ai dlui diriginte Gheorghe Postoiîa avut un succesă moral deosebit și nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej s-a înmânat dlui învățător Pastoi și dlui învățător Tatariuîbrevetele de medaliere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
probleme de învățământ: instrucția și educația. Pe lotul colar elevii erau învățați să fie buni agricultori, iar în orele de clasă se predau cunoștințe folositoare. Se punea accent pe educația patriotică, erau aniversate datele importante din istoria națională, se prezentau serbări școlare în timpul și la sfârșitul anului școlar, se dădea atenție cultului eroilor și educației pentru viața cea de toate zilele. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial în care România a intrat în 1941, sarcinile cadrelor didactice erau cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
faci datoria la clasă. Iată ce cuprindea un plan de muncă al Școlii din Lunca care trebuia îndeplinit până la 1 iunie 1949: 1. Realizarea planurilor de muncă pe clase și școală până la 1.06.1949; 2. Se vor organiza 8 serbări școlare; 3. Construirea unei părți noi de școală și reparația gardurilor; 4. Văruitul localurilor de școli; 5. Intensificarea muncii pentru alfabetizare; 6. Lucrări practice în grădina școlară cu elevi, pentru realizarea unei culturi sistematice și instructive pentru elevi și convingătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel Mare cu Polonii. Observațiile privitoare la metoda, forma și rezultatul acestor lecții s-au notat în procesul-verbal de inspecție specială.” Revizor școlar (ss) I. Tudorache 000 3 Aprilie 1922 „Sosind în satul Lunca, comuna Filipeni, am asistat la frumoasă serbare colară dată de elevii și foștii elevi ai dlui diriginte Gh. Postoiu, înaintat pe loc No. St. pers. 478, pentru mărirea fondului comitetului de construcție din localitate. Această serbare, cu program din cele mai alese, a avut un succesă moral
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1922 „Sosind în satul Lunca, comuna Filipeni, am asistat la frumoasă serbare colară dată de elevii și foștii elevi ai dlui diriginte Gh. Postoiu, înaintat pe loc No. St. pers. 478, pentru mărirea fondului comitetului de construcție din localitate. Această serbare, cu program din cele mai alese, a avut un succesă moral desăvârșit și e nădăjduit că nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej, s-au înmânat dlui învățător Postoiu și dlui Tițariu - care de asemenea era prezent
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este numit maistru de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa Revizoratului, când examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu drapelul, intonând cântece patriotice. Participă toți sătenii. Se făcea educație patriotică atunci! Pentru o percepție reală a ce însemna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre cei care au guvernat țara, nu au luat în discuție creația populară - dansul, costumul popular, creația popular orală, deși, în tot secolul al XIX-lea, cercurile intelectualității românești au sesizat importanța, pentru cultura națională, a creației populare. Apoi, prin serbările colare, dedicate și unor zile importante, dansurile și cântecele populare, completau, ca program artistic, „ca ingrediente” cuvântările de preaslăvire a unor figuri istorice, ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alții, se întâlneau la școală. După ce, datorită răspânădirii pe calea undelor (mai întâi prin înregistrări, pe plăci de patefon) a melodiilor populare, jocurile de la horă s-au generalizat, dar s-au separat de cele considerate dansuri populare, prezentate ocazional la serbări sau în concursuri organizate de instituțiile abilitate. în Slobozia - Filipeni hora se organiza pe imaș, la fântâna lui Vasile Vasila (Costănoiu) și mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții interpretau, de regulă, două melodii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlile din oraș. S-a ajunsă la o separare: o reuniune a tinerilor de la coli, a studenților și a intelectualității sătești și alta a celor din sat, fără să se facă o ruptură totală. în perioada interbelică, continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru și, evident, dansuri populare. În procesul de culturalizare a satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcut parte: Boca Florița, Boghean Luca, Gică Bârgăoanu, Gheorghe și Dumitru Abureanu, Mihai Pentelescu și „regizorul” Nănescu Iordache. Tot ce se realizase pe linia cultural-artistică la începutul deceniului al optulea al secolului XX (1971-1980) a fost folosit la marile serbări la centenarul colii (1877-1977), dar și în Festivalul Național „Cântarea României” lansat atunci de conducerea partidului comunist. Cu ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că eu sunt șefa, iar ele - niște biete statui sărate. Merită statuile adevărul? Doar eu să fiu prima mereu, problemă de voință. Statuile nici nu contează, dar eram mică și nu știam asta. Nu mai spun că, atunci când recitam la serbări, nu deschideam gura până nu era o liniște absolută în sală, îi țineam pe toți în mână cu textul poeziei, e drept că aveam o altfel de voce, poate mai subțire, eram micuță și toți se minunau cât volum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cred că s-au unit mai multe femei în ea, Thalia și Melpomene, poate Calliope, nu știu bine acuma, toate zeițele astea au dat-o pe mama, juca teatru era o soprană desăvârșită, parcă venită de pe scena Operei, făcea niște serbări grozave la școala unde lucra, copiii și părinții o divinizau, erau mândri de ea, când mergea printre rândurile de bănci, elevii o mângâiau pe fustă, pe la spate, să nu îi vadă tovarășa învățătoare, sperau ei că nu-i vede. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lumină. O lumină, maică, auziși? Că așa am vrut eu, să fii tu actor dacă eu nu am putut. Tot liceul ai recitat și ai cântat, ai luat toate premiile țării, pe la toate concursurile, pe la Dialog la distanță, că de serbările școlare nu mai spun... Eram în corul Căminului Cultural din Cristești și am plecat odată, într-o duminică, pe când tu erai deja în gimnaziu, mic, dar mare recitator, taică-tău era la biserică și n-a putut merge cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mormânt. O răcoare plăcută îi mângâia trupul, iar razele reflectoarelor îi aprindeau părul ca pe o mare lumânare care ardea în sine, pentru sine. Mariana murea dansând îmbrățișată de amintirile ei, de prima păpușă, de rochița de mătase violet de la serbarea din clasa a V-a, îmbrățișată de valurile calde de la Costinești, unde o privise Mișu întâia dată. Murea dansând îmbrățișată de privirile tuturor liceenilor pe care-i servise, de spuma caldă și parfumată a tuturor vaselor pe care le spălase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
vrea ca Anni să‑i aducă un sandviș cu salam. Ea se și repede imediat într‑acolo. Între timp, Rainer și Hans o încadrează pe Sophie și‑și expun argumentele pentru care aceasta ar trebui să plece cu ei de la serbarea asta școlară plictisitoare, ca să poarte o discuție. Rainer mai apucă să explice la iuțeală muzica modernă care tocmai răsună la magnetofon. Sophie n‑ar trebui să plece în partea franceză a Elveției. Hans se leagă abia apoi de Elveția, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ochi și căuta acum cea dintâi ocazie ca să-l aresteze. Ziua de 14 iulie aduse cu ea pretextul căutat. Galois, în uniformă de artilerist al Gardei Naționale, dizolvată între timp, trecea cu unitatea lui peste un pod al Senei, spre serbările organizate de poporul Parisului. Oamenii regelui interceptează la cele două capete ale podului formația lui Galois, arestară pe comandant pentru a-l arunca din nou între zidurile Sfintei Pelagia unde îl așteaptă o prevenție de cinci luni. La 3 decembrie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]