2,502 matches
-
este meritorie. Și când mulți alții se codesc să-și dezvăluie trăirile și sentimentele, el le dă pe față și rugul de liniște din interior devine vâlvătaie. Icoana țăranului român, cu palma cât o țară - a cărui principală hrană este seva mesteacănului care-l face vânjos și-i dă puteri aproape supranaturale, să muncească și să lupte, este un motiv care se regăsește în aproape toate poemele cărții de față. O poezie a duratei, cu un mesaj care rămâne încrustat în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
formei de trident dată de lungimea versurilor. Veți observa că versurile cu rimă masculină au un alt ritm decât cele cu rimă feminină. ********** Nu am fost atent și destinul vigilet m-a trecut absent. ********** Tot mai puțină putere-n rădăcină, sevă-n tulpină.... ********** Dând vrajei contur ciocârlia în azur e extazul pur. ********** Ce dor de ducă de suflet mă apucă vrându-l nălucă ?... Stau pe-al vieții dig îngrozit de al ei frig și în mine strig. Anatol Covali Referință Bibliografică
de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348607_a_349936]
-
fraze intrate-n implozie, Doar verbul fierbe într-un abur invizibil. Undeva pe marginea buzei universului Strigă conștiința materiei ceva ilizibil. Așteaptă!Respiră mirosul tăcerii, Culoarea adjectivului el n-are cum s-o înțeleagă Dacă ora e împărțită între nuanța sevei și-a mierii. Undeva prin cuvinte aleargă merii, Livada în farze a rămas întreagă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Modestie / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
Ne e prezentul un trecut avuz, Doar cel înveșnicit nu se mai teme Arătând spre noi: ACUZ! De ne sângerează amurgul în cuvânt Și dintr-un viitor incert facem abuz E c-am stat ca frunza-n vânt De strigă seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminiciler țării strigând: ACUZ! Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: ACUZ! Poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare
ACUZ! POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348718_a_350047]
-
oferită de serile cu lună plină într-o locuință răcoroasă construită din chirpici, cu tavanul pe care îl atingea cu mâna întinsă și de care atârna o lustră cu două brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite din curtea unde leneveau ziua animalele și păsările gospodăriei. De când a venit Săndica acasă, a crescut averea familiei. În afara
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Hristos" (I Cor. XII, 27). De aceea, credincioșii care nu participă efectiv la Taina Comuniunii, nu sunt legați ontologic de Iisus Hristos și nici integrați pe deplin în inima Bisericii. Ei sunt coardele de viță în care nu mai curge seva de viață din rădăcina butucului și care, deci, se usucă, pentru a- fi tăiate și aruncate în foc (Ioan XV, 1-6). Ideea aceasta era atât de vie și de puternică în antichitatea creștină, încât credincioșii care nu participau la serviciul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
pe noi, să cunoaștem mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă creștinul s-ar gândi mereu la
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
reușind astfel să transceadă în nefăcut și nelimitat. Asemenea stelelor “fără nume” ar vrea să se știe, flacără să devină, și, arzând, întreaga ființă să se transforme în lumină pură. Sentimentul timpului care se scurge în defavoarea corpului“simt cum urcă seva înspre ceruri” , determină o stare de insecuritate, de neliniște metafizică. Și totuși, înțelegând anumite lucruri, apropiindu-se de adevărul primordial, proiectându-se într-un spațiu iluminat de momentul revelator, are credința că “ochii muritori” pot deveni eternitate prin trezirea eului
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
specială. În aura poeziei sale există toate culorile spectrului. În cele din urmă, ESENȚE(le) - „îmbuteliate“ în sticluțe mici - țâșnesc precum apele fierbinți ale unui gheizer în plină iarnă hibernală, polarizând mirarea la porțile aurorei boreale. La rădăcinile esențelor stau sevele ce au alimentat dintotdeauna sufletul, au încălzit trupul, mintea și inima, au conferit frumusețe și trăinicie vieții: casa, familia, mama, copiii, țara - cuvinte cărora Constant Călugăru le arondează atribute precum: putere, unicitate, forță, miracol, nemurire. Poezia sa, simplă prin alcătuire
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
I-VIII) a petrecut-o la Crețeni, Vâlcea. Atunci s-au înfipt rădăcinile sale sub fundația spiritului ancestral oltenesc și de aici a absorbit frumusețea melosului popular, a tradițiilor și culturii sătești care s-au cristalizat moleculă cu moleculă în seva sufletească pe care a băut-o și din care a curs apoi, curge azi și de bună seamă va curge cât va trăi, izvorul cântecului purtat și înflorit în glasul ei. Tot în această perioadă școlară, Elena-Daniela Cuculici a fost
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > (I) LOGICĂ Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului cuvintele se așază pe scări miros a iarbă crudă vie își despletesc visele rebele reașezând ierarhiile lumii aleatoriu mustește seva cuvintelor rotunde umplând aerul de miros livresc nu există antidot pentru logoree această boală contaminează letal ispititorii șerpi se încolăcesc sub formă de A și mor la apus ca un O invalid n-au picioare cuvintele se târăsc prin mlaștini
(I)LOGICA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349847_a_351176]
-
știu dacă este un volum de debut și nici dacă în intervalul anilor ce s-au scurs de la apariția lui a mai adăugat ceva la această isprava lirica. Vorbim însă despre carte și observ că versurile sale se decontează din seva acelorași tensiuni afective - vechi și niciodată erodate, aceleași care au ventilat dintotdeauna ființă umană și, probabil o vor tensionă în continuare. Ceea ce surprinde cu adevărat la poeta de la Iași este gamă generoasă de frământări și frisonări afective de care sunt
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
și-n iarnă se revarsă, Trecutele-amintiri sub argintiu; Se scurge timpul și viața-n el se varsă, Părând a fi mormânt pentru ce-i viu. Se trec păduri și câmp se trece-ntr-un târziu, Se trece floare ce de sevă-i stoarsă, Se trece trup și ființa ce-i prea ștearsă, Se trece om cu suflet pământiu. Se scurge timpul și viața-n el se varsă... De-atâtea ori De-atâtea ori promis-am să-mi alung Aceste triste gânduri
RONDEL... CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344540_a_345869]
-
acestui proiect, dar nu lichidează seria de cântece încredințate de maestru, artistei Ioana Sandu. În epoca aceasta, sintagma „artă pură” în muzică e tot mai puțin contestată atunci când din piepturi generoase izbucnește muzică săracă. Dar, ce greu e să ajungă seva rădăcinilor, prin picioare nesfârșit de lungi, spre ușa sufletului, pe care nu intră și nu iese harul muzicii pe această rută...! Iată, însă, o domnișoară frumoasă fără prefaceri, nepropulsoare a vârtejurilor de înghițire și halucinare a ochilor nimănui, ci de
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
munților, într-un spațiu restrâns, unde susurul și limpezimea apei se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din seva copacilor și din piatra muntelui, au construit un sat alegoric ale cărui elemente esențiale sunt casa tradițională, specifică localităților ce fac parte din Comunitatea Văii Gurghiului și biserica. Casa nu este aleasă întâmplător, deoarece este locul unde omul își petrece
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din Chișinău (cofondator al acestei instituții universitare), fost deputat în Parlamentul
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
numele Doina” era scrisoarea pe care tata a adus-o acasă, ferfeniță, rezistând ororilor retragerii de pe front, din Rusia, în plină iarnă, apoi pe crestele Carpaților, coborând spre câmpia vestica a locurilor natale, de unde toate generațiile neamului său își trăgeau seva. N-au trecut decât 7 ani când, în 1951, împreună cu toată familia, a parcurs invers drumul deportării spre locuri necunoscute, crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
de bine transpuse în tablouri. Toate lucrurile s-ar scurge în uitare, dacă pictorii nu le-ar repune iarăși pe pînze și nu le-ar resemnifica. Dacă Ioana nu ar fi resemnificat primăvara cu mireasma și cu murmurul ei, cu seva de verde urcînd în vrejuri, cu prospețimea florilor, toate ar fi rămas niște pixeli anacronici la mine pe ecran. Ea dă save as unor sclipiri artistice, dar, mai ales, știe să facă din pictură elogii de mulțumire Domnului, pentru harul
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
arătat lui Moshe prin foc, se află trupul Poetului, așa cum el însuși a dorit. Acolo, acum, se adună vulturii... Și norii trec deasupra, înclinându-se întunecat, în semn de tristețe. Vor plânge, poate, cu lacrimi de ploaie. Și vor da sevă pământului, care va scoate la iveală buruieni și flori. De-acolo culeg eu câteva narcise, să i le pun la căpătâi. Cu durere, cu revoltă, cu resemnare. Vedeți? Până la urmă n-a rămas decât poezia... Iar piatra lui tombală va
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Mă dor umerii... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
rugându-mă Doamne la Tine, Lungă e calea regăsirii Tale și multe suspine, Nu mai e mult până la ultima pagină care vine Dar până atunci, iată, Te-am găsit în mine. Cântecul de vară Miez de vară și de flori Seva pregătește rodul; Guguștucul meu din nori La fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sa” - Antonia Bodea a concluzionat că Mihai Eminescu, ultimul mare romantic al Europei, a îmbogățit romantismul ideatic și la nivelul expresiei poetice, creația sa devenind definitorie pentru
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Iisus s-a născut Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele întăresc tulpina Se naște-n suflete Iisus! Albește zăpada cântecu-n copaci Înseninând cerul spre apus, Când umblă Moșul cu cadouri în saci Se naște-n suflete Iisus. Colindătorii croiesc cărări prin lunci la porțile din sat oprind în apus, Când
IISUS S-A NĂSCUT, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347615_a_348944]
-
Pugaciova ori Muslim Magovayev, își are rădăcinile sale, dacă e adevărat ce spun familiile pământene ale meleagurilor băcăuane, în suburbia de sub pădurea Lețcanei, în apropiere de orașul Buhuși. „Rotăreștii” de la Lețcana buhușeană spun că în sângele inimii Sofiei Rotaru curg sevele harului cîntecului ridicat la suflet din umbra bătrânilor stejari ai Runcului frământat de copitele calului voievodului Ștefan, cu veacuri în urmă. Dacă e așa, mă leagă de Sofia Rotaru un apropiat grad de rudenie și, tot dacă e așa, aceasta
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]