872 matches
-
Litera Internațional, Chișinău București și Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara. 2004. La 14 ianuarie, conferențiază pe tema Eminescu și noi la Casa Limbii Române din Chișinău, după care a urmat o amplă dezbatere pe marginea problematicii cărții Basarabia sau drama sfâșierii. Pe 15 februarie a terminat Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Cartea apare la Ed. Litera Internațional, București Chișinău. Publică, la Ed. Junimea din Iași, în col. "Eminesciana", eseul Mitul Eminescu, iar la Ed. Scara din București, Eminescu martor al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Schopenhauer numea "înțelepciunea în viață", deși gânditorul german și-a scris aforismele la peste 60 de ani, iar autorul nostru la nici 25. Asocierea nu-i chiar așa deplasată. Autorul din Frankfurt extrăgea înțelepciunea dintr-o experiență trăită și aproape de sfâșiere, cel din Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că poate fi citită cu folos de oricine. Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce se creează în Țară, cât și în Basarabia și în exil. Perspectiva dinafară lipsește, el fiind un implicat, un spirit lucrând înăuntrul culturii, care refuză tranșant calitatea de martor. Chișinău 28.II.1998 Prefață la vol. Basarabia sau drama sfâșierii N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii Domnul Theodor Codreanu este una dintre personalitățile tutelare ale culturii române de azi și dintotdeauna. În calitate de prozator, poet [sic], cugetător, lingvist preocupat de stilistică, politolog și sociolog, dar mai ales de critic și istoric literar, el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai bun, mai demn, mai autentic și mai înălțător în tradițiile culturii noastre. Ne recunoaștem în opera lui și în acțiunile publice care îl definesc. Tocmai prin raportare la personalitatea științifică și morală a domnului Theodor Codreanu, Basarabia sau drama sfâșierii, ultima sa carte, ne apare ca o mărturie cutremurătoare, dar necesară, despre anotimpurile, tensiunile și tragediile de infinite proporții ale epocii pe care o străbatem. Este o carte de sociologie politică, sociologia națiunii și sociologia culturii care constată și acuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
responsabililor noștri. Iată, într-adevăr, o altă caracteristică a înțeleptului: pe când intelectualul se adresează maselor, aducând lumina de sus în jos, înțeleptul vorbește cu vârful piramidei, dă sfaturi regilor, nu cavalerilor. Cartea recentă a lui Theodor Codreanu Basarabia sau drama sfâșierii, Editura "Flux", Chișinău, 2003, este tocmai o judecată continuă a elitelor românești, nu pentru ceea ce au făcut în istorie, ci pentru ceea ce s-au opus ca să se facă, pentru ceea ce au zădărnicit de un secol și mai bine în conturarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încoace: "Românitatea, afirmă dânsul, tinde mai cu seamă din secolul al XIX-lea încoace să fie o categorie etnică sfâșiată de antiteze monstruoase... Nimeni n-a făcut o analiză mai adâncă a acestei primejdii decât Eminescu. Poetul a sesizat că "sfâșierea" nu s-a produs nicicum în sânul poporului român, în majoritate format din țărani, ci în inima "păturii superpuse", în care elementul străin se cuibărește mult mai lesnicios. În sânul elitelor se iscă ciocnirea arheilor etnici, încât Principatele Române, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mortală. Numai că, așa cum atrage atenția Constantin Stere, social-democrația a deschis pentru prima oară porțile nimicirii acestei organicități, nu prin emanciparea țărănimii, ci prin distrugerea ei programatică. Programul a fost dus până la capăt de comunism încât pentru întâia dată fenomenul sfâșierii amenință să invadeze și grosul națiunii. Oglinda acestui dezastru este Basarabia". Autorul detectează o carență a națiunii în istoria noastră, observând că poporul și statalitatea prevalează ca fond și, respectiv, formă ce tinde să se lipsească de fond. Națiunea, cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fabrice teoretic. Produsul teoretic al acestei ideologii statale este omul sfâșiat, adică intelectualul "blestemat" să țină de două arheități în același timp, să învețe două limbi, să respire în două culturi etc. Dacă înțeleg bine teoria lui Theodor Codreanu, această "sfâșiere" lăuntrică și conștientă ar însemna resemnarea în dualitate și de aici vine drama: formele statale impun acest intelectual dublu ca model de existență a statului însuși. Nu mai e loc de alegere, de dedublare temporară, ci individul este obligat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formele statale impun acest intelectual dublu ca model de existență a statului însuși. Nu mai e loc de alegere, de dedublare temporară, ci individul este obligat să fie simultan atras de către cele două arheități și să se păstreze în această sfâșiere continuă. Ar fi ca și cum cămilele trag de patru sute și mai bine de ani încontinuu de trupul de martir al lui Ioan Vodă cel Cumplit, fără a dori să-l sfâșie, ci doar să-l țină pironit, răstignit în punctele cardinale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El citește literatura propagandistică a imperiului moscovit și o decodifică, primește artefactele teoretice despre "națiunea moldoveană" reieșite de la Chișinăul politic și iarăși le decodifică, le limpezește zările oferind spațiul de gândire și reflecție al opțiunii libere în locul celui carceral al sfâșierii (forțate). Înțeleasă astfel, chestiunea basarabenilor este una de creștere și dezvoltare. Moldova, în general, dacă rămâne așa cum am numit-o Dimitrie Cantemir, "mater parens", mama născătoare a neamului românesc, va da izvoare de intelectuali care se vor alege către o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intelectuali care se vor alege către o arheitate sau alta. Așa cum Ardealul a roit, de-a lungul secolelor, în Europa și mai ales în Americi, așa cum Valahia și-a întins plasa în toți Balcanii: acestea n-au fost drame ale sfâșierii, ci fenomene istorice, definiții ale râului prin raportare la izvor. Iată, într-adevăr, încă o trăsătură a omului înțelept: el este încrezător în viitor, spre deosebire de intelectual, care e prăpăstios prin definiție, adică ori faci ca el, ori pier lumea, pământul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
hibrid, ci poate doar să fie sau să nu fie, iar existența și-o definește romanic, ca toate celelalte țări românești, pentru că se trage de la Râm, nu din altă parte. "Argeș", nr. 22, iulie 2003 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii" Mult timp m-am minunat de ce Theodor Codreanu, cărturar cu incontestabile merite în exegeza eminesciană, o prezență intelectuală pregnantă în viața Moldovei (în toată cuprinderea ei spirituală), comentator avizat de poezie, proză, critică din perspectivă estetică, filozofică și ontologică, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se întâmplă, la inflația de experimente și experimentatori, la goana după succese imediate cu muncă cât mai puțină, talent cât a dat Domnul și cititori într-o generație viitoare, dar mai ales după ce am citit această carte, Basarabia sau drama sfâșierii, patetică prin titlu și mesaj, am început să înțeleg. Momentul ontologic superior, punctul de plecare al prezentei apariții editoriale nu putea fi decât Eminescu, "cel dintâi care a înțeles soarta istorică a Basarabiei ca pe o cheie a destinului românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
două sute de ani de subminare deliberată a ideii de neam, speranța rămâne intactă, autorul fiind convins că "arheii țin de sfera ontologicului" și, deci, conștiința națională nu poate pieri. Th. Codreanu își întemeiază toată demonstrația pe conceptul de "complex al sfâșierii" (specific civilizațiilor de falie), pe care îl identifică la mai toți intelectualii ce au jucat vreun rol în politica și cultura Basarabiei: unii pe care îi consideră "vindecați" și au avut rol benefic. Mircea Druc, Grigore Vieru și alții, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Clopotnița, 1972), Nicolae Dabija (Complexul lui Orfeu, 1983), Victor Teleucă (Ninge la o margine de existență, 2002) sau Mihai Cimpoi (Narcis și Hyperion, 1979), Theodor Codreanu neuitând nici o clipă să identifice conștiința tragică a autorilor, vindecați sau nu de "complexul sfâșierii". Fisura, ca figură ontologică, apare în poezia lui Ion Vatamanu, ușor de echivalat cu "antitezele neîmpăcate" ale lui Eminescu. Ființa creatoare este urmărită în evoluția ei firească prin câteva personalități reprezentative: Grigore Vieru, Anatol Codru, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fi realizat definitiv în favoarea unei sincronizări (exterioare) grabnice și necondiționate. E mai mult decât ne putem permite. "Saeculum", nr. 6, octombrie 2003 Mara Magda MAFTEI Literatură-document de cea mai bună calitate De la istorie, politică și literatură, Basarabia sau drama sfâșierii. O lucrare armonioasă semnată de Theodor Codreanu. România a avut și va avea până la sfârșit un destin tragic, exacerbat de acest dar dumnezeiesc de a excela în umilință. Basarabia a stat o vreme dreaptă. Basarabia nu va mai fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o societate intrată în al treilea val civilizațional. De aceea, până la un punct, postmodernismul autohton este un fenomen mimetic, iar cel basarabean o umbră a umbrei, dat fiind că se dorește o "sincronizare" cu optzecismul din țară". Basarabia sau drama sfâșierii stă sub semnul lui Eminescu. Însuși Cioran, ignorându-și apartenența la un spațiu anume, recunoaște în Eminescu unul dintre marii scriitori ai lumii, păcat de strâmtoarea limbii române care nu i-a rezervat niciodată posibilitatea de-a ieși în lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu, cunoscut critic literar, prozator și eseist de la Huși, Nicolae Dabija nota într-un editorial din "Literatura și arta" că "scrie despre noi ca și cum am fi o Țară". Meritata apreciere se referă, firește, și la volumul Basarabia sau drama sfâșierii, o selecție de eseuri și reflecții ale autorului despre multe câte se întâmplă în aspect politic și cultural, atât în cel de-al "doilea stat românesc", cât și pe ambele versante ale Carpaților. În acest sens e cu adevărat vizionară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Țară! Autorul recunoaște din capul locului că volumul în cauză "se adresează, poate, în primul rând, elitelor politice, în speranța unei înțelegeri a ceea ce poporul român le încredințează aproape zadarnic de peste zece ani încoace". Fiind catalizată de ideea-forță a "complexului sfâșierii", cartea este structurată pe două aspecte ale existenței socio-politice a statului dintre Nistru și Prut, stat ce caracterizează pregnant și în mod special civilizația și cultura de falie a românismului. E vorba de două cicluri de eseuri: Despre destinul politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
margine, cu o istorie atât de convulsivă și un destin așa de tragic" și că dacă "România este o țară de răspântie, atunci Basarabia este răspântia răspântiilor". De aici și ideea că din cauza acestei poziții de răspântie a răspântiilor, prin sfâșierea propriei conștiințe naționale, a propriei identități, un proiect de deznaționalizare și de creare a unei noi națiuni ar putea avea mari șanse de reușită. Proiectul moldovenesc nu s-a născut în secolul de dominație rusească în Basarabia, deoarece atunci a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o stare latentă, și după transformarea RASSM în RSSM, apoi a acesteia în Republica Moldova și a intrat în faza lui activă cu refacerea RASSM sub denumirea de Republica Moldovenească Nistreană. Acest proiect a devenit motivul esențial în perpetuarea "complexului sfâșierii", în adâncirea fisurii ce deteriorase serios conștiința identitară a basarabenilor, amplificând profunda contradicție dintre independența statală și dependența identică și culturală de neamul românesc, de acel spațiu spiritual și cultural din care fusese ruptă Basarabia. Unii exegeți în problema dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vinovată România. E o greșeală capitală a confunda elementele corupte din corpul statului român cu România", pentru că "vinovăția aparține elementelor corupte din guvernările românești (fulgerate cu dureroasă pasiune și de M. Eminescu în publicistica sa) care au produs o gravă sfâșiere socială și politică, pe fondul căreia a apărut, ca o posibilă salvare, Mișcarea Legionară (...) în scopul regenerării morale a Țării, pe baze creștine". În încheierea eseului despre M. Snegur autorul îi avertizează pe viitorii lideri politici că "fără o profundă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cuvântul neghiobului, rușinea n-o poate spăla cnutul imperial, oricât de mângâietor s-ar arăta, ci numai sărutul maicii Românii." Drama celuilalt Mircea, adică M. Druc, e de altă natură, pentru că "structura lui intelectuală e a celui vindecat de complexul sfâșierii". În pofida acestui fapt, însă, el "a fost tratat la Chișinău și la București cu măsura "sfâșiaților", în calitate de agent al românismului acasă și ca agent al fostului imperiu roșu la București, adică tot acasă". Autorul ajunge să tragă concluzia că "adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incapacitatea funciară a politicienilor din cele două capitale". După o minuțioasă și subtilă analiză a diverselor aspecte ale "viermuielii" politice din Basarabia, cum ar fi "războiul intraetnic" dintre intelectualii de frunte dintre Nistru și Prut, mai precis din Chișinău, "tripla sfâșiere" a creștinilor ortodocși din Republica Moldova și "relațiile" dintre bisericile ortodoxe cu centrele religioase din Moscova și București, despre unii reprezentanți ai postmodernismului ca niște exponenți ai "ultimei generații sfâșiate", Th. Codreanu se lansează cu aceeași acribie în investigarea destinului cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]