806 matches
-
tot timpul nopții. În unele locuri apărătorii fuseseră Împinși Înapoi. Nu exista picătură de apă. Incendiile luau proporții. Pe străzi zăceau sute de răniți, majoritatea civili, care gemeau sfâșietor. Copiii flămânzi mâncau iarba din parcuri. Alimentele erau epuizate, munițiile pe sfârșite. Din cauza aceasta multe tunuri intacte nu puteau trage. La postul de comandă al generalului, singurul aparat de radio existent capta emisiunile propagandistice În limba engleză transmise de japonezi la postul Penang: Îi vom mătura pe apărătorii din Singapore! Peste câteva
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aici de când mă știu”, spune cu o urmă de iritare inginerul, în timp ce-și lustruiește conștiincios cu o cârpă moale mașina VW Passat, argintie, parcată în fața casei. Orele 16.30-17.00, mă întorc în curtea mănăstirii, pelerinajul este pe sfârșite, dar încă mai există un mic rând de așteptare, câteva zeci de persoane, grăbite, îngrijorate să nu se termine totul înainte ca ele să fi apucat să treacă prin fața raclei. Atmosfera este încărcată, norii sunt grei de ploaie și foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
subdezvoltarea nu se întâlnește doar în zona maghiară și că întreg teritoriul RSR ar trebui să beneficieze de investiții în aceeași măsură. În final, Ceaușescu și-a impus bineînțeles opinia (zilele lui Drăghici ca lider de partid erau deja pe sfârșite): Regiunea Mureș Autonomă Maghiară nu urma să fie privilegiată la capitolul industrializare comparativ cu restul țării, fiind de asemenea împărțită în două județe care există și în prezent, Harghita și Covasna (Zoltán în Anton, Anghel, Popa: 2006, 397-409). Acesta nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ajuns În Siberia sau dacă au fost omorâți. Astea sunt aspecte care pe noi ne-au afectat, mai ales că ne iubeam foarte mult verișoarele, ne uitam la ei ca la niște bijuterii, eram mici. În vara lui ’41, spre sfârșite, au Început sărbătorile evreiești și se auzea că n-o să rămânem În Câmpulung, că o să ne trimită În alte părți. Dar Între timp, peste vară, toți evreii din satele din apropiere au fost aduși În Câmpulung. — Mă scuzați că vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ce poate Îndura un om. Organismul cumva se adaptează la mizeria asta. Și medicii, foarte mulți dintre ei au decedat prematur. Ei, vreau să spun că acest „mincinos” ne-a dat „injecții” serioase pentru noi, speranța că războiul era pe sfârșite. Și asta era prin februarie: Încă mai era mult. Acești păduchi ne-au făcut viața și mai amară. Nu erau posibilități de igienă. Era o țeavă lungă cu găuri În loc de baie - baie pe dracu’! Dimineața curgea pe acolo un pic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
m-am Întâlnit cu fata aia care a vrut În prima zi să mă ajute, cunoștința fratelui meu din Maramureș. Doar că atunci nu mai avea nici ea nici o bucățică de pâine. Atunci se știa că războiul este deja pe sfârșite. Toți erau speriați. Și noi. Și Într-o zi a venit cineva și a zis că el și conducerea pleacă și să n-avem frică, ne preia cine va veni. Ne-am dus pe jos. Ăsta a fost ultimul lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
toți au schimbat tonul, desigur. Acolo am stat sub un cărucior, avocata mi-a spus ca nu cumva să beau apă din fântână, că-i otrăvită: cei care au băut apă au murit cu toți și asta era deja spre sfârșite. Peste o săptămână am plecat de acolo, că au spus că cine nu poate să meargă să stea acolo, că va veni mașina să-i ia. Eu am zis că știu deja povestea asta, dar am spus că rămân. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a plecat batalionul. I-au bărbierit, i-au spălat, i-au Îmbrăcat În uniforme, i-au Încolonat, le-au dat arme și au plecat. - Și cum credeți că s-au simțit În acel moment? - Groaznic. Știau că războiul era pe sfârșite. Ei nu aveau condiția noastră fizică, pentru că nemții aveau un regim mult mai bun decât noi: erau Lageraltester, Oberkapo, Schreiber... Deci puteau să mai reziste. Eu, de exemplu, dacă războiul mai ținea zece zile, mă Îndoiesc că mai trăiam. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să moară pentru o idee din cauza căreia a stat Închis zece ani de zile. Este ceva sinistru, e Îngrozitor. Mi-aduc aminte că noi plângeam când au plecat ăștia. Ne era milă de ei. Știam toți că războiul este pe sfârșite și că ăștia erau printre puținii care aveau șanse să trăiască. Noi nu prea aveam șanse. Ca să-ți dau, așa, o mică indicație, când am intrat În lagăr aveam 1, 70 Înălțime și 69 de kilograme. Când am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de marea trecere " Când mă atingi, eu mă cutremur/ Atârnă viața mea de veci". Ca și cum atingerea modifică calitățile intelectului "Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci/ Ca să mă faci să-mi ies din minți//...Viața -mi pare-o nebunie/ Sfârșită făr-a fi-nceput// În toată neagra vecinicie/ O clipă-n brațe te-am ținut".(Te duci). Clipa de inițiere căreia-i este tributar poetul este capabilă să constituie măsura procesului de cunoaștere, năzuință a pătrunderii în univers. Discursul rostirii se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de marea trecere " Când mă atingi, eu mă cutremur/ Atârnă viața mea de veci". Ca și cum atingerea modifică calitățile intelectului "Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci/ Ca să mă faci să-mi ies din minți//... Viața-mi pare-o nebunie/ Sfârșită făr-a fi-nceput// În toată neagra vecinicie/ O clipă-n brațe te-am ținut"718. Clipa de inițiere căreia-i este tributar poetul este capabilă să constituie măsura procesului de cunoaștere, năzuință a pătrunderii în univers. Discursul rostirii se întrerupe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sintaxă, prin legea ființării în creație. Al doilea element important, în contrast și în relație de comunicare subtilă, cel mai adesea este cosmicitatea; altfel spus, prin iubire, sfânta substanță gânditoare începe prin a fi și rămâne pentru totdeauna neîncepută și sfârșita plămădeală. Alături teiul vechi mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Bucovinei”, ziarul unirii, iar pe 27 octombrie 1918 se întrunește în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți Adunarea Reprezentativă (Constituanta), avându-l ca președinte pe Iancu Flondor, care declară: „o iobăgie de aproape un secol de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și punctul 4: „Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare de a ținti la știrbirea Bucovinei...”. Adunarea Constituantă și-a desemnat Consiliul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și a zis: Nu puteți spune că m-am purtat rău cu dumneavoastră; sunteți la adăpost datorită perspicacității mele; altfel, ați fi fost morți de mult. Nimeni nu i-a răspuns. A plecat discreditat de privirile noastre. * Septembrie era pe sfârșite. Frontul înaintase și în locul administrației militare erau infiltrați oamenii comuniștilor, cei mai mulți oportuniști. „Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”, cum zice cronicarul. Gardienii care se purtaseră rău demisionaseră sau plecaseră din serviciu fără adresă. Vucea fugise peste graniță. Sus, la guvern, țărăniștii și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
moștenitor legal al acestor suprafețe, și confesiunile religioase care-și revendică suprafețele ca proprietăți, nu doar ca bunuri în folosință. Cu lemne în pădure În luna Decembrie 1947 a fost ger grozav și multă zăpadă. Lemnele pentru încălzit erau pe sfârșite. Până să aducem o cantitate mai mare, noi, cei mai tineri, am hotărât să mergem la pădure. Nicu Mazăre confecționase o sanie de lemn de salcâm cu care transportam diferite lucruri. Participam mai mult pentru plăcerea drumului și a pădurii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sunt verbe copulative lexico-gramaticale a deveni și a părea (ca verb personal): „Dar deodat’un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din Chaos face mumă, iară el devine Tatăl...” (M. Eminescu) „Viața-mi pare-o nebunie / Sfârșită făr-a fi-nceput.” (M. Eminescu) Prin natura conținutului lor lexical nedeterminat, aceste verbe, concomitent cu introducerea în sintagma din care fac parte, a sensurilor gramaticale inerente predicației (timpuletc.), înscriu într-o perspectivă semantică specifică numele împreună cu care realizează predicația. Verbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la toți, de Paști și de Crăciun.” Și adjutantul de judecător se mărturisește: „Mai de la o vreme încoace totul te îndemna la citit. Liniștea târgului. Mediocritatea oamenilor. Frumusețea naturii. Nopțile din ce în ce mai scurte și zilele mai lungi. Luna mai era pe sfârșite. Aerul era încărcat de mirosul viilor în floare. Când da întramurg, tălăncile de la gâtul vitelor sunau mistic în depărtare, ca și cum procesiuni invizibile de clopotnițe mânăstirești ar fi coborât în vale, printre dealurile Cotnarilor. Și de pretutindeni, pe to ate potecile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
supraviețuirea sufletului după moarte a influențat și creștinismul, care a preluat această idee, asimilând-o. Cât despre sufletul impur, acesta este constrâns de nemurirea sa să se reîncarneze din nou într-un alt trup, devenind un ciclu de renașteri, fară sfârșit, pentru cei neinițiați. După moartea lui Orfeu ia naștere un val de poezie numită orfică și o religieorfismul, considerate începand cu sec. IV i. E. N cel mai însemnat curent mistic din Grecia. Orficii aveau cărți sacre, fragmente din acestea au
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în cor, din alarme. dar timpul, ca tot timpul, a trecut. nimic nu mai este acum ca la început. zeii ori au murit, ori au plecat nimeni nu știe. mașinile, și ele, au ruginit. pe ecran mai pâlpâie doar cuvântul sfârșit. acum, țara mea-și doarme somnul de veci, chircită în cripta de carne. [sălbatică odinioară... ] sălbatică odinioară și nesupusă, mâna mea s-a domesticit. ea, care pocnea pocitaniile vieții peste gură, acum a obosit. nici de scris nu mai scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
I-am cerut să mă lase să simt, să iubesc și i-am cerut iertare pentru tot ce am făcut și pentru tot ce nu am făcut. I-am dat la schimb lacrimile mele, un anotimp, un început și un sfârșită I-am dat tot. Am slujit-o cu pasiune și am slujit altor interese, altele, mereu altele. I-am cerut iertare pentru că m-am ridicat de fiecare dată când am căzut. I-am cerut iertare că am știut să iert
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Știa să mânuiască sapa precum în zilele noastre un copil mânuiește condeiul, de care ea nu a avut parte multă vreme. Bănuia că rostul său în această lume era să muncească pentru alții. Cât va dura și când va lua sfârșit acest calvar, nu avea de unde să afle. Odată, într-o toamnă, să fi avut vreo zece- unsprezece ani, a trebuit să urce pe o căpiță de paie și să aranjeze firele răsfirate. Ar fi făcut-o bucuroasă, dacă bunica i-
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
impresia că este martorul evenimentului sau că este vorba despre o focalizare care mărește anumite detalii), când de distanțare, de comentare, ca și cum ar fi vorba despre legenda unei fotografii sau de o didascalie de teatru: O masă de seară pe sfârșite. Masa este în dezordine. Ofițerii și tiganii fumează țigări. Doi țigani zdrăngăne la chitară într-un colț al tavernei și două țigănci, în mijlocul scenei, dansează 110... Când cotextul o permite, în special dacă frazele sunt scurte, poate exista și un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorbă acum? Frații s-au umplut de cruzime, prietenii de ieri s-au făcut vrăjmași. Inimile sunt lacome: fiecare apucă bunul aproapelui său. Nu mai există drepți. Țara este abandonată lucrătorilor nedreptății. Păcatul care dă târcoale pe pământ nu arc sfârșit." Evocată în mijlocul acestor flageluri, moartea îi apare mai mult decât binevenită: ea îl copleșește de beatitudini uitate sau puțin cunoscute. "Moartea e pentru mine, astăzi, ca vindecarea pentru un bolnav. ca parfumul de mirt. ca mireasma florilor de lotus. ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
intervenția sa în real, el capătă aceeași autonomie și acțiunea sa este aproape la fel de violentă ca în textele poeziei contemporane. Lumea s-a transformat în text fără ca acest fapt să poată împiedica o apocalipsă iminentă. "oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit" (Cangrenă). Poezia și-a întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
clar, trebuie să numărați veverițele din Gathering Paradise, o lucrare din 1991 a lui Sandy Skoglund. Lucrarea face parte dintr-o serie din anii ’86-’91: Într-un mediu aseptic, ultracivilizat, apar animalele și deodată timpul diferențelor de specie ia sfârșit: Înapoi Într-o vreme când omul vorbea și cu animalele. Cam cum fac și personajele În desene animate. Psihoza post-Disney Începe un pic mai Încolo. Cu un Mickey Matchhead, o lucrare din 1994 a lui David Mach. Din bețe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]