1,631 matches
-
Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
de găuri - sau invers eliminarea acestora. b.3.Trecerea de la o formă sau structură simetrică la o formă sau structură asimetrică sau invers. b.4.Trecerea de la elemente rectilinii, plane, poligonale (în special în zonele de racordare) la forme curbilinii, sferice, etc, sau invers. b.8. Modificarea formei luând în considerație micșorarea suprafeței sau spațiului inactiv. c.Modificări în spațiu c.1. Schimbarea orientării tradiționale a obiectului sau elementului în spațiu printr-o orientare inversă, de exemplu: • Poziția orizontală în una
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
după Iliescu, A.F., 2003). Forma coroanei arbuștilor este, de asemenea, de o mare varietate și, deși se exprimă cu mai puțină energie față de arbori, contribuie esențial la realizarea caracterului dorit al peisajului. Arbuștii pot avea forme columnare, piramidale, ovoidale, sferice, forme cu creșteri divergente, arcuite, neregulate, contorsionate, pletoase, târâtoare sau semi-târâtoare și chiar forme agățătoare (vezi tabelul 5). Forma de creștere Specia, varietatea Talia Târâtoare Cotoneaster dammeri "radicans" Euonymus fortunei var. radicans Juniperus horizontalis "glauca" sub 0,5 m Semitârâtoare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Juniperus horizontalis "glauca" sub 0,5 m Semitârâtoare Cotoneaster dammeri Cotoneaster horizontalis "repanda" sub 0,5 m Lonicera pileata Juniperus sabina "Blue Danube" 1 2 m Juniperus chinensis "Pfitzeriana Aurea" Juniperus chinensis "Hetzii" 2 3 m Tufă erectă (coronament ovoidal, sferic, etalat) Buxus sempervirens "Suffruticosa" Berberis thunbergii "Atropurpurea nana" sub 0,5 m Deutzia gracilis Potentilla fruticosa Chamaecyparis pisifera "Filifera nana" 0,5 1 m Chaenomeles japonica Hydrangea macrophylla Chamaecyparis lawsoniana "Minima glauca" 1 2 m Chaenomeles lagenaria Pyracantha sp. Picea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
având anumite caracteristici structurale și funcționale ale membranei celulare, prezintă fenomenul inhibiției de contact, care semnifică încetarea mișcărilor membranare și a creșterii la contactul cu celulele învecinate, din care cauză ele cresc în monostrat. Celulele transformate malign au o formă sferică, secretă proteaze, au nivel scăzut al proteinelor membranare ce iau parte la aderența celulară, prezentând și o anumită dezorganizare a elementelor structurale ale citoscheletului. Pierderea inhibiției de contact este datorată modificării proprietăților membranei, din care cauză, in vitro, ele realizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și conține toate cele șase variante moleculare, cu o predominanță a formei S și cantități variabile de forme M și L. Serul sangvin al persoanelor infectate conține, de asemenea, un număr mare de particule subvirale mai mici (22 nm), goale, sferice sau filamentoase, alcătuite numai sau predominant din varianta S și uneori mici cantități de proteină M (Tiollais și Buendia, 1991). Proteina anvelopei virusului hepatitei B (HBV) este codificată de o singură genă care este divizată în regiunile S, pre-S2 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
posterior și acoperită de peritoneul parietal dorsal. Este împărțit de mezocolonul transvers în zona supra și submezocolică, fapt ce prezintă importanță în abordarea sa (Fig. 1). Distingem patru segmente: capul, gîtul, corpul și coada pancreasului. Capul pancreasului, de formă aproximativ sferică, este înscris în potcoava duodenului, prezentînd o prelungire îndreptată medial și inferior, posterior vaselor mezenterice superioare, numită procesul uncinat. Gîtul, segment mai îngust, este situat între prima porțiune a duodenului și vasele mezenterice superioare. Corpul pancreasului, de formă prismatic- triunghiulară
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
o forță F, a unei bile de oțel de diametru D dat, perpendicular pe suprafața piesei de încercat (figura 1). Duritatea Brinell (HB) se exprimă prin raportarea forței de apăsare la suprafața S a urmei remanente, sub formă de calotă sferică, obținute după îndepărtarea penetratorului: <formula). În practică s-a renunțat la utilizarea unității de măsură, daN/mm2, duritatea Brinell fiind exprimată convențional în unități Brinell (HB). Duritatea se exprimă prin valoarea acesteia urmată de simbolul HB cu trei indici, primul
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
timpul de menținere 15 secunde, simbolizarea se face doar prin HB. Trebuie subliniat faptul că valoarea maximă a durității ce poate fi obținută prin această metodă este de 450 HB, peste această valoare bila începând să se deformeze. Suprafața calotei sferice se calculează pe baza diametrului măsurat d al acesteia (folosind lupa, microscoape de măsură, etc.): <formula>. La toate încercările de duritate statice, cu deformații plastice ale materialului se constată influența vitezei de aplicare a penetratorului și, în special, durata de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
o culoare verde albăstruie și o înălțime mult redusă față de a plantelor sănătoase, cu 60-80 % mai mică. Atacul este remarcat în vetre de formă circulară sau eliptică, în care plantele pitice au spice foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați dar fiecare spic are un număr redus de spiculețe (fig. 6). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galben-aurii, prevăzuți cu o membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași în sol în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții favorabile, după pătrunderea în vasele conducătoare, ciuperca poate produce ofilirea întregii plante în două săptămâni. Condițiile de temperatură pentru evoluția ciupercii sunt între 17-37șC, cu optimum la 24șC. În condiții nefavorabile, pe miceliul ciupercii apar celule de rezistență (clamidospori) sferice, unicelulare sau bicelulare, izolate sau în lanțuri. Prevenire și combatere. Se recomandă plantarea ardeiului în terenuri ușoare, bine și constant alimentate cu apă, deoarece orice variație bruscă a umidității solului, creează condiții favorabile ruperii perișorilor absorbanți prin rănile cărora ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste 32șC sporii mor. În țesuturile uscate, se formează spori de rezistență sferici, galbeni-bruni. Transmitererăspâdire. Ciuperca este răspândită de apa de ploaie sau apa de irigație. Irigarea prin aspersiune aplicată dimineața până la ora 10, când răspândirea sporangilor este maximă, dă un atac puternic de mană. Transmiterea ciupercii, de la un an la altul, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând fi captați în livezi. Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliului și a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către toamnă, în frunzele mozaicate, ciuperca formează organele de rezistență și de iernare. Aceștia sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce sunt parțial scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase, înconjurate de o stromă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primul rând, "structurile interne ale lucrurilor, "dezbrăcate"" de deșertăciunea formelor care, în scris, devin detalii "inutile"", atestă înrâurirea pe care o are asupra scriitorului creația de valoare, indiferent că se înscrie în sfera romanului obiectiv sau a celui subiectiv. Construit sferic/simetric, asemenea romanelor lui Liviu Rebreanu, Marele zid își poartă cititorii prin universul pe care-l conține, însoțiți, dar și ghidați de personajul care își face apariția la începutul cărții, descoperind o lume nouă pentru el, și care, în final
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sondări în dispozitivele creației eminesciene. Iată unul din exemplele mai extins dezvoltate, care merită a fi reținut: "Artiștii cunosc și ei prin logica oglinzii. Ochiul este cea dintâi oglindă ce stă la îndemâna omului. Sunt fel de fel de oglinzi. Oglinda sferică trebuie să fie cea ideală. Nu e întâmplător că globul ocular tinde către sfericitate. Dar oamenii nu-l pot utiliza decât parțial în reflectare. Cunoașterea pare astfel condamnată la parțialitate și succesiune. E în fiecare geniu o încercare de autodepășire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
speculativ al încercărilor noastre de a descoperi și comunică aspectele de maximă generalitate ale realului: "Artiștii, scrie Theodor Codreanu, cunosc și ei logica oglinzii. Ochiul este cea dintâi oglindă ce stă la îndemâna omului. Sunt fel de fel de oglinzi. Oglinda sferică trebuie să fie cea ideală. Nu e întâmplător că globul ocular tinde spre sfericitate. Dar oamenii nu-l pot utiliza decât parțial în reflectare. Cunoașterea pare astfel condamnată la parțialitate și succesiune. E în fiecare geniu o încercare de autodepășire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
despre care au vorbit T. Vianu, Al. Paleologu, George Munteanu, Edgar Papu, N. Steinhardt și, mai încoace, mai pe larg și în oarecare măsura discutabil, Theodor Codreanu. Apropo de enigma dualității ontologice a caragialismului, ea trebuie investigată prin poetica oglinzilor sferice a "teoreticianului" Caragiale. Nu intru în amânunte. Reamintesc doar că, punând problema "stilului" în înțeles estetic, Caragiale consideră că acesta, "stilul potrivit", există numai în funcție de talent. În sprijinul demonstrației sale din eseul Câteva păreri, el aduce disocierea între "infinitul mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că, punând problema "stilului" în înțeles estetic, Caragiale consideră că acesta, "stilul potrivit", există numai în funcție de talent. În sprijinul demonstrației sale din eseul Câteva păreri, el aduce disocierea între "infinitul mare" și "infinitul mic", consecutivă cu această poetică a oglinzilor sferice. Pentru a discerne "esența stilului" în contextul macroși microcosmosului (abilitatea individului de a se strecura în ritmul propriei viețuiri și în ritmul lumii). Caragiale preia exemplul eminescian al picăturii de rouă în care se reflectă tot văzduhul. Se mai întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se angajează a spune adevărul e prizonierul unei iluzii (al unei singure măști în care ar fi încremenit Proteu)" (p. 53). lată un subiect de meditație pentru oamenii politici de la noi și de pretutindeni. În amplul capitol V, Poetica oglinzilor sferice, Theodor Codreanu își organizează strălucita sa demonstrație, pe șapte despărțituri: 1. "Teoreticianul", 2. Obiectivitatea, 3. Talentul, 4. Ființa muzicală, 5. Oglinzile sferice, 6. Stil și maniera, 7. Îl prinde, nu îl prinde. Toate aceste demonstrații pornesc de la premize pertinente și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un subiect de meditație pentru oamenii politici de la noi și de pretutindeni. În amplul capitol V, Poetica oglinzilor sferice, Theodor Codreanu își organizează strălucita sa demonstrație, pe șapte despărțituri: 1. "Teoreticianul", 2. Obiectivitatea, 3. Talentul, 4. Ființa muzicală, 5. Oglinzile sferice, 6. Stil și maniera, 7. Îl prinde, nu îl prinde. Toate aceste demonstrații pornesc de la premize pertinente și subtile reușind să se îmbine într-un amplu silogism de o precizie excepțională. Părăsind cu regret amplul expozeu literar al lui Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]