1,195 matches
-
copleși, lăsându-i fără grai. În fiecare zi erau mult mai prinși cu treburi decât fuseseră în Mexico. Cu ajutorul familiei lui Velasco, de baștină din Sevilia, solii s-au dus cu trăsura să-l întâlnească pe primar, au trecut pe la sfetnicii de vază și au fost poftiți de fețe bisericești de rang înalt. Prinși în vârtejuri de cuvinte necunoscute și nevoiți să înghită mâncăruri cu care nu erau obișnuiți, solii s-au străduit și au răbdat totul fără să crâcnească. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care-i însoțiseră pe soli s-au întors la Nagasaki prin Luzon. Lăsaseră în Luzon galionul și se întorseseră în Japonia cu un vas străin. — Și senior Matsuki? Slujbașul încuviință din cap. Le spuse că Matsuki fusese numit ajutor de sfetnic în Sfatul Bătrânilor. Era o mare onoare pentru un ostaș să facă parte din Sfatul Bătrânilor. Samuraiul ar fi vrut să întrebe ce era cu oprirea credinței creștine și dacă senior Shiraishi care îi trimisese pe ei în Nueva España
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acesta. Lăsându-i pe Yozō și pe ceilalți supuși la Tsukinoura, samuraiul și Nishi plecară împreună cu alaiul seniorului Tsumura să dea de seamă despre desfășurarea călătoriei în fața Sfatului Bătrânilor și să jure că se vor lepăda de credința creștină în fața sfetnicului pentru religie. Toate acestea erau poruncite de seniorul Tsumura. Castelul Stăpânului fusese lărgit în absența lor. Turnuri noi, imaculate se înălțau dincolo de șanțul de apărare și o poartă principală adusă de la castelul Nagoya din Kyushu bara intrarea cu strășnicie. Trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de aspru din priviri ca seniorul Tsumura. Ei ar înțelege de ce nu și-au putut îndeplini însărcinarea de soli și le-ar aduce vorbe calde de mulțumire. Dar cei care se iviră înăuntru cu zgomot de pași erau seniorul Ōtsuka, sfetnicul pentru religie, și un slujbaș. Bătrânul sfetnic, la fel de uscățiv ca și unchiul samuraiului, îi întrebă din nou de ce se creștinaseră. — Pentru că de nu ne-am fi făcut creștini, nu ne-am fi putut duce la capăt însărcinarea nici în Nueva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ei ar înțelege de ce nu și-au putut îndeplini însărcinarea de soli și le-ar aduce vorbe calde de mulțumire. Dar cei care se iviră înăuntru cu zgomot de pași erau seniorul Ōtsuka, sfetnicul pentru religie, și un slujbaș. Bătrânul sfetnic, la fel de uscățiv ca și unchiul samuraiului, îi întrebă din nou de ce se creștinaseră. — Pentru că de nu ne-am fi făcut creștini, nu ne-am fi putut duce la capăt însărcinarea nici în Nueva España, nici în Spania. Samuraiul explică apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rămaseră tăcuți, așa că Matsuki zise ca pentru a se dezvinovăți: — De acum încolo trebuie să vă purtați ca și cum călătoria n-ar fi avut loc niciodată. Nu putem! zise Nishi cu ochi plini de ură. Aud că ați ajuns ajutor de sfetnic în Sfatul Bătrânilor. Mare pas înainte! Noi nu putem să trecem prin lume la fel de dibaci ca dumneata, senior Matsuki. — Nishi, măsoară-ți cuvintele! V-am vorbit despre asta de nu știu câte ori pe corabie. V-am spus întruna să luați seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei ușieri. 25. Și din cetate a luat pe un famen, care avea sub porunca lui pe oamenii de război, șapte oameni din cei ce făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oștirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din țară, și șaizeci de oameni din poporul țării, care se aflau în cetate. 26. Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
voi răzbuna pe vrăjmașii Mei. 25. Îmi voi întinde mîna împotriva ta, îți voi topi zgura, cum o topește leșia, toate părticelele de plumb le voi depărta din tine. 26. Voi face iarăși pe judecătorii tăi ca odinioară, și pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă. 27. Sionul va fi mîntuit prin judecată, și cei ce se vor întoarce la Dumnezeu în el, vor fi mîntuiți prin dreptate. 28. Dar pieirea va atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
orice mijloc de trai, orice izvor de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3. pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4. "Le voi da băieți drept căpetenii, zice Domnul, și niște copii vor stăpîni peste ei." 5. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. 6. Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; îl vor numi: "Minunat Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii." 7. El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfîrșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
fi nemîngîiați. 9. Cei ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați și toți simbriașii vor fi cu inima amărîtă. 11. În adevăr, voievozii Țoanului au înebunit, sfetnicii înțelepți ai lui Faraon s-au prostit. "Cum îndrăzniți voi să spuneți lui Faraon: Noi suntem fiii înțelepților, fiii străvechilor împărați? 12. Unde sunt înțelepții tăi? Să-ți facă descoperiri dumnezeiești, și să spună ce a hotărît Domnul oștirilor împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
tânărul Don Pedro și care sfârșise curând prin a-l doborî, a creat în jurul lui o atmosferă de mistică iubire populară. I se spune "cel mult iubit", iar la moartea lui mulțimea e cuprinsă de o furie oarbă împotriva tuturor sfetnicilor și a inovatorilor care sunt învinuiți că au abătut asupra țării pedeapsa dumnezeiască. "Fără logică, fără rațiune, poporul acuză. Durere pentru pierderea pe care o suferă? Fără îndoială. Dar, mai ales, protest al subconștientului național împotriva unui regim catastrofic - în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iar oamenii, încurajați să protesteze sub Monarhie, protestează și mai vârtos sub Republică. În sfârșit, apar "convertiții" - os adhesivos, cum li se spune. Șefii partidelor monarhiste își autodizolvă grupările și redau foștilor membri toată libertatea de acțiune. Atâta așteptau credincioșii sfetnici, senatori și deputați ai Monarhiei. Prin declarații emoționante, publicate în loc de cinste în toate ziarele republicane, oamenii vechiului regim își mărturisesc totala lor "adeziune" la revoluția triumfătoare. Unii o fac ca să-și păstreze posturile câștigate sub Monarhie; alții ca să dobândească locurile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
erau aleșii pe care îi onora cu prietenia sa: mai întâi de toate, bătrânul Utrigúr, care fusese înainte prietenul de încredere și cel dintâi consilier îadică Onegesiusă al marelui Rua, unchiul său. Apoi Edec, comandant al scirilor, care, însoțit de sfetnicul său Oreste - roman pe jumătate -, fusese ambasador la Bizanț; Valamir, rege al ostrogoților, și Ardarich, gepidul. în acesta din urmă, mai ales, Atila părea să-și pună pe deplin încrederea, până într-acolo - cel puțin, așa se spunea - încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în mine. Tăcu, în sfârșit, și, cu un gest energic al brațului, invită căpeteniile să transpună discursul său în ordine precise. încetul cu încetul, mulțimea se rări și îl lăsă pe Atila lângă rugul său, împreună cu cei mai de încredere sfetnici. Oamenii continuau să vină dinspre câmpul de luptă, acum însă, într-un mod mai ordonat. Dinspre câmpie se auzea încă, din când în când, ecoul ciocnirilor îndepărtate ale ariergărzii, iar în perimetrul taberei se făceau, cu eficiență și cu sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asta. Gruner spusese : „Dacă ești așa de pornit, cred că ar trebui să te duci“. Acum Sammler considera că se făcuse vinovat de exagerare. Își pierduse capul. Chiar și așa, avusese dreptate să se ducă. Sammler, din cauză că Își fusese singur sfetnic atâta vreme, din cauza a șapte decenii de consultări interne, avea propriile vederi asupra majorității chestiunilor. Și chiar și cea mai mare independență era insuficientă, tot nu era destul. Și existau trasee mentale aride În capul lui, care nu interesau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
temelie a clădirii mărețe pe care o pregătea pentru iubitul său Baiazid. S-a dus și ea împresurată de curtea domnească la țărmul Mării Pontice, să așeze pe Baiazid-bei în scaun de poruncă. I-a umplut haznaua, i-a dăruit sfetnici potriviți și oșteni credincioși în număr îndestulător. Când s-a întors la Stambul, a găsit pe marele său stăpân mai puțin înclinat să stea cu dânsa de vorbă despre treburile împărăției. Soliman avea din când în când mâhniri posomorâte. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
somnul părintelui său. Robii de la iatac l-ar fi auzit pe sultan, noaptea, grăind cu cineva și tânguindu-se: —Împăratul slăbește... ziceau unii. De aceea împăratul, mai slăbit fiind, se îndemna mai ales să scurteze de căpățână pe unii dintre sfetnicii săi care se aflau încă în putere. „Se apropie plinirea hotărârilor mele...“ gândea doamna Roxelana. Va fi fost Baiazid prea crud la minte, vor fi fost iscoadele neadormite ale împărăției mai istețe, iată că se vădiră la țărmul pontic viclenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu fugiții de nu m-aș fi temut că mă fac de râs. Închipuie-ți așadar nebunia demersului nostru: vreme de două zile încheiate, mii de orășeni semănaseră dezordinea pe străzi, zbierând cele mai cumplite ocări la adresa sultanului, insultându-i sfetnicii și luându-i peste picior nevestele, somându-l să se bată sau să cadă la pace, mai curând decât să prelungească la nesfârșit o situație în care viața nu mai avea nici o bucurie, iar moartea era lipsită de glorie. Or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
n-am învățat nimic cu adevărat important despre viață decât dezgolind inimile prinților și pe ale femeilor. Solia noastră a intrat așadar în sala Ambasadorilor unde Boabdil trona la locul lui obișnuit, înconjurat de doi soldați înarmați și de câțiva sfetnici. Avea riduri extraordinar de adânci pentru un bărbat de treizeci de ani, barba cenușie și pleoapele veștede; în fața lui, un enorm brasero din aramă cizelată ascundea vederii celorlalți picioarele și pieptul sultanului. Era la sfârșit de moharram, care corespundea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
veacurilor! Sara nu regreta așadar deloc că fugise cu familia în Portugalia, chiar dacă își dăduse iute seama că doar evreii bogați puteau să se stabilească acolo, și doar cu condiția de a-i scălda în aur pe rege și pe sfetnicii lui. Cât privește oamenii de rând, aceștia aveau să fie nevoiți curând să aleagă, la fel ca în Castilia, între convertire și plecare. M-am grăbit deci s-o pornesc pe mare înspre Tetuan, unde am petrecut câteva luni; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Khâli nădușise, la fel ca toți cei din preajma lui Boabdil. Acesta era livid ca un spic de șofran. S-ar fi putut spune că sângele lui regal îl abandonase pentru a nu-i împărtăși rușinea. Dacă venise, la îndemnul vreunui sfetnic, pentru a mai strânge legăturile cu foștii săi supuși și a le putea curând cere să contribuie la cheltuielile curții sale, încercarea se termina printr-un dezastru. Unul în plus. Ochii lui cătau cu disperare spre ușă, însă trupul prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sau șerpi. Datorită calităților lui de poet și de orator, datorită și vastelor lui cunoștințe, îl impresionase pe Manuel Portughezul, care, de la preluarea puterii, îl chemase la el în fiecare săptămână. Era vorba să fie numit într-un post de sfetnic, de secretar sau de cârmuitor al unei provincii. Mi-amintesc că într-o zi, la întoarcerea lui de la palat, l-am întrebat dacă mai vorbise despre Mariam. Răspunsese pe un ton cam stingherit: — Câștig încetul cu încetul încrederea suveranului. Curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urmez în Rai de îndată ce stăpânul mi-o va porunci!“ Se agață de mânecile mele, iar mâinile lui încleștate de disperare spun cu totul altceva decât buzele. Un soldat din gardă vine să-i spună soldatului să nu-l deranjeze pe sfetnicul sultanului; bătrânul pleacă tânguindu-se. Mă reîntorc la cortul meu. Trebuia să plec câteva zile mai târziu spre Sousa să dau de urma lui Ahmed. Îl întâlnisem deja la începutul anului ca să-i transmit mesajul de pace al sultanului; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
norocoasă. Sunteți pregătit să Ne slujiți? Am îngăimat o formulă de încuviințare. A luat act, nu fără a face o mutră oarecum ironică: — Să primim cu resemnare hotărârile Providenței! Continuă apoi, într-un debit accelerat, urmat cu trudă de tălmaci: — Sfetnicul Nostru, messer Guicciardini, v-a spus câteva cuvinte despre însemnătatea a ceea ce Noi așteptăm de la dumneavoastră. Vă vom vorbi despre aceste lucruri la momentul cuvenit. Rețineți doar că sosiți în această cetate biencuvântată în clipa cea mai grea din întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]