2,840 matches
-
a turcilor în Europa, natura ne-a iubit. Simbolic, când alți nepoftiți ne-au încălcat țarina, o dată înfrânți și rușinați au fost puși să sădească un codru. Când, pe câmp de zăpadă, tot în Moldova, un pașă rău inspirat a sfidat iarna, aceasta i-a transformat într-o singură noapte ceata de prădători în soldăței de sticlă! Și cum să nu fi îndrăgit românașul nostru natura ce-l răsfăța cu renăscătoare primăveri, rodnice veri, luminoase toamne, nămețoase ierni de străbătut cu
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
doi copii, Tudor și Pica. Moromete relevă o paternitate activă, dinamic implicată în viața tribului, autoritară, dar care va fi relativizată și profund decepționată de risipirea copiiilor în cele patru zări. Fiii maturizați, eliberându-se prin fugă, își caută independența sfidând autoritatea paternă, ce-și pierde dramatic funcția. Paralelismul Moromete-Ioanide (ca simplă ipoteză de lucru, un pretext pentru a defini mai bine cele două personaje) mi se pare mai evident dacă îl urmărim pe dimensiunea aristocratismului intelectual (e vorba, prin urmare
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de întuneric Și voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
storia della società civile e, per questo tramite, della storia degli Stați o gruppi di Stați (Q 25, 5, 2288). È chiaro che Gramsci descrive qui îl cammino dell'egemonia, e vede una classe come matură per porre la propria sfidă egemonica solo în quanto giunge a esprimere ed esprimersi în un partito e a "diventare" Stato. Concludo le notazioni sul Quaderno 3 richiamando l'attenzione șu Q 3, 61, 340, che sia pure con qualche ambiguità mi sembra inizi ad
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tombe: Charles de Gaulle, 1890-19... Riend'autre ", morirà l'anno dopo, îl 9 novembre 1970. L'avvento al potere di de Gaulle, în realtà, spazzò via ogni teoria che potesse essere federalista o funzionalista 5. Îl presidente francese lanciò una sfidă alla visione di Monnet, una sfidă fondată șu un'idea di Europa più realistica rispetto ai sogni comunitari funzionalisti 6. Îl dibattito sulla CED segnò l'inizio di una diatriba tra Monnet e de Gaulle, infatti quest'ultimo, da presidente
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
autre ", morirà l'anno dopo, îl 9 novembre 1970. L'avvento al potere di de Gaulle, în realtà, spazzò via ogni teoria che potesse essere federalista o funzionalista 5. Îl presidente francese lanciò una sfidă alla visione di Monnet, una sfidă fondată șu un'idea di Europa più realistica rispetto ai sogni comunitari funzionalisti 6. Îl dibattito sulla CED segnò l'inizio di una diatriba tra Monnet e de Gaulle, infatti quest'ultimo, da presidente della repubblica francese e con una
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Cambridge 2005. MIALARET, G., Introduzione alle scienze dell'educazione, Laterza, Roma-Bari, 1989. MIALARET, G., DEBESSE, M., Trattato delle scienze pedagogiche, Armando, Romă, 1999. MILL, S., Utilitarismo, Rizzoli, Milano, 1999. MORIN, E., Introduzione al pensiero complesso. Gli strumenti per affrontare la sfidă della complessità, Sperhng&Koupfer, Milano, 1990 IDEM , La sfidă della complessità, Le lettere, Firenze, 2010. MORRIS, G.S., Pedagogic principles and education, University press, Baltimora, 1980. MOUNIER, E., Qu'est ce que le personnalisme?, Oeuvres, Paris, 1962. IDEM, Îl personalismo (1949
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Laterza, Roma-Bari, 1989. MIALARET, G., DEBESSE, M., Trattato delle scienze pedagogiche, Armando, Romă, 1999. MILL, S., Utilitarismo, Rizzoli, Milano, 1999. MORIN, E., Introduzione al pensiero complesso. Gli strumenti per affrontare la sfidă della complessità, Sperhng&Koupfer, Milano, 1990 IDEM , La sfidă della complessità, Le lettere, Firenze, 2010. MORRIS, G.S., Pedagogic principles and education, University press, Baltimora, 1980. MOUNIER, E., Qu'est ce que le personnalisme?, Oeuvres, Paris, 1962. IDEM, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. IDEM., Trattato del carattere (1947
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ale unor situații ciobite, incomplete, o poveste. Aici e diferența. Optzeciștii, teoreticieni chibzuiți (mă gîndesc acum la Nedelciu, Babeți, Mihăieș, dar pot fi foarte bine alții...), planificau o narațiune ŕ venir, la capătul unor laborioase preparații, ca să aibă surpriza că, sfidînd pensele lor de legiști ai hîrtiei, ea șiroia, afurisită, pe lîngă. Florina Ilis, unlike them, să spun așa, chiar își obține povestea acolo, în formele cu care îmbucătățește evenimentele. De aici, al doilea avantaj. Tăietura. Un decupaj ,agățat", ca și cum foarfeca
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
aparte: religiozitatea fără Dumnezeu, religiozitatea care se adresează nu lui Dumnezeu însuși, ci absenței sale din lume”(p.200). Iată, așadar, de ce logica sofiștilor, prin bucuria de a înșela ceea ce devenea scleroză, a avut mai mult tendințe spre știința subtextului sfidând cu ele nu ontologia, ci deontologiile rațiunii doar. Vomat dintr-un pat al spitalului peste un fân de trestii, orașul gri și ademenitor cu spatele rupt în noaptea fumegoasă și goală te văzu pe tine copil ferit de semnificate și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Popescu și-a rostit gândul: ,Nici creștinilor nu le-ar plăcea o caricatură în care Iisus ar aprinde cu mâna lui un rug al Inchiziției." Această premisă minoră ar putea părea justă, dacă un minim exercițiu de memorie n-ar sfida pripeala concluziei. Nu mai departe de secolul XIX, înainte ca Rusia pravoslavnică să fi inventat presa liberă, F.M. Dostoievksi schițase - prin ,Marele Inchizitor" - cel mai usturător pamflet la adresa intoleranței religioase. Mai mult decât un atac la adresa catolicismului (fixat simbolic la
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
ultimul document, de la cele ale organizațiilor de bază până la dactilogramele C.C.-ului - să fie accesibile oricui, de vreme ce un întreg popor s-a ridicat împotriva tiraniei comuniste. Situația e absurdă, oricum am privi-o: e, probabil, singurul caz de acest fel: sfidând realitatea, învinșii istoriei au reușit să-și impună asupra învingătorilor condiții draconice de capitulare. De fapt, prin păstrarea secretului asupra vieții de partid s-a instituit o metodă sigură de a-i proteja pe mulți dintre cei care continuă să
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
condiția burgheză de artist thomasmannian, de ,"gemütlich", cum spun nemții, bine instalat în domesticitatea sa" (Șerban Cioculescu). Reușind întrucîtva în etapa ,exilului" său berlinez, a rămas totuși în forul său intim un neadaptat, un răzvrătit care n-a ezitat a sfida ordinea oriunde se izbea de rigorile ei, inclusiv ordinea superioară, cea metafizică. Temperamentul său terestru avea un dur, ireductibil sîmbure de incredulitate. Cartea d-lui Ion Vartic încîntă prin acea fantezie compensată care ia naștere din asocierea saturației livrești cu
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
un dissenso radicale e non accomodante verso le forme dell'incompiuta democrazia nei cui dispositivi di controllo intravede, al di là delle apparenze, una neppure troppo larvata modalità di addomesticamento della libertà costitutiva dell' essere umano, contro cui lanciare la sfidă educativa alla resilienza, non solamente come opposizione reattiva e meccanica al dato di realtà, mă come costruzione di un sistema integrato duttile, în grado di adattarsi al contesto offrendo risposte innovative, nella convinzione che le relazione umane non siano mai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
politică e delle riflessioni che ne avevano sorretto la diffusione di massa; 2) lo strisciante, mă progressivo, restringimento dell'orizzonte spazio-temporale dentro cui la vită viene pensata, non per vagheggiare una trascendenza trascendente di stampo medioevale, bensì per lanciare la sfidă di una mondanizzazione trascendente, non în reazione ossessiva alle 'derive' del relativismo, mă nella consapevolezza che la saldatura tecno-nichilista all'interno dell'impianto capitalistico possiede una venefica suadenza, în grado di incidere sulla costruzione di immaginari sempre diversificați, la cui
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
alla pacificazione rispetto all'ossessione ipermoderna della prestazione) non può che prendere le mosse da un'attenta analisi delle fondamenta da ricostruire șu altre premesse, nonché prevedere una fuoriuscita graduale dalla morsa del capitalismo che non rigetti a priori la sfidă del cimentarsi sia con la demolizione della simbolică del capitalismo tecno-nichilista, sia con l'edificazione di un immaginario alternativo. În mancanza di questo, anche îl più nobile sforzo coronato da successo și esporrà, inevitabilmente, a un processo di liberazione che
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
una propria autonomă volontà35? Socrate, come narra Platone nell'Apologia dedicată al Maestro, sente îl dovere di risvegliare i propri concittadini come 'ordine divino': di fronte a una morte che viene proprio dal sonno dell'ignoranza, emerge la grandiosità della sfidă dell'essere umano che și pone di fronte al mondo come soggetto. La vicenda umană assume la dimensione di una tragedia în cui l'individuo è scisso tra l'angoscia della morte, del nulla e dell'effetto distruttivo del tempo
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fini imposti dalle legge delle cose37. Del resto, conoscere îl mondo è îl prerequisito per volerlo cambiare, per essere mossi da una tensione etică particolarmente forțe a rivoluzionarne gli aspetti di ingiustizia che scuotono la coscienza. Quella profetica è la sfidă consistente nel rifiutarsi di dispensare verità note e ormai trite, "ovvie" perché già portate în superficie e lì lasciate a "fluttuare". Né importă se tali verità - o sedicenti tali - siano classificate come rivoluzionarie o dissenzienti, religiose o atee, perché, proprio
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
qualunque Chiesa sia, al di là dell'intento polemico del narratore russo), che germoglia nella fenditura, spesso abissalmente vertiginosa, tra la predicazione di Cristo (o di qualsiasi altro messia) e la realtà concretă, imperfetta, degli uomini. În questo senso la sfidă del profeta, che pre-annuncia, anticipa, ammonisce finanche (senza essere un indovino!), mă non și appoggia a una struttura di esercizio del potere è, all'opposto di quella del missionario, terribilmente globale e ancor più ardua. La profezia, ha rimarcato Mario
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
splende all'insegna di trionfale sventura". M. Horkheimer - T.W. Adorno, Dialettica dell'Illuminismo, Einaudi, Torino, 1966, p. 11. 53 Cfr. P. Barcellona, Elogio del discorso inutile. La parolă gratuită, Dedalo, Bari, 2010, p. 115. 54 Cfr. S. Latouche, La sfidă di Minerva. Razionalità occidentale e ragione mediterranea, Bollati Boringhieri, Torino, 2000, p. 10. 55 M. Recalcati, Îl complesso di Telemaco. Genitori e figli dopo îl tramonto del Padre, Feltrinelli, Milano, 2013, pp. 146-147. 56 Ibidem, p. 13. 57 Ibidem, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
nell'età della tecnica, Feltrinelli, Milano, 2003. Galimberti, Umberto, L'inganno. La competenza tecnica e politică, în AA.VV., Prometeo e la democrazia, AlboVersorio, Milano, 2009 Horkheimer, Max, ADORNO, Theodor W., Dialettica dell'Illuminismo, Einaudi, Torino, 1966. Latouche, Serge, La sfidă di Minerva. Razionalità occidentale e ragione mediterranea, Bollati Boringhieri, Torino, 2000. Jonas, Hans, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. Kant, Immanuel, Fondazione della metafisica dei costumi, Paravia, Torino, 1954. Kant, Immanuel, Critică del giudizio
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
nulla necessari) sono rimasti ancorați alla logică propria degli Stați del secolo scorso. Queste forze antagoniste non sono state în grado né sul piano organizzativo, né șu quello culturale, né, soprattutto, sul piano politico di elaborare strategia all'altezza della sfidă lanciata dal neoliberismo. Esse manifestano un profondo disorientamento che le conduce a prese di posizioni solo negative o difensive. Occorre ripoliticizzare i conflitti e non neutralizzarli o come problemi di "ordine pubblico" o come risultato di una insufficiente efficienza nell
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
His areas of interest are: family, health, education and sport. He teaches Sociology at the University of Bari în the degree courses of the health professions. He hâș published books ed articles: Sidoti F.-Tribuzio G. (a cură di), Le sfide dell'Asia, modelli educative a confronto, Îl Cerchio, Rimini 2003;Tribuzio G., L'educazione che non c'è, Levante Editori, Bari 2006; Tribuzio G., În nome del padre, Levante Editori, Bari 2010; Tribuzio G.-Addabbo A., Camice bianco în cerca
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cititorul mijlociu așteaptă cu totul altceva de la el. Cîteodată autorul face concesii, se conformează așteptărilor, oficiale sau neoficiale, individuale sau colective, cum s-a întîmplat de pildă, sub regimul comunist, epoca maximelor concesii și compromisuri cu propria conștiință; alteori le sfidează pentru a-și păstra verticalitatea, pentru a rămîne el însuși, și fiindcă nu poate altfel. Pentru el, important este în special să dețină un număr de cititori cu care să se afle pe aceeași lungime de undă, cu care să
Despre autori si cititori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10150_a_11475]