944 matches
-
excepție îl constituie Gorjul. Ocuparea neagricolă în comunele din Gorj este de peste 60%, apropiată de cea înregistrată în comunele din Sibiu. Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare a comunelor din Gorj este mult mai redus comparativ cu cel al comunelor sibiene. Foarte probabil că, în acest caz, diferențiere poate fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Raport cu propunerea de înregistrare în calitate de colaborator a numitului G.F., 09.07.1986: „Cu prilejul contactării, am constatat a fi un element cu o atitudine bună față de colaborarea cu organele noastre și care, prin datele furnizate sub numele conspirativ de «Sibianul», a contribuit la avizarea negativă a unui deservent ortodox din comuna L., material ce s-a confirmat pe alte linii. Treptat, pe măsura cunoașterii populației din zona de responsabilitate, va fi dirijat și pentru cunoașterea poziției unor elemente din baza
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
bine Ă o regretă adesea, încercând să-și regăsească umbra, să umple fizic golul lăsat în spațiu prin plecarea sa. În paranteză fie zis, de neuitat versurile din Blaga „Boca del Rio, / rană în spațiu”, cu trimitere la același topos sibian (Gura Râului e lângă Sibiu), ca și versul shakespearean, abia invocat. Oricum, faptul că Cioran apare în piesa lui Matei Vișniec fără umbră este dovada cea mai sigură că ficțiunea nu minte. Și asta împotriva faptului că, pentru Cioran, ficțiunea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
modul general, cu câteva referiri la un număr de poeți, și ne vom opri asupra lui Beniuc și a lui Jebeleanu ca figuri proeminente ale perioadei. Același criteriu va funcționa și în selecția poeților avangardiști republicați, precum și în prezentarea cenaclului sibian din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1968; "Lampa lui Diogene", Eminescu, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Eminescu, 1972; "Cele mai frumoase poezii", Albatros, 1973. Ștefan Augustin Doinaș se manifestă ca un poet remarcabil prin baladele scrise în perioada sibiană a "cercului literar" și republicate în volumul "Omul cu compasul", după ce editase "Cartea mareelor" 1964. Critica a remarcat observația subtilă, viziunea plastică, relatarea ca abordare a unei problematici foarte apropiate de realitate în volumul citat. Căzută în desuetudine sub asaltul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vieții miracolul. Pulberea clipelor acoperă deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu a încercat să o cunoască pe acea față. Același sentiment de furie neputincioasa caracterizează iubirea-ură pentru România și mai târziu pentru Franța, de acelasi neant se consumă exilatul din București, Berlin și Paris, ca și tânărul solitar din parcul sibian, pentru că iubirea și ura sunt simbiotice la Cioran: Nu există faptă fără ură. Iubirea justifica faptele, dar ea nu este mobilul lor. De câte ori se micșorează ură în mine, am impresia că sunt pierdut pentru această lume, iremediabil pierdut. Numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
intervalul 1860-1926. Contele Armin, mort în 1881, este descendentul unei ilustre familii feudale maghiare. Odrasla acestuia, Andor, este obsedat de spiritism (și face chiar cercetări în domeniu), mergând până într-acolo, încât să ia în căsătorie pe fiica unui țăran sibian, Ana Porumbacu, grație exclusiv calităților ei de medium. Mai mult, tânărul conte are viziuni în care este vizitat de spiritul cavalerului Ștefan Kemény91, al cărui avatar devine convins că este. În 1897, cuplului i se naște o fetiță, botezată Aranka
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Camera Deputaților a fost ales în circumscripția Sibiu și luând în calcul ponderea demografică a unităților teritoriale unde mandatele FDGR sunt distribuite, putem considera FDGR drept un partid regional cu o puternică localizare locală în județul Sibiu. În ciuda expansiunii modelului sibian între 2000 și 2004 în alte județe, alegerile din 2008 sunt nu doar un regres cantitativ, ci și o reducere a ariei de distribuție a mandatelor de consilieri locali. Rămâne un fenomen încă neexplicat comportamentul electoral diferit în două județe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
titlul Despre înțelesul cuvântului (2/14 decembrie 1884, 10/22 februarie 1885). Nu cunoaștem din păcate textul acesteia, însă probabil că a luat în discuție chestiuni ca acelea de mai sus și pe care le-a reluat ulterior în ziarul sibian. Pasiunea lui Slavici pentru rostul cuvintelor și mișcarea lor într-o limbă vie s-a născut odată cu preocupările sale literare și a devenit un laitmotiv obositor când cariera didactică a dobândit un loc central în viața sa. În aprilie 1873
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
in mine însumi în viața individuală, simțesc destulă putere pentru a afla tot p'in mine însumi fericirea în viața comună 227. Zece ani mai târziu la Tribuna va simți că împlinește acest vis. Epoca glorioasă și agitată a cotidianului sibian se întinde între 1884 și 1890. Sunt doar șase ani, dar în această perioadă Slavici aflat la vârsta maturității creatoare realizează proiectul vieții sale. El va face pentru Transilvania prin Tribuna ceea ce cu două decenii în urmă și în condiții
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc, poetul revendicat în întregime de cotidianul sibian. Mișcarea literară a fost doar una dintre inițiativele publicației anunțate de Slavici în articolul programatic al Tribunei din 14/26 aprilie 1884. Adevărata luptă a fost aceea în plan social-politic. Respectarea drepturilor tuturor naționalităților din Transivania fără discriminare, punerea instituțiilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de închisoare în cel de-al cincilea proces de presă al Tribunei va declanșa un val de proteste și îi va aduce alături zeci de susținători care se grăbesc să se declare solidari și pe mai departe cu lupta ziarului sibian. Din Năsăud, Tribuna primește o telegramă, trimisă de I. Macavei, în care Slavici este numit apărător al "cauzei române"229. Caransebeșenii condamnă verdictul Curții cu juri din Cluj prin care era trimis la temniță "profetul națiunii române"230. Din Blaj
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
paisprezece ani în "pustiul" de la Măgurele, șapte ani au fost petrecuți în tăcere. Doar gazetarul nu uită să scrie două trei articole pe an pe care le trimite ziarul Tribuna poporului din Arad în amintirea anilor cu soare de la cotidianul sibian. Tribuna, cea mai scumpă dintre creațiunile 241 lui Slavici, trece din 1896 în stăpânirea Partidului Național Român. Din această nouă poziție, ziarul devine o armă îndreptată spre vechii tribuniști. Slavici nu poate suporta gândul că ea se descarcă acum în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ardeal? • Argumentele pot fi de orice natură, politică, administrativă, istorică • Trimiteri se pot face la viața culturală a orașului, personalități, școli etc. 3. ISTORIA ȘI DEVENIREA SIBIULUI (10 MIN) Obiective: • Stabilirea unor repere istorice de evoluție a Sibiului • Descoperirea interesului sibienilor față de propriul trecut și descrierea apartenenței istorice • Descrierea perioadei de regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a Sibiului • Descoperirea interesului sibienilor față de propriul trecut și descrierea apartenenței istorice • Descrierea perioadei de regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3.2. Își cunosc sibienii istoria? 3.3. Este adevărat că sibienii își cunosc mai bine istoria decât oamenii din alte locuri? Cum explicați interesul sibienilor față de trecutul lor? • Gradul de cunoștințe despre istoria locală • Cunoașterea istoriei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și descrierea apartenenței istorice • Descrierea perioadei de regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3.2. Își cunosc sibienii istoria? 3.3. Este adevărat că sibienii își cunosc mai bine istoria decât oamenii din alte locuri? Cum explicați interesul sibienilor față de trecutul lor? • Gradul de cunoștințe despre istoria locală • Cunoașterea istoriei locului, a clădirilor, a evenimentelor • Utilizarea argumentelor istorice
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3.2. Își cunosc sibienii istoria? 3.3. Este adevărat că sibienii își cunosc mai bine istoria decât oamenii din alte locuri? Cum explicați interesul sibienilor față de trecutul lor? • Gradul de cunoștințe despre istoria locală • Cunoașterea istoriei locului, a clădirilor, a evenimentelor • Utilizarea argumentelor istorice în explicarea unor situații din prezent • Apartenența
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3.2. Își cunosc sibienii istoria? 3.3. Este adevărat că sibienii își cunosc mai bine istoria decât oamenii din alte locuri? Cum explicați interesul sibienilor față de trecutul lor? • Gradul de cunoștințe despre istoria locală • Cunoașterea istoriei locului, a clădirilor, a evenimentelor • Utilizarea argumentelor istorice în explicarea unor situații din prezent • Apartenența și identitatea istorică 3.4. Ce s-a întâmplat cu Sibiul în timpul regimului comunist
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
economice, politice, culturale, religioase? • Evoluția instituțiilor culturale • Declinul economic și instituțional 3.6. Care sunt cele mai importante repere istorice ale orașului? • Ce este cel mai cunosc din istoria Sibiului? • Care sunt evenimentele cu care se mândresc cel mai tare sibienii? • Care au fost momentele de cotitură în devenirea Sibiului? 3.7. Cum apreciați și explicați procesul de dezvoltare (economică, socială, culturală) al Sibiului, manifestat în ultimii ani? • Care sunt cauzele acestuia? • Cine este implicat în reconstrucția orașului? • Meritele administrației, ale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
implicat în reconstrucția orașului? • Meritele administrației, ale cetățenilor, ale instituțiilor 4. VALORI ȘI REPERE CULTURALE ALE SIBIULUI (15 MIN) Obiective: • Identificarea simbolurilor orașului. • Conservarea arhitecturii și a clădirilor semnificative istoric • Punctele tari ale orașului • Stabilirea felului în care se raportează sibienii la biserică, familie și comunitate 4.1 Ce clădire, loc sau edificiu credeți că reprezintă cel mai bine orașului Sibiu? 4.2 Cât este de important centrul istoric al Sibiului? • Importanța poate fi evaluată pentru imaginea orașului și pentru turism
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și astfel: Ce vă place cel mai mult la Sibiu? Răspunsurile pot fi diverse, să fie despre oameni, istorie, clădiri, monumente. • Aprecierile pot viza și trăsături generale, referitoare la atmosferă, cadrul natural 4.5. Cum ați descrie viața religioasă a sibienilor? • Se așteaptă aprecieri despre religiozitate • Pot fi făcute trimiteri la frecvența vizitării bisericii • Pot fi analizate tipul de credință, moralitatea 4.6. Care este atitudinea sibienilor față de familie? • Dacă sunt familiști sau nu • Cum se caracterizează relațiile de familie, între
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
generale, referitoare la atmosferă, cadrul natural 4.5. Cum ați descrie viața religioasă a sibienilor? • Se așteaptă aprecieri despre religiozitate • Pot fi făcute trimiteri la frecvența vizitării bisericii • Pot fi analizate tipul de credință, moralitatea 4.6. Care este atitudinea sibienilor față de familie? • Dacă sunt familiști sau nu • Cum se caracterizează relațiile de familie, între soți, între părinți și copii? • Cât este de importantă familia în sistemul de valori? 4.7. Cum se comportă sibienii unii cu alții? • Caracterizarea relațiilor de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
moralitatea 4.6. Care este atitudinea sibienilor față de familie? • Dacă sunt familiști sau nu • Cum se caracterizează relațiile de familie, între soți, între părinți și copii? • Cât este de importantă familia în sistemul de valori? 4.7. Cum se comportă sibienii unii cu alții? • Caracterizarea relațiilor de vecinătate • Stabilirea atitudinii sociale generale față de ceilalți • Identificarea valorilor care guvernează relațiile sociale 4.8. Care sunt cele mai importante calități ale sibienilor? • Calitățile pot fi de natură diferită: psihologice, morale, comportamentale ș.a. 5
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]