3,370 matches
-
întreg alaiul de la înmormîntarea lui Ștefănescu „să treacă prin fața primăriei Craiova și să-i dea, ei, Onorul (?!)”. Vadim Tudor o acuză pe Olguța Vasilescu că, împreună cu a doua soție a lui Ștefănescu, a pus la cale luarea peste noapte a sicriului de la o morgă din București pentru ca înmormîntarea la Craiova să-i aducă primăriței un plus de imagine, mai ales după ce aceasta și-a înscris propria echipă în Liga a II-a. "L.O. Vasilescu e pusă pe confiscări de morți
Vadim Tudor, atac fără precedent la adresa Olguței Vasilescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35657_a_36982]
-
a înhăitat cu cea de-a doua nevastă a celui decedat și ambele s-au războit cu prima nevastă, fostă dansatoare, mama copiilor lui Costică Ștefănescu. Ce a ieșit, se vede. O țigănie. O păduchelniță. La adăpostul tainei, pe furiș, sicriul a fost dus, glonț, la Craiova. Ce rușine! Ia-l acasă, Vasileasco, dacă vrei să te faci stăpînă și pe vii, și pe morți. Ceva bun pentru orașul ăla n-ai făcut - numai scandaluri și ifose de țoapă. Pe ce
Vadim Tudor, atac fără precedent la adresa Olguței Vasilescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35657_a_36982]
-
minute. Președintele Traian Băsescu a fost primit de vecinii și rudele lui Florin Cioabă, care au spus: "Să ne trăiți, domnule președinte, vă mulțumim pentru tot". El a onorat invitația fiului "regelui", Dorin Cioabă. La ieșirea din salonul unde este sicriul cu Florin Cioabă, potrivit unei înregistrări transmise de Antena 3, Traian Băsescu a spus: "Să-i întrebați dacă au citit vreunul din cărțile Luminiței Cioabă. Pe toți aștia care vorbesc de familia Cioabă. Să-i întrebați".
Ce a spus Traian Băsescu la priveghiul lui Florin Cioabă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35744_a_37069]
-
speranțe pentru viitorul său. Era sportiv, avea o soție și un copil de doar trei luni. Soția lui Criști a fost devastată cand bărbatul care îi promisese că anul viitor îi va spune soție în fața altarului a fost scos în sicriu de la morgă. "Iubire, vino acasă la mine și la copilul tău", strigă tanara zdrobita de durere. Luni, Criști Gălbenușe urmează să fie îngropat. Tatăl sportivului și preoții ce urmează să-i țină slujba de înmormântare au luat o decizie neașteptată
Cununați în moarte. Ceremonie sfâșietoare pentru boxerul ucis de romi by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/35819_a_37144]
-
gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un act tumularic de sterilă semnificație ritualică (cum ai pune o colivie în altă colivie), căci sufletul s-a desprins de sicriul cărnii, de unde și scîrba de mai tîrziu a lui Plotin, căruia, copleșit de coerciția de a trăi în corp, îi era rușine să iasă cu el pe stradă. Al doilea curent e al „matematicilor”, savanți absorbiți de dezlegarea misterului aritmetic
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
consilier aulic, Goethe. Iată-i casa rustică în mijlocul grădinii acum seculare. Încăperi strâmte, mobilate cu o economie și o nepăsare față de confort cu totul meridională. Goethe doarme pe un pat de călătorie ce poate fi strâns ca o valiză și sicrie pe un fel de șa, în fața pupitrului. Pălăria de paie pe care o poartă în grădină îi atârnă în cui. Ne așteptăm o clipă să ne spună : „Ați văzut tot, acum trebuie să plecăm. Domnul Goethe se întoarce astă seară
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
mai mică atingere. Și tot la jumătate de minut își pipăia buzunarul de pistol, în care strecurase, împăturită în două, scrisoarea găsită ieri ori alaltăieri, nu mai știa când, și pe care o lăsase în plicul ei ca-ntr-un sicriu. Nu îndrăznise încă s-o deschidă, dar simțea că nu mai poate amâna. Apoi îl cuprinse o dorință nebună să-și vadă fata și se avântă pe scară cu pași de uriaș. Răsuflând din greu, intră în cameră și - obicei
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
serviciu a instituției. Există un film documentar de la înmormântarea ei. Văzându-l, ai impresia că asiști la niște funeralii de stat, organizate până în cele mai mici detalii. Dar e tocmai invers. Statul nu-i putuse împiedica pe oameni să urmeze sicriul cu miile, covârșind orașul cu manifestarea tristeții lor publice. Statul nu era defel amestecat, dar firește nici despre un protest politic nu era vorba - ci doar despre o normalitate mută, venerarea acestei femei care murise.” Simpatia și aprecierea pe care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
mâine Unul din doi - așa cere Alahul tău sau al meu Iartă-mă, Doamne, și eu sunt zeu. Alt �te du!" Încă o foaie... N-am să dărui nicicui Să bată ultimul cui Îl păstrez pentru mine Pentru capacul de la sicriu Bătut pe dinlăuntru Ultimul cui Înmormântat de viu Hârtia-foaie foiță Nu face cât o fetiță Iubito, te cam du, Chiar acu! If Dacă orice stânjen m-apropie de tine Înseamnă că doar dor e Dacă o prăjină ne desparte Tot
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
nu-l determină pe Nicolae Balotă să admire, să adore cu adevărat altceva decât Marea cu primejdiile-i cu tot. El nu se vede murind decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie altfel decât în "freamătul furtunii", în "plânsetele delfinilor" și al "prietenilor de suspin", leșul fiind apoi slobozit "în valuri înspumate". Căci, în ciuda martiriului la care îi condamnă pe marinari, marea este, pentru acest om al
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
gata de crimă al semi-nebunilor și semi-responsabililor . [...] Din acest Lenin, reformator social, distrugător de idoli, inamic al oricărei evlavii și al oricărei idolatrii, n-a mai rămas, după moarte, decât o momâie. O momâie cenușie și pipernicită, expusă într-un sicriu de cristal, singură, la o amenințătoare înălțime, sub cerul nepăsător, la Moscova, în Piața Roșie. [...] Copleșit de moștenirea haosului revoluționar, Stalin s-a priceput să o reducă la cultul lui Lenin. Și, în ochii maselor proletare, a devenit păstrătorul și
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Emil Brumaru Ea doarme-mbrăcată. Eu scriu. Voi lua o cafea foarte-amară. Iubita-mi tîrăște-un sicriu, Prin somn, către mine, de-o sfoară. într-însul sînt solnițe mari Și pajiști cu vîrfuri de ace. Oh!, vrea să mi-l deie în dar, Trăgîndu-l pe calde băltoace, Din vis, ca pe-un fagure strîmt. Iar coapsa ei
Cîntec vesel de iubire by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16097_a_17422]
-
vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria asupra îngerului irizează arhipelagul lupilor încoronați în sicriele autostrăzii săgetătorul îngheață între două semne deraieri suspendate în creierul meu violența sentimentului în amorf sfredel în memoria de carne a abatoarelor infestată cu spirocheta trădării și strungurile din fiola de heroină mă insinuez big-bang în haosul presimțit primordial vomitînd
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
chemați la rampă autorul! Satul fără niciun locuitor „Jurnal de Chișinău”, 24 iulie 2007 a murit s-a stins și ultimul locuitor din satul neantului european și nici una din cele două mitropolii n-a venit să-i țină lumânarea în urma sicriului bocitoarea abisului l-a bocit cu glas de nisip și de scrum cu banderole negre de vopsea chinuită câteva pagini rupte de ziar l-au petrecut în ultimul drum țânc al pământului rămas să scâncească la uși sigilate până la urmă
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
prietenii lui Pericle Martinescu făceau parte Anton Holban, pe care-l socotea ca pe un frate, Eugen Ionescu, Edgar Papu, ,cel mai simpatic dintre toți". La 17 mai 1940, consemnează moartea lui Nae Ionescu. Descrie înmormântarea cu lume foarte multă, sicriul fiind purtat de zece bărbați în frunte cu Mircea Eliade, care îi fusese discipol apropiat și asistent la catedră. Ca mai toți scriitorii epocii, de formație literară franceză, diaristul intră în corespondență cu Henri de Monthérland, care îi trimite cărți
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
său sub boarea lămpii, Cu cartea pe birou, întredeschisă. în urmă-i mâna mamei luminează Fotografii, uitate manuscrise, întinse pe birou ca pe o plajă Cu scoici în care cântă încă marea. Ca vasele ce vin din port să plece, Sicriu după sicriu, puțină vreme Stau pe biroul - catafalc să fie Pornite spre adâncul din morminte Rămâne lemnul greu, cu unde sumbre, Pe care-aștern visând o broderie, Pun masa pentru cei cu dor de ducă Și ne suim cu pâinea și
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
boarea lămpii, Cu cartea pe birou, întredeschisă. în urmă-i mâna mamei luminează Fotografii, uitate manuscrise, întinse pe birou ca pe o plajă Cu scoici în care cântă încă marea. Ca vasele ce vin din port să plece, Sicriu după sicriu, puțină vreme Stau pe biroul - catafalc să fie Pornite spre adâncul din morminte Rămâne lemnul greu, cu unde sumbre, Pe care-aștern visând o broderie, Pun masa pentru cei cu dor de ducă Și ne suim cu pâinea și cu vinul
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
a răzgândit... Ah, pensionarii, acești inși cu chip de înțelepți, unii chiar de înger și cu suflet atât de plin de înțelepciuni că noi, tinerii, neînțelegându-i mai niciodată, îi numim cu seninătate senili... ...Surorii bunicii i-am pus în sicriu o casetă video cu telenovela respectivă și un videoplayer, iar în cavoul de marmură furată de la Rușchița, o masă, și un scaun... - ...Las'să mai vadă și ea din când în când, sărmana, a zis bunica printre hohote de plâns
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
timp... el trebuie să fie musai îngerul năsos al lui Rembrandt, cu capul aplecat de curiozitate pe umărul Sfântului apostol Matei, să vadă ce scrie el acolo, evanghelia... Șeful morgei, atât de grijuliu, în cele din urmă, face să alunece sicriul pe rampă, bătut de soarele generos al verii, spre codirla camionului funebru. Probabil, coșciugul stă strâmb... Deoarece, șeful se urcă personal în spatele camionului și îl potrivește în raport cu direcția dreaptă, proptindu-l bine. Drumul către Urziceni se face pe o șosea
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
cu promptitudine, ca în "Oaspete de-o noapte" (pp. 383-384), unde: "îmi privesc somnul vine spre mine ca un animal fabulos / o limbă aburoasă-mi linge pleoapele pieptul întregul trecut / adorm și visez că patul acesta de hotel / e-un sicriu plutind în derivă deasupra orașului". Petre Stoica e, mai adesea, precum în antologicul poem de la pagina 508, un poet al insomniei ("această fiestă onirică"), percepută ca o invazie din exteriorul nocturn, omniprezentă, exasperând lucruri și ființe, dându-i celui ce
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
și împlinirea. 3002. Deșertăciunea nu plânge niciodată din lipsa adevărului ci tocmai de prea mult adevăr. 3003. Deșertăciunea te duce acolo unde spiritul nu poate înțelege cum de ochii care plâng cu lacrimi de iubire pot sta inerți într-un sicriu. 3004. Deșertăciunea nu va înțelege niciodată sensul unei amintiri decât reversul său: murirea. 3005. Deșertăciunea te ascultă numai dacă nu o auzi. 3006. Deșertăciunea este marele adevăr absolut al sensului lumii noastre. 3007. Deșertăciunea te lasă să o atingi doar
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
siguranță, unul dintre ei. Antologică este scena tragi-comică a incinerării lui Anton Holban, la care autorul, pe atunci elev, a avut curiozitatea să participe. Deși fragmentul a mai fost citat, cred că merită reprodus: , Atunci am băgat de seamă că sicriul era așezat pe două lungi șine de metal paralele, legate în urmă cu un cărucior, cu care a fost împins pe gura cuptorului (oh, de ce nu pot spune asta cu liniștea cu care aș spune că a fost pogorât în
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
de unul din ocheane, ci dorința de a-mi urma dascălul până la sfârșit (privilegiu pe care nu-l poate oferi înhumarea). Nu am rezistat însă decât o clipă, atât cât a fi văzut un trup ridicându-se pe jumătate din sicriu și răsucindu-se spre picioare, ca un șoric pe jăratec. Apoi n-am mai văzut nimic. Mi s-a spus că leșinasem..." Rotonda plopilor aprinși de Valeriu Anania este o carte scrisă cu farmec, umor, candoare înțelepciune, nostalgie și dragoste
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
bătrînei meduze arhaice,/ îmblînzite încet cu pedeapsă și foame,/ înguste ferestre, zidite cu piatră și lut/ înaintea strălucirii./ Nu pentru urlet, ci pentru plînset/ nu ne mai ajung otrăvurile bunului simț,/ teama, infinitul, extazul,/ spațiul devorat ca un drog, un sicriu în alte sicrie,/ timpii încurcîndu-și inelele,/ bunul părinte neantul, trăgîndu-ne în jos de picioare:/ totul îl fură pe om lui însuși, îi devoră substanța" (ibidem). Nota intrinsecă a acestui discurs al defulării moral-sociale îl constituie năzuința către o anatomo-fiziologie fabuloasă
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]