748 matches
-
cotidian de calitate a unui ziar permite evitarea unei astfel de interpretări și restituirea propozițiilor care fondează argumentul de cumpărare a ziarului La Tribune de Genève, spre deosebire de celelalte ziare. Putem vorbi aici și de o strategie de (falsă) modestie: enunțarea silogismul ar putea părea o îngîmfare în contextul protestant al "Cetății lui Calvin"! Referințe și lecturi recomandate - Charles BALLY: Traité de stylistique française, Genève-Paris, Georg-Klincksieck, vol. 1, 3e éd., (1909) 1951: § 265-269. - Irina BELLERT: "On a Condition of the Cohérence of
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
edistyksen, yhteistyön ja rauhan puolesta. Tekstikokoelma (România în lupta pentru progres, cooperare și pace. Colecție de texte). Helsinki, Ambasada Republicii Socialiste România, 1971. Celan, Paul, Niin kuin kivelle puhutaan, traducere de Jukka Koskelainen, Helsinki, Tammi, 1993. Cioran, Emil, Katkeruuden syllogismeja ( Silogismele amărăciunii), traducere de Juhani Ihanus și Carla Schubert, Loki-kirjat, Helsinki, 2004. Cioran, Emil, Hajoamisen käsikirja (Tratat de descompunere), traducere de Simo Määttä, Tampere, Eurooppalaisen filosofian seura, 2009. Crăciunaș, Silviu, Kadonneet jalanjäljet (Ultimul pieton), traducere (din limba engleză) de Kaj Kauhanen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unei familii. Reflexele instinctive ori formate prin experiența personală sau a celor apropiați nu constituie întotdeauna reguli de aur pentru a naviga în mlaștina deciziilor financiare. Raționamentele, care pot da impresia de bun simț, pot de fapt să fie doar silogisme. Emoțiile pot conduce la decizii incoerente sau, dimpotrivă, pot sta în calea alegerilor judicioase. În sfârșit, mimetismul și comparația socială incită la reproducerea unor scheme despre a căror eficacitate nu se știe nimic. Dar nu e totul pierdut neapărat. Confruntarea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne reamintim din partea argumentării, că retragerea imediată a trupelor americane din Vietnam ar avea consecințe dramatice asupra tuturor; astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne reamintim din partea argumentării, că retragerea imediată a trupelor americane din Vietnam ar avea consecințe dramatice asupra tuturor; astfel, de pildă, comuniștii ar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un ritual rațional al generalității. Perspectiva devine astfel reflectarea esențială a implicațiilor ultime pe care le aruncă în joc interioritatea angajată pe cale și adună determinațiile fundamentale care servesc drept criteriu orientativ pentru ceea ce nu poate fi o înlănțuire neîntreruptă de silogisme, pentru ceea ce nu poate întrupa o înșiruire algoritmică nesfârșită. Expozeul discursiv este o realitate logică presărată cu devieri de opțiune, cu sincope ale liniei despărțitoare între demersuri coerente punctuale, cu adăugiri de comentariu lămuritor sau de explicitări încărcate de virtualitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a pus capăt zilelor; toți jurnaliștii care au relatat incidentul au avut grijă să adauge că era „adeptă a curentului emo“. În toată povestea, detaliul cu pricina s-a transformat într-un „pentru că“ mai rapid decât ar fi făcut un silogism însuși Aristotel. Au fost chemați la datorie psihologi, sociologi, părinți, profesori, consilieri și vedete pentru a-și da cu părerea despre influențele nocive ale cultului. Articole din ziare ne informează despre apucăturile ciudate ale acestei aproape-că-nu-i-s-a-spus „secte“: „au blogguri pline
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
secund și concepția platoniciană, Ritmuri pentru nunțile necesare și elementele de astronomie corelate concepției barbiene privind treptele de cunoaștere, aspecte care fac accesibilă interpretarea nu doar a acestui poem și mergând până la noțiunile de logică (propoziții logice și erori logice, silogisme, paralogisme, truisme, paradoxuri etc.) necesare a fi înțelese și aplicate/evitate conștient pentru însușirea demersului discursiv și argumentativ, dar și pentru analiza comicului de limbaj în comedii, a unor texte non literare sau a unor savuroase discursuri din Istoria ieroglifică
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
lui o numește rectificare (când noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat sensul, ceea ce dovedim prin următorul silogism: Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de Curierul int. gen. e falsă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ele au toate același subiect: Dumnezeu și multe predicate precum "înțelept", "bun", "puternic". Anselm avea nevoie de un termen mediu pentru a proba toate propozițiile: pentru fiecare propoziție pe care argumentul trebuia să o demonstreze trebuia să se construiască un silogism precum următorul: Acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit este înțelept. Dumnezeu este acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit. Dumnezeu este înțelept 76. Anton Adămuț și Alexander Baumgarten, consideră că putem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Între alții, D. Merejkowski(D.Merejkowski: Aufdem Wege nach Emmaus, p. 27) acuză creștinismul de inconsecvență metafizică, de parcă doctrina revelată n-ar fi altceva decât un sistem filosofic construit după logica omenească, în care soluțiile să nu iasă din schema silogismului. Iisus Hristos nu e nici Aristotel, nici Descartes sau Kant. El e rațiunea dumnezeiască a lumii, revelată în trup omenesc spre mântuirea tuturor. Cine simte nevoia salvării nu se face judecătorul Mântuitorului ci, dimpotrivă, biciuit de blestemul cărnii, se decide
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dante e poetul teolog și nu o dată cânturile lui sunt pură teologie versificată magistral. Aceasta se vede mai ales în Paradisul, unde „materia” inspirației fiind necorporală și pur spirituală, artistul a simțit nevoia s-o contureze cu ajutorul cerurilor aristotelice, al silogismelor scolastice și al simbolurilor mistice. Sunt aproape singurele elemente plastice care îi înlesnesc să ierarhizeze substanțele imponderabile și incandescente ale sufletelor, ale îngerilor, contopite în nesfârșitul ocean de lumină dumnezeiască al armoniei paradisiace. Față de liberul elan al lui Milton. Poemul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că străbunii mei de la Burebista stăteau, ca să zic așa, c-o inimă nouă în fața minunilor. De aceea înțelepții de atunci au comunicat cu divinitatea altfel decât în civilizația dumneavoastră. Acolo unde dumneavoastră raționați și încercați a trece spre adevăr prin silogisme și ipoteze, înțeleptul de demult avea o cale deschisă, o împărtășire directă, o însușire de a pătrunde nesilit în miezul lucrurilor. Aspectele lumii și fenomenele naturii magul le prezenta în embleme; le punea deci o cheie veșnică. După aceeași metodă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
patru figuri a căror combinație ar determina propoziții a căror valoare ar fi universală. Prima figură atribuie literelor cele nouă principii sau demnități. Aceasta cuprinde treizeci și șase de linii și șaptezeci și două de combinații. Aceste pot să permită silogisme clasice a căror rezultate privesc combinarea Principiilor. Cea de-a doua figură servește la realizarea de conexiuni dintre Demnitățile Divine și cosmos, ea având doar un rol mnemotic. Figura a treia realizează toate combinațiile posibile de câte două litere, excluzând
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ei obișnuite) decât să cerceteze adevărul"78. Pe Bacon îl interesează în primul rând rezultatul metodelor sale și dacă acest rezultat este în concordanță sau nu cu natura (folosind termenii de "adevărat" sau "fals" pentru propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon dorea să schimbe știința, el trebuia să schimbe, pe lângă metodă, și premisele (trebuia să pornească de la premise noi, certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu se pot contempla universaliile decât prin inducție 82. Cu toate acestea, Aristotel consideră că deducția este operația logică ce oferă certitudinea și că ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism. Exemplul dat de Aristotel pentru a arăta un silogism inductiv scoate în evidență ineficiența inducției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deducția este operația logică ce oferă certitudinea și că ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism. Exemplul dat de Aristotel pentru a arăta un silogism inductiv scoate în evidență ineficiența inducției complete. Omul, calul și catârul trăiesc multă vreme. Toate animalele fără fiere sunt omul, calul și catârul. Toate animalele fără fiere trăiesc mult timp. Concluzia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism. Exemplul dat de Aristotel pentru a arăta un silogism inductiv scoate în evidență ineficiența inducției complete. Omul, calul și catârul trăiesc multă vreme. Toate animalele fără fiere sunt omul, calul și catârul. Toate animalele fără fiere trăiesc mult timp. Concluzia este riguroasă pentru că a inventariat toate cazurile din exemplu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în măsura în care a fost cunoscut de către acesta ca sursă de inspirație pentru ceea ce va fi metoda inducției incomplete. Metoda baconiană are la bază inducția incompletă, dar ea nu se rezumă la simpla inducție, ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu el, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în "Noul Organon", decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul, dar pentru că "Noul Organon" a rămas neterminat, metoda baconiană este redusă la inducție. "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pur și simplu, o lume. Ea este pentru Descartes mai reală decât toate celelalte lucruri percepute în mod direct. Chiar filosoful francez precizează în răspunsul dat la una dintre întâmpinări, că ceea ce realizează el prin cogito nu reprezintă forma unui silogism, ci "e o inspecție a spiritului, un lucru cunoscut de-a dreptul"122. Rolul creator pe care îl atribuie cogito-ului îl leagă pe Descartes de Renaștere mai mult decât de epoca modernă. Iar Descartes încearcă în continuare să atribuie rolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știința atenției; este cea care cercetează modul în care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului corect). Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului corect). Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al artei de a judeca și care este, la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al artei de a judeca și care este, la rândul ei, împărțită în știința ce poate ajuta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"69. Cele trei părți sunt: întocmirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]