823 matches
-
literarny rozbor). 10. Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor). 11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marină a Detvan (literarny rozbor). 12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor). 13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch Kral'ov (literarny rozbor). 14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor). 15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masă (literarny rozbor). 16. Jan Khalupka: Kocurkovo (literarny rozbor). 17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenic alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor). 18
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Jugastru JU 30. Larice LA 31. Măr MĂ 32. Mesteacăn ME 33. Mojdrean MJ 34. Molid MO 35. Nuc comun NU 36. Nuc american NUA 37. Oțetar OT 38. Paltin de câmp PA 39. Paltin de munte PAM 40. Pin silvestru PI 41. Pin cembra PIC 42. Pin negru PIN 43. Pin strob PIS 44. Plop alb PLA 45. Plop cenușiu PLC 46. Plop negru PLN 47. Plop tremurător PLT 48. Plop E.A. (3-5 m) PLX 49. Plop E.A. (6-9 m
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
umila și nepriceputa mea părere, unul din cele mai minunate din istoria picturii și, cu siguranță, cel mai frumos al lui Ingres. Jean Auguste Dominique Ingres, reprezentant al clasicismului francez și inițiator al romantismului și realismului, cel despre care Théophile Silvestre (cine-o mai fi fost și el) zicea că e „un chinez rătăcit pe străzile din Atena“, iar Baudelaire spunea că e pe placul „excentricilor, al blazaților, al o mie de spirite delicate, mereu în căutare de inedit, chiar de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
altă eventualilor cercetători străini interesați de muzică din spațiul românesc. Nici pentru discuri anul nu a fost propice. Excepția pe care o reprezintă setul Electrecord cu Missa în do minor de Mozart și Missa Solemnis de Beethoven, dirijate de Constantin Silveștri și cu vocile de excepție ale Emiliei Petrescu și Elenei Cernea, nu face decât să întărească regulă. Nimeni nu pare interesat să se angajeze într-un demers serios și susținut de recuperare a trecutului muzical, atât cât mai există în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
graver en taille-douce (1645) va influența mai multe generații de artiști. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea se constituie o adevărată școală franceză. Gravura taille-douce domină ilustrarea cărții, în care se disting, între alții: François Chauveau, Jean Lepautre, Israël Silvestre, Sébastien Leclerc. Se dezvoltă obiceiul de a plasa la începutul lucrărilor portretul autorilor sau al personalităților cărora le sînt dedicate; aceasta creează un gen nou în care excelează Robert Nanteuil și Gérard Edelinck. Originalitatea lui Claude Mellan (1598-1688) constă în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
înseși” (Stinson, M.S., Chase, K.& Kluwin, T.,1990) și de “atașamentul și sentimentul apartenenței la un grup”. Alte studii pledează în favoarea efectelor pozitive ale personalității duale cum ar fi: Leigh și Stinson,(1991); Schlesinger și Meadow, (1972), Martinez, M. și Silvestre N., (1995 ). Programa școlară destinată deficienților de auz, prevede desfășurarea unor activități didactic - recuperative sub forma jocului orientat de către profesori. În cazul activităților destinate educării auditiv - perceptive (desfășurate frontal) - activități care au ca scop identificarea proprietăților și natura obiectelor, a
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
suplimentar acordat familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale; Ajutor rambursabil pentru refugiați; Ajutorul social (VMG); Ajutoare financiare conform legii 366/2001 și ajutoare de urgență legea 416/2001 AJPS Iași Str. Străpungere Silvestru nr. 1, Bloc L 6-7, Iași Tel: 0232/410639 E-mail: ajps.iasi@prestatiisociale.ro http://www.ajpsiasi.ro/ AJPS Bacău Str. Ioniță Sandu Sturza nr. 63 A, Bacău Tel: 0234/510083;510082 Fax: 0234/588605;544583 E-mail: ajps.bacau@prestatiisociale
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
rădăcini adânci înfipte în solul național, Labiș e un romantic în tradiția pașoptiștilor, a lui Eminescu, Macendonski și Goga, dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui sufletească se adună elanuri, neliniști, aspirații, o chemare obsesivă a spațiilor silvestre, marine și siderale, a atitudinilor amețitoare și a adâncurilor abisale, a zvonurilor tăinuite. Este convins că viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care și-i recunoaște
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Cours de linguistique générale, Paris, Payot, 1922, p.25. ed. II. 167. Saxman, J.N., Bless, D.M. Language développement in children with cleft Palates. Folia Foniatrica S. KArger-Basel München, Paris, London, New York - Sydney, 26, 3, 1974, p. 218. 168. Sechelles, Suzanne, Silvestre de Spacy, C. Grammaire et langage. Langage oral, Langage écrit. Paris, Les éditions E.S.F., 1974. 169. Schannon, C.E. A mathematical theory of communication. “Bull. Syst. Techn. Journal”, 1948, 27, 3, p. 379-423, 623656. 170. Schumacher, W. Voice Therapy and voice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cerințe speciale față de me mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele sau fisurile din diferite t tipuri de roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din România sunt troglofili, adăpostindu-se doar temporar în peșteri. Excepție fac Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus (Hypsugo) savii și Pipistrellus pigmaeus, care, conform datelor disponibile, nu au fost întâlnite până acum în n nici una din peșterile cunuscute. b. Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât ș și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
brandti, M. bechsteini, M. daubentoni, M. dasycneme, M. capacinii, M. nattereri, Pi Pipistrellus pipistrellus, P. pygmaeus, P. na nathusi, P. (Hypsuga) savii, Plecotus auritus, Pl. A Austriacus, Eptesicus serotinus, E. nillsoni e etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
chipul increatului, ca ieșire din ascundere și ridicare la vedere. Pentru a putea fi văzut, inaparentul îmbracă "strai de sărbătoare", ia trupul unei imagini prin care transpare, mai adânc, unduirea cărnii lucrurilor, urcând din rădăcina Vieții universale, din miezul sălbatic, silvestru, al pre-făcutului. Căci ceea ce se vede - lucrurile care se văd - formează imaginea prefăcută a ceea ce apare "de sus, din ce păruse a fi frunzișul". Un ultim prag în calea ascensională a inițierii văzului căci, pentru a vedea cu adevărat, ochiul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
LAVAU G�rard, GRUNBERG G�rard, MAYER Nona et al.: L�Univers politique des classes moyennes (1983). MAFFESOLI Michel: La Connaissance ordinaire. Pr�cîș de sociologie compr�hensive (1985). MANN Patrice: L�Action collective (1991). MAURICE Marc, SELLIER Fran�ois, SILVESTRE Jean-Jacques: Politique dՎducation et organisation industrielle en France et en Allemagne (1982). PADIOLEAU Jean-G.: L�Ordre social, principes d�analyse sociologique (1986). PITROU Agn�s: Vivre sans famille? Leș solidarit�s familiales dans le monde d�aujourd�hui (1978). POULANTZAS
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
200 SEBONDUS, R., 5 SEMIRAMIDA, regină a Babylonului, 137, 138 SENECA, 5 SEQUELA, J., 201 SERGIU, Al. George, 10, 216 SEULESCU, M., 6 SEVASTOS, M., 19, 93, 259 SHAKESPEARE, W., 51, 59, 60, 179, 194, 233, 239 SHTERJOVA, Vangya, 106 SILVESTRU, Aurelian, 104 SIMENSCHY, Th., 102, 107, 235 SIMION, Eugen, 105, 125, 251, 238 SIMIRAD, Const., 259 SION, George, 259 SLAVICI, Ioan,58, 62 SMARANDACHE, Fl., 106 SOCRATE, 149, 150, 189, 194, 249 SOFOCLE, 51 SOROHAN, Elvira, 98, 114 SPINOZA, Baruch
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care ne acoperea, cine suntem și încotro ne îndreptăm cu atâta grabă. În niciun caz nu ne invidia, ci parcă voia să ne invite la un suc răcoritor sau la o gură de apă rece și proaspătă dintr-un izvor silvestru. Praful degajat de roțile mașinii din fața noastră se depunea în straturi succesive pe fața și pe corpurile noastre hurducate dureros de mașina militară de fabricație sovietică. Ne uitam unii la alții și nu ne recunoșteam. Fețele noastre erau pudrate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cernăuți-RâmnicuVâlcii 1944 - Adunarea generală din 14 octombrie 1943, președinte același Leca Morariu. * Anuarul Arhidiecesei ortodoxe a Bucovinei pe anul 1924, Cernăuți, Editura Consistoriului arhiepiscopesc ortodox al Bucovinei, Societatea tipografică bucovineană. Anuarul pe anul 1925 a fost tipărit la Tipografia „Mitropolit Silvestru” Cernăuți și reținea:Biserica autocefală ortodoxă a României se compunea din 19 eparhii: Mitropoliile: Ungro-Vlahiei, Moldo vei și Sucevei, Transilvaniei și Bucovinei; Episcopiile: 1.Chișinăului și Hotinului 2. Râmnicului, Noului Severin 3. Argeșului, 4. Buzăului 5. Romanului, 6. Hușilor, 7
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Petre Bucșa, Radu Scraba, Mircea Larionescu. Continuă a se publica: actualități literare, șarade, enigme, carte de vizită magică, priveliști din Bucovina, Valea Bistriței aurii. * Miorița este numele unei publicații străjărești scoasă de elevii centurei a VIII-a a Liceelor „Mitropolit Silvestru” și „Aron Pumnul”. Pornită sub părinteasca oblăduire a dlui comandant de ținut prof. Vlad Bănățeanu, revista conține lăudabile încercări literare, ucenicia necesară scriitorilor de mâine. Toate laudele inițiatorilor: V. Bănățeanu, N. Neagu, N. Tăutu, F. Deculscu. (Din Orizont nr. 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
căruia ei îi aduc din toată inima omagiile mele” Ceea ce s-a scris în Revista de pedagogie rămâne de o mare actualitate... Redacția și administrația revistei la Cernăuți: Institutul și seminarul pedagogic universitar, strada Spiru Haret nr.2. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de pedagogie, Anul IV, 1934, Caietul III-IV, Director C. Narly. Ceea ce a înțeles și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturală, de artă a revistei era mai anemică și slab reprezentată, inferioară calitativ și calitativ celei care apărea în ziarul Voința Școalei. Explicabil de ce cititorii confundau cele două publicații și le încurcau când era vorba să se aboneze. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3 * Voința Școalei, anul VI, apare lunar în Cernăuți. Titlul ne spune că revista urmărește interesele și propășirea școalei de la care atârnă viitorul unei țări. Citind articol cu articol vezi că ele cuprind observații judicioase și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la porțile paradisiace simbolizează accesul la cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde cânii nu latrî, nici cocoșâi nu cântî” (Izvoare - Soroca). Animalele specifice gospodăriei umane alungă spiritele malefice și de aici vine incompatibilitatea lor cu prezențele supranaturale. Un topos comun descântecelor și baladelor despre cele trei surori nubile îl constituie spațiul silvestru misterios: „Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață,/ Trei surori la flori,/ Ele mi-și pleca,/ La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj). Întunecimea absolută conține ideea întoarcerii la gestație, dar trimite și la șederea în infern, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]