4,486 matches
-
nu m-ar fi speriat atât Danaidele. Poate alta ar fi fost și soarta Spărgătorilor de Nuci. Domnul a scris-o. Eu am pus-o pe nuci”. După propria-i mărturisire Jianu Liviu-Florian scrie “proza unui mugure de gând de simțire românească“. Ce și-ar putea dori un scriitor mai mult? Lumea lui este atât de diversă și totuși, atât de cunoscută!...Peste tot, la fel. Ici-colo, câte o figură pitorească animând împrejurul. Îi recunoști lesne. Și pe preotul satului, și
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
jale, cu lacrimi de sânge, Un loc de odihnă la tine-L aduce... Susur divin cântă dulce-o colindă, Haide, străine, primește-L în tindă! Renunță la pofta ce-n sclav te preface, Izbânda-i iubirea ce mintea-ți desface: Simțirea-ți cuprinde-ntr-o flacără vie, Tainica-I Jertfă ți-e dar pe vecie! Omule bun, hai, primește-L degrabă, Suflet curat - EL să-ți fie podoabă! de Remus Petrache (Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta, județul Bihor) Referință Bibliografică
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465799988.html [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
genele, că veștedele flori încep să prindă iar culoare, miros, frăgezime? Le-am presărat așa, înviate și reîntinerite, în aceste pagini. Cine știe? Mă ispitește nădejdea nesăbuită că în sufletul câtorva puțini, vor putea trezi o fărâmă din gândurile și simțirea ce s-au revărsat din prea plinul inimii celui ce le-a cules, în anii de mult trecuți...”. La ceas aniversar, invitați suntem a simți mireasme de duioasă amintire dinspre grădina copilăriei eruditului Constantin Kirițescu înspre propria noastră trăire eternizată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
său mari oameni de stat ai vremii: pe Mihail Kogălniceanu și pe viitorul domn Alexandru Ioan Cuza. Episcopul Melchisedec a fost cel care a inspirat platforma Unirii de la 24 ianuarie 1859, prefigurând chiar “unirea tuturor românilor în cuget și-n simțiri”, de la 1918, după modelul comuniunii Prea Sfintei Treimi. ”Precum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia întru Noi una să fie” (Ioan17,21). Acestea sunt cuvintele Mântuitorului, pe care Melchisedec Teologul și Patriotul le-a luat
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să îl pună în cărucior și să-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
scenariu inițiatic, numit învățătura prin învecinare. Scenariul propriu-zis se desfășoară pe două căi: una a dialogului, cea a unui fluviu imens, înzestrat cu o multitudine de aflueți, curgând ba limpede și tumultos, ba lin și armonios; cealaltă cale, întinsă peste simțirea ucenicului ca o culme tainică a tăcerii, a meditației, străfulgerată de uimire, amplificată de fascinație, de bucurie, de iubire. Jurnalul cu Petre Țuțea așează Ucenicul și Maestrul, autorul și Gânditorul-autor într-o lumină pură, filocalică, românească. Toate visele, năzuințele, crezurile
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
suflet iubit! Tiptil, iar primăvară vine Și florile au înflorit. Am adunat azi un buchet, De-albastre flori-,,nu ma uită-“ Le-am dichisit așa, cochet, Sperând că vii, iubita mea. . . Au fost culese pentru tine, Să poarte focuri în simțiri, De dor și dragoste sunt pline Și neuitate amintiri! Am sărutat de mii de ori, Umbră ființei tale Și roua lacrimei în zori, Am pus-o în petale!. În casa-n care ne-am iubit Am stat azi dus pe
VIN AMINTIRILE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vin_amintirile_ionel_davidiuc_1341755059.html [Corola-blog/BlogPost/358120_a_359449]
-
paradigmă de mediu. Ielele[2] nu pot fi zărite, dar vederea lor întâmplătoare poate să fie periculoasă sau, mai mult, să ne coboare în propriul iad, în inconștientul “personal”[3] și bolnav al absolutului. Perfecțiunea, așa cum o considerăm la prima simțire, nu își mai are rostul, realul se mută cu o treaptă mai sus, avem o privire mai înaltă și descongestionata a Pământului. Fără legături, desprinși de cotidian, echilibrul se reconsidera că avantaj determinant al depășirii obstacolului. Călătorim cu acest scop
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Modus_vivendi_mihaela_cristescu_1360818061.html [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
mi e hărăzit. De nu te-aș ști, te-aș căuta-n trecut, În visele ce mor în zori de zi, În șoaptele ce-n mine s-au născut Să caute-mplinirea-n poezii. Aș răscoli pădurile de gânduri, Câmpiile simțirii le-aș ara, De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduri Și carnea mea cu lacrimi vor săra! De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă, Din doruri, din visări, te-aș plămădi Iar sufletul mi-oi împărți pe
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
ce-mi e hărăzit.De nu te-aș ști, te-aș căuta-n trecut,În visele ce mor în zori de zi, În șoaptele ce-n mine s-au născutSă caute-mplinirea-n poezii.Aș răscoli pădurile de gânduri,Câmpiile simțirii le-aș ara,De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduriși carnea mea cu lacrimi vor săra!De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă,Din doruri, din visări, te-aș plămădiIar sufletul mi-oi împărți pe-n douăși-n
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
aș replica mie însumi că, de fapt, el vorbea - adică picta - metaforic, simbolic, și dădea glas unui înțeles filozofic al lucrurilor, al vieții. Un înțeles decantat, poate chiar secret, după multă meditație, după un întreg proces creator, în care talentul, simțirea și cultura se împreunau ca să ne arate ceea ce nu se vede imediat... Suferea, dar nu credea în suferința sa imediată, credea poate în destinul său superior... Iți vorbeam de optimisul său. Iată un alt exemplu, pe care mi-l amintesc
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Literare”. Intuisem un om plin de farmec, cu simțul umorului, care simte sufletul celui din spatele literei scrise. Îl știam ca pe un mare român, un „maven”, un rezonator, un transmițător al valorilor noastre, care duce mai departe, în spații diverse, simțirea românească, precum și dulcele grai de acasă. Pentru mine a fost și este o inspirație, ba chiar am beneficiat de sfatul expert, de sugestiile oferite ca urmare a lecturii micilor mele încercări literare. Am așteptat, așadar, cu emoție, întâlnirea în persoană
ÎNTÂLNIRE CU GEORGE ROCA ŞI CU POEMELE SALE CIFRATE MULTILINGVE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1446537314.html [Corola-blog/BlogPost/373771_a_375100]
-
Rostit de vocile tăcute Exilu-i deseori advers În lumile necunoscute Când am plecat în pribegie N-aveam motive să exult, Parcă plecam spre veșnicie În veacul searbăd și ocult. De-oi fi chemat ca să slujesc La porți, în lumi fără simțire, Voi lectura cum e fi resc Poeme pentru nemurire. CĂLĂTORIND Călătorind în altă lume Pe cărărui necunoscute Voi tipări gânduri postume Despre-ntâmplări neprevăzute. Călătorind fără popasuri Spre stelele îndepărtate Am să ascult tăcute glasuri Șoptite spre eternitate. Călătorind spre
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
într-un concept nou, un spectacol de muzică ușoară, denumit sugestiv „O lacrima de cântec”. Turneul va debuta pe 20 martie, la Constantă și va fi un regal muzical, în care sensibilitatea și emoția se vor împreună într-o singură simțire, într-o lacrima de cântec și iubire. Artistul va fi acompaniat de „Fuego Band”, iar în cadrul concertelor, care au parte de o nouă regie artistică, va interpreta cele mai noi apariții muzicale, realizate împreună cu maestrul Jolt Kerestely și Maria Stoianov
CONFLUENTE ROMANESTI SI EDITURA ANAMAROL PARTENERI MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_o_lacrima_de_cantec_rodica_elena_lupu_1359521604_yj39e.html [Corola-blog/BlogPost/348899_a_350228]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca între frați! Iar în ziua când unirea De la Milcov o cinstim, Pentru toată omenirea Într-un gând români să fim! Referință Bibliografică: În gând și simțire / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
acestei teme fundamentale. Acum, pește încă un veac de când a fost pusă această întrebare, timp în care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neîndoios și categoric NU! Unul din argumentele forțe, pe lângă cel al graiului, al unității de limbă și simțire - reflectată în mod fabulos în bogăția nuanțata a folclorului, culminând cu fascinantul dans terapeutic bărbătesc „Calusul”, care a făcut obiectul prezentării unei lucrări în anii anteriori, alături de multiple ritualuri precreștine asimilate de biserică - toate se regăsesc până azi pe o
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
prin farmec sub semnele tale, se supun urmându-te îmblânzite, viețuitoarele! Izvoarele spală rănile dorului depanat pe marginea apei Din murmurul lor împrumuți câteodată suspinul Când o nefasta despărțire îți dăruie destinul. Aur din aurul lunii presari pe cărări de simțire Alături de iubit îți clădești neobosita, fericirea pe cărări suitoare ți-aleargă copiii apăruți că din vis din trupul tânăr și împrimăvărare, din necuprins, din tainic balans al duhului vieții, rodire în fantasticul dans. Tu, care ești trecut, si așteptare ești
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cai Înhămați la steaua unde mă scriai Într-un timp odată, ce-l legai de rând Dacă sunt femeie, Doamne, prea curând Litera Ta vie, slobozită-n vers Trup micuț de fată, roi în Univers Unde mi-i menirea, ce simțiri în ea Vor să schimbe, Doamne, punctuația? Dacă sunt din coasta pur-a lui Adam, Dacă port în mine legături de ram. În adânc pamântul rădăcini mi-așteaptă, De-nnorarea lumii când preocupată Mai închin Luminii un pahar de Soare Dacă
DACĂ SUNT FEMEIE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1420856657.html [Corola-blog/BlogPost/350134_a_351463]
-
de Proză ,, și mentorul ei distinsul domn Emanuel Pope - om cu înțeleaptă răbdare în slujba cuvântului ! Cinstesc pe cei ce harul și l-au revărsat, înnobilând limba română cu lumina și dragostea îmbelșugată dăruită semenilor, prin tot meșteșugul scrisului și simțirii lor ! Astăzi, de ziua limbii române, îi venerez pe toți ce scriu cu bucurie ! Îi venerez pe cei ce adună în grupurile lor, substanțe de expresii, sclipiri originale, oameni ce poartă în gândul și cuvântul lor - lucrarea continuă de limbă
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_limba_romana_constanta_abalasei_donosa_1377608604.html [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
E o atmosferă grea de nedezmeticeală, o combinație de nostalgie a patului și de toropeală sub soarele care dă deja semne de hiperactivitate. Se rumegă, fără chef, fire de păpădie, de măcriș și cârcei de viță, cu speranța venirii în simțiri. Adică a intrării în dispoziție ludică. În mod riguros, orice joc propus în aceste jumătăți bune de oră eșuează. Amorțită de pauza nocturnă de somn, ființa jocului, care dobândise cu o seara înainte virtuți stihiale, e de nerecunoscut. Duhul ei
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
astrale ale literaturii române și-a avut sorocul, la 4 februarie 1809, când s-a născut cel dintâi cavaler al poeziei noastre moderne, Vasile Cârlova, care, prin destinul său exemplar pentru mentalitatea unei epoci de renaștere națională și primenire a simțirii, de abolire a fasonului cultural fanariot, avea să fie recunoscut de generații succesive, de la I. Heliade Rădulescu, la Nichita Stănescu, drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
o urmă de speranță, Dă-mi un surâs, o sărutarea, S-atârne-n taler pe balanță Iubirea, dorința, măcar o desfătare. Astrule, ce-ai apărut curând, Voi fi eu demn de-a ta iubire? Să simt pătrunderea în gând, Înnobilând a ta simțire? Mangalia - 30 nov. 2014 Referință Bibliografică: IUBITO! / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430993498.html [Corola-blog/BlogPost/369507_a_370836]
-
2013 Toate Articolele Autorului 22 Iulie 2013 „ Dreptatea e a lui stăpână, Iar domn e adevărul sfânt.” Dacă vorbesc de el e o jignire, De steagul nostru dintre amintiri Când era scris pe tricolor Unire În cugetele noastre și-n simțiri! Mă-ntreb și-acum, după atâta vreme, Și nu sunt tulburat de nici un vin, De adevărul spus cine se teme? El niciodată nu a fost șovin! Ce Imn era! pe Ciprian îl doare Jertfirea lui pe un străin altar Și
ERA SCRIS PE TRICOLOR UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Era_scris_pe_tricolor_unire_nicolae_nicoara_horia_1374483490.html [Corola-blog/BlogPost/364229_a_365558]
-
șterge doar păcatele celui botezat, nu și identitatea etnică a acestuia. Viața ne demonstrează că după mai multe veacuri de la îmbrățișarea creștinismului, diferitele popoare n-au încetat a fi ceea ce au fost la început - comunități umane distincte prin naționalitate, limbă, simțire, cultură și tradiție specifică . Ființa umană devine universală și trăiește universalitatea nu doar spațial ci și temporal, interesată fiind și rugându-se pentru întreaga lume și pentru întreaga creație - care a fost binecuvântată de Dumnezeu Creatorul, Stăpânul, Pantocratorul și Proniatorul
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]