2,389 matches
-
de afaceri ai acestora, cu care se înțelegeau destul de bine, ca și cu cei români. Într-o corespondență din Oltenița despre comunitatea evreiască de aici, apărută în ziarul evreiesc de limbă română ”Fraternitatea”, din 27 august 1882 se arată că sinagoga de aici”...s-a făcut și prin concursul locuitorilor creștini de aicea care sunt mai ales greci.”.( Sic!) Potrivit “Annuaire general oficial de Roumaine”din 1882, p.571,în orașul Oltenița existau la acea dată 885 familii din care: 550
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
prin Mine. 58. Astfel este pîinea, care s-a coborît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat-o părinții voștri, și totuși au murit: cine mănîncă pîinea aceasta, va trăi în veac." 59. Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăța pe oameni în Capernaum. 60. Mulți din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: "Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?" 61. Isus, care știa în sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
în vîrstă, el singur poate vorbi despre ce-l privește. 22. Părinții lui au zis aceste lucruri pentru că se temeau de Iudei; căci Iudeii hotărîseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă. 23. De aceea au zis părinții lui: Este în vîrstă, întrebați-l pe el." 24. Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb, și i-au zis: "Dă slavă lui Dumnezeu: noi știm că omul acesta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, și a vorbit despre El. 42. Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica Fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava lui Dumnezeu. 44. Iar Isus a strigat: Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. 45. Și cine Mă vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Mine. 27. Și voi de asemenea veți mărturisi, pentru că ați fost cu Mine de la început. $16 1. V-am spus aceste lucruri, pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. 2. Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea cînd, oricine vă va ucide, să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. 3. Și se vor purta astfel cu voi, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4. V-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Petru stătea și el cu ei, și se încălzea. 19. Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20. Isus i-a răspuns: "Eu am vorbit lumii pe față, totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți Iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21. Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
ce zice Cel dintîi și Cel de pe urmă, Cel ce a murit și a înviat: 9. "Știu necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat), și batjocurile, din partea celor ce zic că sunt Iudei și nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei. 10. Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Și veți avea un necaz de zece zile. Fii credincios pînă la moarte și-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
iată, ți-am pus înainte o ușă deschisă, pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puțină putere, și ai păzit Cuvîntul Meu, și n-ai tăgăduit Numele Meu. 9. Iată că îți dau din cei ce sunt în sinagoga Satanei, care zic că sunt Iudei și nu sunt, ci mint; iată că îi voi face să vină să se închine la picioarele tale, și să știe că te-am iubit. 10. Fiindcă ai păzit cuvîntul răbdării Mele, te voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
sau să socializez și mă uram pentru asta, eram un extraterestru. Înainte refuzasem o invitație la un atelier de traduceri cu niște poeți israelieni și îmi tot reproșam că nu am refuzat și acum. Îmi amintesc lectura mea, era în Sinagoga din Bistrița, mă îndreptam spre scenă când am auzit din sală „Ia uite o, mă!“ cumva admirativ și cu curiozitate, genul de remarcă de care m-aș fi bucurat cu câțiva ani în urmă, când nu voiam decât să demonstrez
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
pe care vi le spun nu le spun de la mine; dar Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale”: In 14,10); este acela care spune mai înainte de timp lucrurile care se întâmplă în ordinea mântuirii („Vă vor exclude din sinagogă. Mai mult, vine cea-sul când cel care vă va ucide va crede că aduce cult lui Dum-nezeu. Dar v-am spus toate acestea pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceți aminte de ele, căci eu v-am spus
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fel („Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneți la lumină, și ceea ce vă spun la ureche predicați de pe acoperișuri”: Mt 10,27). Isus este profetul care interpretează semnele timpurilor. Este acela care actualizează Cuvântul, așa cum demonstrează în mod semnificativ în sinagoga din Nazaret (cfr. Lc 4,16 șu); el ia sulul lui Isaia, citește un fragment care îl privește și spu-ne: „astăzi, acest cuvânt s-a îndeplinit”. Cuvântul lui Dumnezeu se actualizează întrupându-se într-un eveniment, într-o persoană prezentă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la psalmodie, imnodie, liturgia creștină, și muzica ecleziastică - de la moștenirea ebraică la atitudinea generală a Sfinților Părinți față de muzică (opera lui Grigore cel Mare) și codificarea repertoriului. Chiar de la început, documentarul s-a oprit la „cântul creștin [cu] rădăcinile în sinagoga ebraică și în noile creații muzicale ale căror fragmente le găsim în Noul Testament”; și un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea restituirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a notelor muzicale. Pe lângă aceasta, primii creștini convertiți erau evrei, ceea ce face plauzibilă teza conform căreia creștinismul și-a însușit nu numai conținuturile doctrinare, dar și liturgia religiei ebraice care cuprindea rugăciuni și cântece. Tradiția ebraică, și astăzi prezentă în sinagogile răspândite în lumea întreagă și caracterizată de intonația lecturilor biblice, a constituit, deci, unicul model concret, chiar dacă numai oral, de la care s-au inspirat primii creștini. Primul cântec creștin s-a născut din nevoia de a face cunoscut Cuvântul Evangheliei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
treptată a culturilor locale, a unor stiluri și limbaje diferite, printre care cel ebraic, răspândit îndeosebi în perioada de diasporă, după distrugerea templului din Ierusalim în anul 70 d. Cr., datorată împăratului Tit. Cântul creștin își găsește rădăcinile, așadar, în sinagoga ebraică și în noile creații literare muzicale, ale căror fragmente le găsim în Noul Testament. Rugăciunea evreilor se baza în mare parte pe recitarea psalmilor; psalmii au constituit, deci, primul material sonor care a fost folosit în liturgia creștină la începuturile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
evreilor se baza în mare parte pe recitarea psalmilor; psalmii au constituit, deci, primul material sonor care a fost folosit în liturgia creștină la începuturile ei, alături de imnuri și alte cântece spirituale. Primele execuții ale creștinilor erau asemănătoare celor din sinagogă. Gradual, au fost introduse elemente noi: cuvinte, precum Amin, și versete scurte adăugate cântecelor executate de un solist. Aceste răspunsuri (responsi) erau încredințate întregii adunări. Această modalitate venea în întâmpinarea credincioșilor care nu cunoșteau psalmii pe dinafară. Scrierile sfinților părinți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
loc responsoriilor simple sau prolixe. În afară de psalmi, mai existau și cântece spirituale despre care relatează Sf. Paul. Acestea, probabil, erau melodiile melismatice din aleluia sau alte cântece de laudă, pe care creștinii convertiți le-au preluat din templu și din sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost tradus niciodată, nici de biserica greacă, nici de cea latină, și întotdeauna s-a recunoscut faptul că melodiile despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și Isidor din Sevilla sugera originea ebraică a melodiilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este unul dintre mijloacele cele mai importante prin care omul se întâlnește cu Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care, în cultul divin romano-catolic, și nu numai, muzicii i se acordă un spațiu larg. Cântul bisericesc latin își află obârșia în sinagoga ebraică, chiar dacă nu sunt excluse influențe din lumea muzicală greacă sau romană. Odată cu libertatea de exprimare religioasă (313, Edictul de la Milano) și construirea lăcașurilor de cult, al căror spațiu arhitectonic permitea rezonanțe sonore inedite, se dezvoltă și primele forme liturgice
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
văzut mai înainte, că la sfârșitul paragrafului următor el revine asupra argumentului pentru a spune că este vorba de o căsătorie aparentă, și că nu există o adevărată căsătorie. Sau, în privința aceluiași Origen, se interpretează alegoria lui Cristos care repudiază Sinagoga și ia în căsătorie Biserica neamurilor fără a ști ce anume comportă exegeza lui alegorică și modalitatea lui de a explica Scripturile. Scrisorile canonice ale lui Vasile cel Mare sunt tratate ca și cum ar conține reguli generale, în vreme ce autorul răspunde unor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
primite în Biserică în mod pacifist: evident, după reprezentarea invalidă pe care Cereti o dă autorilor lui. E. Se pot spune multe în privința interpretării lui Origen. În ciuda aserțiunilor lui Cereti, alegoria lui Cristos care repudiază din punct de vedere spiritual Sinagoga și ia în căsătorie Biserica Neamurilor nu presupune acceptarea unui asemenea comportament transferat pe planul practic pentru creștin: cine gândește astfel ignoră în totalitate genul literar al exegezei alegorice. Este însuși textul comentat de Origen - Mt 19,7 - cel care
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
noastră. De la celebrarea în Cenacol a Cinei cea de Taină la celebrarea sfintei liturghii Misterul Euharistiei a fost instituit de Isus în Cenacol la Ultima Cină. Primii creștini au fost evrei. Ei participau la adunări în locuri de rugăciune numite sinagogi. Citeau Sfintele Scripturi și recitau rugăciunile prescrise. Semnul ... Seara, creștinii se adunau în casele lor, mai ales duminică seara. Făceau ceea ce Isus le-a indicat la Ultima Cină: «Faceți aceasta în amintirea mea». Ce anume a făcut Isus la cină
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
masă (destinată pentru a mânca și a se simți bine împreună), ci s-a folosit de darurile care erau oferite în timpul rugăciunii de la masă, pentru a face din ele semnul propriei uniri cu oamenii. Cina face referință la liturgia din sinagogă Rugăciunea de dinainte și de după cină a fost stabilită curând, de ucenicii care celebrau Euharistia, imediat după ce mâncau împreună. Apoi, luau pâinea și potirul, și puneau în practică ceea ce Isus le-a spus să facă. După câteva decenii, s-a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
și potirul, și puneau în practică ceea ce Isus le-a spus să facă. După câteva decenii, s-a separat definitiv luarea mesei în comun de Euharistie. De aceea, a fost legată Euharistia de liturgia cuvântului pe care o cunoșteau din sinagogă. Astfel, s-a născut ceea ce numim noi sfânta liturghie. Și în zilele noastre, celebrarea liturghiei are două părți: liturgia cuvântului și liturgia euharistică în înțelesul autentic. Liturgia cuvântului este introdusă de la început. Liturgia euharistică se sfârșește prin ritul încheierii. Începutul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
18,20). Liturgia Cuvântului În ea ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu. De fapt, Sfânta Scriptură din care sunt luate lecturile și Evanghelia, conține și este Cuvântul lui Dumnezeu. Luca scrie: «A venit la Nazaret, unde fusese crescut, și a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, și s-a ridicat ca să citească. I s-a dat cartea profetului Isaia și, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris: Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
a trimis să proclam celor închiși eliberarea și celor orbi recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriți; să vestesc un an de îndurare al Domnului. A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului și s-a așezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptați spre el. A început apoi să le vorbească: «Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat-o cu urechile voastre» (Lc 4,16-21). Ceea ce este descris aici, are loc la fiecare liturgie a Cuvântului: Dumnezeu ne
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
vorbi în locul lui. — Serios, chiar nu suntem aici... —Zero. Formă cifra cu degetul mare și arătătorul. Un zero mare și gras. Noi ne rugăm pentru întoarcerea în Ierusalim de trei ori pe zi în ultimii două mii de ani; ne construim sinagogile cu fațadele spre răsărit ca să fim cu fața spre Ierusalim, chiar dacă suntem în New Jersey sau în Dublin; îl rugăm pe Ha’shem, Atotputernicul, să ne lipească limbile de cerul gurii și să ne ia dibăcia mâinii drepte dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]