1,917 matches
-
catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sunt identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară și laterală ale sinusului oblic pericardic. Dintre cele 4 vene pulmonare cea mai vizibilă este vena pulmonară stângă inferioară și vena pulmonară dreaptă inferioară. În 25¿ din cazuri venele pulmonare stângi se unesc intrapericardic și formează vena pulmonară comună. Venă pulmonară comună dreaptă formată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la nivelul unui ostium unic situat posterior de cuspa coronară dreaptă. Această situație este întâlnită în special la persoanele mai în vârstă și se datorează creșterii și expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia și sincopa Lipotimia sau leșinul (gr. leipein = a lipsi; thymos = suflet) definește o tulburare acută, de scurtă durată, caracterizată prin pierderea bruscă, parțială a cunoștintei, cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este total polarizată, încât putem scrie legea refracției: , unde fenomenul de refracție are loc din aer într-un mediu de indice de refracție n. Cum (1). Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul de incidență pentru care raza reflectată este total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este mai mică decât densitatea primului mediu densitatea primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
primului mediu densitatea primului mediu legile refracției: a) raza incidentă, normala la suprafața de separare a celor două medii dusă în punctul de incidență și raza refractată se găsesc în același plan; b) raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusului unghiului de refracție este constant: sin ? sin ? = ?21 , unde n21 este indicele de refracție al mediului al doilea în raport cu primul mediu. Dacă ținem seama de vitezele luminii în cele două medii v1 și v2, atunci legea a doua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scrie: , unde n1 și n2 sunt indicii de refracție absoluți a celor două medii diferite și transparente. Relația n1sin i = n2sin r este generală pentru oricâte medii transparente, separate prin fețe paralele: Produsul dintre indicele absolut al unui mediu și sinusul unghiului corespunzător este constant, purtând denumirea de „invariantul lui Descartes”. reflexia totală: lumina trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin dens (din apă în aer) cu condiția ca unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii sunt considerate afecțiuni benigne, uneori pot apare complicații, mai ales la persoanele cu deficite de apărare. Pneumoniile, sinuzitele, otitele virale sunt consecința propagării infecției de la nivelul căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie cu insuficiență respiratorie acută este o complicație cu risc mai ales în cazul crupului la copiii mici și a traheo bronșitelor la bolnavi fumători sau cu BPOC. Suprainfecții bacteriene pot apare la orice nivel
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
putându-se extinde ușor la o întreagă emisferă cerebrală sau chiar la nivelul întregului SNC. Capilarele creierului nu au fenestrații la nivelul joncțiunilor intercelulare endoteliale, constituind normal o barieră impermeabilă. În anumite condiții patologice (inflamație), această barieră se permeabilizează selectiv. Sinusurile venoase drenează sângele venos și LCR prin vilii arahnoidieni. Perturbarea funcționalității vililor arahnoidieni prin procesul infecțios conduce la tulburări hidrostatice ale SNC. Căile posibile de infecții ale SNC sunt reprezentate de: Diseminarea hematogenă bacteriemică sau viremică, cu localizări nervoase secundare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
focar neurologic, CTC trebuie obligatoriu sa preceadă puncția lombară, pentru a exclude eventuale procese expansive intracraniene. Alte investigații necesare în cazul meningitelor sunt hemoculturile, hemo leucograma, viteza de sedimentare a sângelui, procalcitonina, glicemia, ureea, ionograma, amilazemia, radiografia toracică și de sinusuri, examenul ORL. Diagnostic Criteriul clinic de suspiciune al meningitei este reprezentat de sindromul meningean. Confirmarea diagnosticului de meningită se bazează pe modificările LCR. Etiologia meningitei se precizează prin metode microbiologice, care evidențiază direct sau indirect agentul etiologic. Unele indicii pot
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care s au introdus 2-3 picături de ulei pur. Administrarea pe cale internă a uleiurilor aromatice se va face numai la indicațiile medicului specialist după efectuarea aromatogramei. > Inhalațiile: Sunt utilizate pentru degajarea căilor respiratorii și pentru tratarea răcelilor, a tusei, a sinusurilor blocate. Metoda se recomandă persoanelor care nu pot lua medicamente sau celor care nu agreează ceaiurile ca atare sau cu esențe eterice aromatice. Una dintre cele mai simple metode de inhalare constă în simpla picurare a 3-5 picături de ulei
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
în introducerea a 8-10 picături de ulei aromatic într-un vas cu apă fierbinte și inspirarea vaporilor care se degajă. Se inspiră adânc (preferabil pe cale nazală) până ce mirosul specific al uleiului aproape a dispărut. Pentru răceli sau alte afecțiuni cu sinusurile blocate se recomandă: - ulei de busuioc - 2 picături; - ulei de eucalipt - 7 picături; - ulei de mentă - 1 picătură. • Uz extern: uleiurile se introduc într-un vas cu apă fierbinte, între 500 și 1000 ml. Apa nu trebuie să fie foarte
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]