KorAP: Find »[drukola/base=sirenă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...159 >

3,963 matches

Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840

Mladă din plămada spumii/ Floarea spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării și se aruncă în valuri de unde metamorfozată în sirenă vine să-și alăpteze feciorul. Într-o veche legendă Crăiasa apelor se spune că în Delta Dunării, pe vremuri, exista credința că vuietul care însoțește revărsarea apelor primăvara „e glasul Dunării care cere un om pe care să-l înghită

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
foarte dezamăgită că nu reușește să-l facă să uite. El se gândește la cei dragi și la minunățiile lumii de sus pe care universul apelor nu i le poate oferi. Este dus apoi într-o grădină mirifică unde trei sirene fermecătoare încearcă să-l ademenească: „Noi suntem sirenele mării, cântau ele, vino cu noi! Vei vedea în nopți de furtună valurile ucigașe înălțându-se până la cer, vei auzi trăznetul de moarte al corăbiilor și vei vedea pe punți marinarii îngroziți

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
să uite. El se gândește la cei dragi și la minunățiile lumii de sus pe care universul apelor nu i le poate oferi. Este dus apoi într-o grădină mirifică unde trei sirene fermecătoare încearcă să-l ademenească: „Noi suntem sirenele mării, cântau ele, vino cu noi! Vei vedea în nopți de furtună valurile ucigașe înălțându-se până la cer, vei auzi trăznetul de moarte al corăbiilor și vei vedea pe punți marinarii îngroziți așteptând năpraznica moarte. Dar peste tunetul valurilor și

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
fulgerele orbitoare vei auzi glasul nostru dulce cântând și vei vedea atunci marinarii întinzând brațele spre noi și, uitându-și groaza, vor alerga la chemările noastre. Vino cu noi să vezi marinarii care mor fericiți!” Se lasă vrăjit de cântecul sirenelor, dar de sus se aude glasul sfâșietor al pescărușului și cântecul de leagăn al mamei, lacrimile mamei sar din undă în undă și reflectă chipul ei. Grădina e cuprinsă de groază, peștii își sting luminile, sirenele dispar, el este cuprins

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
lasă vrăjit de cântecul sirenelor, dar de sus se aude glasul sfâșietor al pescărușului și cântecul de leagăn al mamei, lacrimile mamei sar din undă în undă și reflectă chipul ei. Grădina e cuprinsă de groază, peștii își sting luminile, sirenele dispar, el este cuprins de dor față de lumea lui, se întoarce la palat și glasul pescărușului răsună de sus tot mai insistent. Peștii îl privesc ca pe ceva străin, fiindcă el începuse să revină la starea de pământean. Crăiasa nu

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
de câte ori se aude vuietul apelor simte durere în frunte și un dor nemărginit de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
dornică de carne de om. În povestirea „Aranca știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna Onda dintr-un basm clasic german cu același nume apare învăluită într-un glob de ceață deasupra unui lac dintr-o pădure, are un chip și un glas fermecătoare de care este

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
dintr-o legendă germană? Pe o stâncă de pe malul Rinului, în asfințitul soarelui fata cu chip de zână, în timp ce își piaptănă părul de aur intonează o melodie fermecătoare. Marinarii atrași de mirajul bălai pierd cârma și se îneacă în adâncuri. Sirena nu este numai o ființă dornică să îi atragă în adâncuri pe flăcăii neștiutori și pe pescari, ci și una capabilă de un mare sacrificiu pentru atingerea idealului erotic. În legenda Fata de piatră Alexandru Mitru prezintă iubirea dintre Heracleea

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
iubitul. Înainte de a muri de bătrânețe Gheorghe aruncă o floare în apă pentru Heracleea. Astfel, Insula Popina din Lacul Razelm are forma unui pat de marmură trandafirie pe care doarme Heracleea, lângă care se află o floare de piatră. Mica sirenă imaginată de Andersen în basmul cu același nume , este o ființă superioară, meditativă, capabilă de un mare sacrificiu pentru a-și împlini iubirea. Ea este fata cea mică a împăratului mării și este foarte frumoasă, „are viersul cel mai dulce

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
pe care l-a înfăptuit, sufletul ei nu moare și împreună cu al fiicelor aerului se înalță pe cer având șansa de a deveni nemuritor dacă timp de trei sute de ani va săvârși fapte bune. Aceeași temă a incompatibilității dintre o sirenă și o ființă omenească este prezentă și în nuvela romantică germană Undine a lui Friedrich de la Motte-Fouque. Ca și mica sirenă a lui Andersen, Undine aparține lumii elementelor acvatice lipsite de suflet: „[...] o simplă oglindă a elementului exterior, care nu

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
a deveni nemuritor dacă timp de trei sute de ani va săvârși fapte bune. Aceeași temă a incompatibilității dintre o sirenă și o ființă omenească este prezentă și în nuvela romantică germană Undine a lui Friedrich de la Motte-Fouque. Ca și mica sirenă a lui Andersen, Undine aparține lumii elementelor acvatice lipsite de suflet: „[...] o simplă oglindă a elementului exterior, care nu poate răsfrânge lumea interioară.” Dorința tatălui este ca unica lui fiică să dobândească un suflet veșnic și pentru aceasta ea trebuia

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
ochi albaștri ca marea, dar plină de ciudățenii, nu știe unde s-a născut, cine sunt părinții ei, vorbește de niște castele de cristal, când este botezată nu acceptă decât numele „Undine” cum îi spuseseră părinții ei și care înseamnă sirenă, este foarte capricioasă, obraznică și obositoare. De ea se îndrăgostește un cavaler cu care o logodește un preot poposit pe o vreme cumplită la casa părinților ei. După nuntă dobândind suflet se schimbă total, cunoaște mila, mărinimia, blândețea, duioșia, dar

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
mai fericit. Eu sunt fericită.” Și din nou Giraudoux inovează față de predecesorul său și, după moartea soțului infidel, își salvează eroina de suferință ștergându-i memoria pământeană. Henrik Ibsen în piesa de teatru Femeia mării stabilește un paralelism între comportamentul sirenei și cel al femeii. Elidda este o femeie crescută în apropierea întinderilor nesfârșite ale apelor nordice. După cum remarcă Wangel, soțul ei, marea își pune amprenta asupra sufletului celor crescuți pe malul ei: „N-ai observat că oamenii de pe țărmul mării

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
Nevoită să își desfășoare viața alături de soțul ei, departe de mare, pe uscat, trăiește cu nostalgia necunoscutului, a mării, a libertății, a primului ei logodnic, un marinar, om al mării deschise și al necunoscutului. Este numită de cei din jur „sirena” sau femeia mării. Soțul ei îi mărturisește că îl atrage și îl îngrozește ca și marea. Cu toate acestea nu se poate reîntoarce nici în lumea ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
mărturisește că îl atrage și îl îngrozește ca și marea. Cu toate acestea nu se poate reîntoarce nici în lumea ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de sirenă, femeia, ființă superioară, nu moare, ci se aclimatizează, după ce își dobândește libertatea interioară, manifestată prin posibilitatea de

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de sirenă, femeia, ființă superioară, nu moare, ci se aclimatizează, după ce își dobândește libertatea interioară, manifestată prin posibilitatea de a alege. Sirena pe care poetul italian Gabriello Chiabrera o aude cântând din valuri devine un fel de mesager al iubirii pe care

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de sirenă, femeia, ființă superioară, nu moare, ci se aclimatizează, după ce își dobândește libertatea interioară, manifestată prin posibilitatea de a alege. Sirena pe care poetul italian Gabriello Chiabrera o aude cântând din valuri devine un fel de mesager al iubirii pe care o recomandă ca unică modalitate de a scăpa de amărăciunea vieții efemere: „Viața-aceasta ce din fire/să se treacă

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
o recomandă ca unică modalitate de a scăpa de amărăciunea vieții efemere: „Viața-aceasta ce din fire/să se treacă e sortită,/dacă nu e îndulcită/c-o fărâmă de iubire,/gust de fiere-ntrânsa are.” Poetul Ion Pillat asociază mitul sirenei cu cel al lui Orfeu. Placheta de versuri Ecouri marine începe cu constatarea „că nu mai sunt sirene!” În accepțiunea poetului român imaginea sirenei este sacralizată. Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
se treacă e sortită,/dacă nu e îndulcită/c-o fărâmă de iubire,/gust de fiere-ntrânsa are.” Poetul Ion Pillat asociază mitul sirenei cu cel al lui Orfeu. Placheta de versuri Ecouri marine începe cu constatarea „că nu mai sunt sirene!” În accepțiunea poetului român imaginea sirenei este sacralizată. Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și pământesc, ea este „întruparea eternă a iubirii”: „Cu trupul lor de spumă și coadă de delfin/ [...], „Purtând în

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
e îndulcită/c-o fărâmă de iubire,/gust de fiere-ntrânsa are.” Poetul Ion Pillat asociază mitul sirenei cu cel al lui Orfeu. Placheta de versuri Ecouri marine începe cu constatarea „că nu mai sunt sirene!” În accepțiunea poetului român imaginea sirenei este sacralizată. Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și pământesc, ea este „întruparea eternă a iubirii”: „Cu trupul lor de spumă și coadă de delfin/ [...], „Purtând în păru-i alge și albe flori

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și pământesc, ea este „întruparea eternă a iubirii”: „Cu trupul lor de spumă și coadă de delfin/ [...], „Purtând în păru-i alge și albe flori marine”, „Și sirena ce ascunde o femeie și o zee/ Într-un trup cum nu e altul nici în cer, nici pe pământ,/ Goală va ieși din valuri, din al mării larg veșmânt, / Ca femeia de frumoasă și eternă ca o zee.” Sirenele

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
sirena ce ascunde o femeie și o zee/ Într-un trup cum nu e altul nici în cer, nici pe pământ,/ Goală va ieși din valuri, din al mării larg veșmânt, / Ca femeia de frumoasă și eternă ca o zee.” Sirenele sunt așteptate cu nerăbdare de către marinari și își fac apariția numai la cântecul din liră al călătorului pe mare, un Orfeu al timpurilor noi. Când lira se sparge și cântecul încetează, sirena „cu păr de argint/ Ce-noată în rază

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
femeia de frumoasă și eternă ca o zee.” Sirenele sunt așteptate cu nerăbdare de către marinari și își fac apariția numai la cântecul din liră al călătorului pe mare, un Orfeu al timpurilor noi. Când lira se sparge și cântecul încetează, sirena „cu păr de argint/ Ce-noată în rază de lună” este chemată de glasul mării și dusă de valuri pentru totdeauna în adâncuri. În lumea modernă a cifrelor și a logicii credința în sirene dispare și ele încearcă zadarnic să

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
lira se sparge și cântecul încetează, sirena „cu păr de argint/ Ce-noată în rază de lună” este chemată de glasul mării și dusă de valuri pentru totdeauna în adâncuri. În lumea modernă a cifrelor și a logicii credința în sirene dispare și ele încearcă zadarnic să supraviețuiască: „Nu-i alt ca tinerețea giuvaier,/Și lor le pare totul spelb pe lume/ Când timpul semn le face, pișicher,/Să cugete la cifre și volume./ [...] Când altele-asfințesc frumos ca floarea,/ele-și

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
le pare totul spelb pe lume/ Când timpul semn le face, pișicher,/Să cugete la cifre și volume./ [...] Când altele-asfințesc frumos ca floarea,/ele-și desfid amurgul pasămite,/ Mereu, deși le doare, cu ardoarea/ Unor ființi ce se socot vrăjite.” Sirenele ca și celelalte creaturi acvatice reale sau imaginare nu vor fi totuși izgonite definitiv din sensibilitatea și imaginația omului modern care simte în continuare nevoia de poveste și senzațional și care rămâne receptiv la tot ceea ce a fost fermecător și

ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]