1,822 matches
-
a mortalității corelate cu boala vasculară periferică (18). Prin urmare, este necesar controlul strict al TA la valori sub 140/90 mmHg pentru populația generală. Din cauza riscului crescut de hipotensiune ortostatică asociat vârstnicilor, se recomandă o limită superioară a TA sistolice de 140-145 mmHg în cazul octogenarilor (19,20). În mod similar cu recomandările pentru pacienții tineri, schimbarea stilului de viață reprezintă primul pas în încercarea de a controla hipertensiunea la vârstnici. Restricția sodată reduce TA în mai mare măsură în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
boală cronică de rinichi sau alte boli ce cauzează calcificarea arterelor distale (arterioscleroza Monckeberg) pot avea un IGB fals negativ, peste valoarea de 1,4. În cazul acestor pacienți trebuie folosite metode alternative non -invazive de diagnostic, precum măsurarea TA sistolice la nivelul degetelor (indice haluce-braț), oxigenarea tisulară periferică (evaluare trans-cutanată) sau examen ecografic Duplex. 35.3.4.2. Utilitatea ecografiei Duplex asistată color Caracterul neinvaziv al ecografiei Duplex asistată color, precum și sensibilitatea de 84 -87% și specificitatea de 92-98%, comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Hipertensiunea pulmonară 33.1. Definiție Hipertensiunea pulmonară (HTP) este un sindrom cu multiple cauze, caracterizat prin creșterea persistentă a presiunii în circulația pulmonară. Presiunea normală, măsurată la nivelul arterei pulmonare, este de 18 25 mmHg pentru sistolică și de 4 12 mmHg pentru diastolică. Pentru definirea HTP se utilizează valorile determinate prin cateterismul cordului drept, utile pentru raportarea unitară a cazurilor în studiile clinice randomizate și registrele naționale sau internaționale. Conform ghidului ESC, publicat în 2009, HTP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
conjunctiv și hipertensiunii portale) (4). Modificările determinate de vârstă asupra circulației pulmonare au fost studiate mai puțin intens decât cele din circulația arterială sistemică. La vârstnici, creșterea rigidității arteriale în circulația arterială sistemică este determinantă pentru apariția hipertensiunii arteriale (HTA) sistolice izolate și contribuie la creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare (5,6). Deși studiile publicate sunt mai puțin numeroase, se acceptă că modificările presiunii pulmonare determinate de vârstă, în lipsa unei patologii cauzatoare, sunt o realitate și trebuie luate în considerare pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
determinate de vârstă, în lipsa unei patologii cauzatoare, sunt o realitate și trebuie luate în considerare pentru stabilirea diagnosticului de HTP la vârstnici (3,7,8). Peste 50 de ani, 6% dintre subiecții fără o patologie cunoscută determinantă au presiuni arteriale sistolice pulmonare ce depășesc 40 mmHg (3). Creșterea presiunii pulmonare are legătură cu procentul crescut de boli pulmonare și cardiovasculare prezente la vârstnici, dar puține studii au urmărit pe termen lung relația dintre mortalitate și creșterile moderate ale HTP la această
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
și la Dana Point, California, în anul 2008. Clasificarea diferențiază noțiunile de HTP și HTPA (tabelul 33.1). La vârstnici, numărul de cazuri de HTP este mai important, mai ales din cauza creșterii îmbolnăvirilor prin insuficiență cardiacă, cu disfuncție diastolică și sistolică, boli pulmonare cronice, fibrilație atrială (FA), tromboembolism subacut sau cronic. Au fost citate cazuri de pacienți vârstnici care au dezvoltat rapid HTP prin embolii masive de la tumori maligne cu diverse localizări (11,12). Clasificările HTP au evoluat în mod constant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
Simptomele nespecifice includ dispneea, fatigabilitatea, angina, sincopa, discon fortul abdominal. Auscultația pulmonară poate fi mai frecvent afectată prin prezența bolilor respiratorii, mai ales a bolii pulmonare obstructive cronice. La auscultația cordului sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
și, la cateterismul cardiac, presiuni crescute în artera pulmonară și în AD. Concomitent, ecocardiografia evidențiază disfuncția VD și diminuarea mai importantă a excursiei inelului tricuspidian (TAPSE) (31) . FA este mai frecventă la pacienții cu insuficiență cardiacă cu sau fără disfuncție sistolică și conduce, în timp, la dilatare atrială, agravarea HTP, creșterea riscului embolic și scăderea supraviețuirii. FA afectează 1 2% din populația generală, fiind mai frecventă la pacienții vârstnici (0,5% la vârste între 40 și 50 de ani sau 5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
carbon. Pot fi puse în evidență modificările din bolile interstițiale sau obstructive pulmonare. Oximetria și polisomnografia sunt utile pentru diagnosticul de apnee de somn. 33.4.5. Ecocardiografia Este metoda cea mai utilă de screening a HTP; presiunea arterială pulmonară sistolică poate fi estimată pe baza evaluării velocității maxime a regurgitării tricuspidiene, utilizând ecuația lui Bernoulli simplificată. Metoda permite și evaluarea presiunii arteriale pulmonare medii, a funcției și dimensiunilor VD. Diagnosticul de HTP este foarte bine corelat cu măsurătorile realizate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
repetată a endotelinei sau NT proBNP) sau privind etiologia HTP (teste serologice pentru HIV, hepatite virale, teste specifice pentru diagnosticul unor colagenoze). 33.4.9. Cateterismul cordului drept și testele de vasoreactivitate Principalii parametri de evaluat sunt presiunea arterială pulmonară (sistolică, diastolică și medie), presiunea în AD, VD și presiunea blocată în capilarul pulmonar. Evaluarea permite și detecția șunturilor sistemico pulmonare și efectuarea testelor de vasoreactivitate în vederea tratamentului cu blocante ale canalelor de calciu (1). 33.5. Tratament Măsurile generale includ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
începutul atacului, pacientul are o senzație de constricție toracică, de obicei însoțită de tuse neproductivă. Respirația devine audibilă-hârâitoare, iar wheezing-ul devine predominant în ambele faze ale respirației, expirul se alungește și pacienții au frecvent tahipnee, tahicardie și o ușoară hipertensiune sistolică. Plămânii devin rapid hiperinflați, iar diametrul anteroposterior al toracelui crește. Dacă criza este severă sau prelungită, zgomotele respiratorii (murmurul vezicular) pot dispărea, iar wheezing-ul capătă o tonalitate foarte înaltă. Apoi, mușchii accesori respiratori intră în acțiune și treptat apare pulsul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
tricuspidiană funcțională, consecință dilatării inelului tricuspidian viteză maximă a fluxului la VT este peste 2,7m/sec dilatarea venei cave inferioare, fără colaps inspirator - expresia congestiei venoase sistemice. Referitor la funcția VD indicatorul cel mai fidel de apreciere a funcției sistolice este TAPSE (Tricuspid annular plane systolic excursion), respectiv parametru care definește diferența dintre deplasarea maximă a bazei VD în diastola și sistola. Normal = 22+/4 mm. Se corelează bine cu fracția de ejecție a VD determinată angiografic. Valorile acestui parametru
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
diastolica a VD în cazul pacienților cu embolie pulmonară, în funcție de amploarea degradării hemodinamice poate fi modificată în sensul inversării raportului E/A cu prelungirea timpului de decelerare al undei E. 2) HTP este definită drept creșterea presiunii în arteră pulmonară: sistolica peste 35 mmHg, diastolica peste 15 mmHg și medie peste 25 mmHg. Aprecierea ecocardiografică a HTP se face prin examinarea valvei pulmonare, a arterei pulmonare și Doppler prin analiza fluxului sistolic și diastolic prin valva pulmonară. Eco M mod și
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
HTP este definită drept creșterea presiunii în arteră pulmonară: sistolica peste 35 mmHg, diastolica peste 15 mmHg și medie peste 25 mmHg. Aprecierea ecocardiografică a HTP se face prin examinarea valvei pulmonare, a arterei pulmonare și Doppler prin analiza fluxului sistolic și diastolic prin valva pulmonară. Eco M mod și 2D obiectivează: undă „a” a VP diminuată sau absența închiderea/incizura mezosistolică a VP (semne indirecte care reflectă prezenta, nu și severitatea HTP) dilatarea cavităților drepte cu aspectul în „D” al
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
în secțiunile apical 4 camere, parasternal ax lung modificat pentru tractul de intrare al VD, subcostal, parasternal ax scurt la baza marilor vase. Velocitatea maximă a fluxului de regurgitare tricuspidiană reflectă gradientul VD-AD. Gradientul maxim VD-AD = 4 x VRT2 Preș. Sistolica VD = PAPsist = G max + PS AD PSAD (preș. șist AD) se estimează în funcție de diametrul și variațiile respiratorii ale VCI după cum urmează: Presiunea arterială medie și diastolica din AP se calculează utilizînd fluxul diastolic de insuficiență pulmonară, după formulele următoare: PAP
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
Presiunea arterială medie și diastolica din AP se calculează utilizînd fluxul diastolic de insuficiență pulmonară, după formulele următoare: PAP diastolica = 4 x velocitate telediastolica 2 + preș. AD PAP medie = 4 x velocitate protodiastolică 2 HTP severă se definește că PAP sistolica peste 70 mmHg și PAP medie peste 40 mmHg. 4. Evidențierea trombilor în AD, VD sau în arteră pulmonară se face cel mai bine cu ajutorul ecografiei transesofagiene. Ca o concluzie: diagnosticul ecocardiografic al ȚEP la o populație neselectată are sensibilitate
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
un factor major (neconvențional) al morbi-mortalității cardiovasculare în populația generală. La pacienții renali, contribuția HVS la morbi-mortalitatea cardiovasculară este, așa cum vom vedea mai jos, și mai importantă decât la populația non-renală. Asocierea HVS cu alte anomalii ecocardiografice dilatația VS, disfuncția sistolică este frecventă în populația uremică la inițierea terapiei de substituție a funcției renale și are consecințe asupra morbi-mortalității [Foley et al., 1995; Foley et al., 1995 și 1998; Parfrey et al., 1996]. Care este impactul prezenței HVS asupra evenimentelor morbide
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2,2-4,4 ori (în funcție de asocierea și a altor anomalii morfologice și structurale cardiace) față de pacienții fără HVS. Dacă se asociază dilatația venticulară stângă, acest risc de deces, în comparație cu populația uremică fără anomalii ecocardiografice, crește cu 120%, iar asocierea disfuncției sistolice determină un risc enorm de mortalitate la 2 ani: cu 440% mai mare decât la pacienții cu ecocardiografie normală. De altfel, dacă analizăm principalele cauze de deces din cel mai larg registru pe plan mondial al pacienților dializați, vom constata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și reducerea funcției renale. Această prevalență este maximă la pacienții dializați. Prezența HVS la inițierea dializei constituie un factor de prognostic negativ atât pentru morbiditatea, cât și pentru mortalitatea cardiovasculară. Asocierea la HVS a altor anomalii ecocardiografice (dilatație ventriculară, disfuncție sistolică) amplifică enorm morbi-mortalitatea pacienților dializați. Ca urmare, identificarea și tratarea promptă și agresivă a tuturor factorilor corectabili (vezi tabelul III) implicați în geneza HVS la pacienții renali sunt obligatorii. Fiziopatologia hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul renal La omul sănătos, hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
uremice experimentale [Amann et al., 1998]. Cardiomiopatia uremică mecanisme moleculare și celulare în condiții de suprasarcină patologică, HVS are atât efecte benefice, cât și defavorabile. Inima profită inițial de o fază adaptativă, compensatorie, a hipertrofiei, prin care este menținută funcția sistolică normală. Numărul crescut de sarcomere și îngroșarea peretelui ventricular cresc capacitatea de muncă a VS, menținând în același timp stabil stresul tensional al peretelui, economisind ca urmare energie. Totuși, suprasolicitarea susținută duce progresiv la un răspuns hipertrofic maladaptativ, caracterizat prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
respectiv de presiune sunt asociate cu fenotipuri distincte ale miocitelor și inducția diferențiată a factorilor de creștere. în condiții de suprasolicitare cronică susținută (cum este cazul majorității pacienților cu insuficiență renală cronică), HVS este, într-o primă fază, compensată, funcția sistolică fiind menținută în limite normale. Numărul crescut de sarcomere și îngroșarea VS permit menținerea capacității de muncă a mușchiului cardiac, în timp ce tensiunea parietală se menține stabilă, contribuind astfel la reducerea consumului energetic al cordului. Ulterior, o dată cu persistența suprasolicitării ventriculului stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cauză cardiacă. În acest sistem (vezi figura 3), prognosticul se înrăutățește progresiv, în sensul: VS normal (volum cavitar < 90 ml/m2, fără HVS); HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă); dilatația VS (volum cavitar > 90 ml/m2); disfuncție sistolică (fracție de scurtare < 25%) [Foley et al., 1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai strâns legat de hipertrofia ventriculară stângă (HVS), atât în populația generală [LØvy et al., 1988], cât și la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mare în comparație cu subiecții normotensivi la momentul debutului tratamentului dialitic [De Lima et al., 2001]. Mai mult, asocierea hipertrofiei ventriculare stângi cu HTA este evidentă încă din stadiile incipiente ale insuficienței renale cronice [Levin et al., 1999]. Valorile crescute ale TA sistolice, chiar și apropiate de cele considerate normotensive în populația generală, au fost independent asociate cu HVS progresivă în cursul unei perioade de urmărire de un an. Asociarea HVS-HTA este mult mai strânsă pentru TA sistolică și pentru presiunea pulsului decât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1999]. Valorile crescute ale TA sistolice, chiar și apropiate de cele considerate normotensive în populația generală, au fost independent asociate cu HVS progresivă în cursul unei perioade de urmărire de un an. Asociarea HVS-HTA este mult mai strânsă pentru TA sistolică și pentru presiunea pulsului decât pentru HTA diastolică sau TA medie [Greaves et al., 1994; London et al., 1992]. Rolul HTA sistolice în geneza HVS a fost confirmat și într-un studiu efectuat pe pacienți vârstnici (peste 65 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]