726 matches
-
în Parlament în contra acestor măsuri, arătând în copie ordinele ilegale trimise de partidele de Guvern? Martorul Iuliu Maniu: Domnilor, în adevăr, partidele politice, în afară de alegerile din 1928 și 1932 pe care le-a făcut partidul nostru au stat în fața tristei situațiuni de a fi folosit organele de siguranță, de Stat, jandarmeria, poliția, pentru interesele electorale. de partid. Președintele: Se întrebuințau pentru ordinea publică, ca să mențină ordinea, pentru că orice alegere constituie o frământare în stat și organele sunt chemate să mențină această
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție pentru a-și afirma drepturile sale și viitorul său. Al patrulea, Dumnealui și partidul Domniei sale are metode și tactici politice care diferă de ale noastre. Și atunci, desigur, când este așa situațiunea, se poate pune orișicui întrebarea, cum de am ajuns noi să fim împreună și să fim frați de luptă și cu toată această deosebire de ideologii, să-mi aduc aminte cu multă plăcere de lupta dusă cu succes împreună cu Domnia sa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Stat pentru oprirea propagandei electorale a partidelor de opoziție. Președintele: Se opune la această întrebare. Martorul Iuliu Maniu: Domnilor, în adevăr, partidele politice, în afară de alegerile din 1928 și 1932 pe care le-a făcut partidul nostru au stat în fața tristei situațiuni de a fi folosit organele de siguranță, de Stat, jandarmeria, poliția, pentru interesele electorale. de partid. Președintele: Se întrebuințau pentru ordinea publică, ca să mențină ordinea, pentru că orice alegere constituie o frământare în stat și organele sunt chemate să mențină această
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
articolele 18-20 din regulamentul acestei legi, evreii vor fi trecuți în tabele separate. Situația de evreu se determină după prescripțiunile articolelor 2-7 din regulamentul de față. Organele care întocmesc tabelele de recensământ ale evreilor au îndatorirea de a cerceta adevărata situațiune a tinerilor evrei, pentru a nu înscrie în ele decât pe acei care intră în prevederile regulamentului de față, sub sancțiunile prevăzute în Legea asupra Recrutării Armatei. Evreii născuți în alte localități se vor înscrie definitiv în localitatea unde domiciliază
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de articolul 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, care vor putea fi chemați în serviciul armatei până la împlinirea limitei de vârstă corespunzătoare gradului ce au avut în armată. Art. 15. - Plata taxelor militare este obligatorie pentru evrei, potrivit situațiunii lor materiale, indiferent de starea fizică. Obligațiunea de muncă nu poate fi impusă însă decât acelor găsiți apți a o presta, potrivit hotărârii unei comisiuni compusă din comandantul cercului de recrutare ca președinte, șeful biroului recrutării și 1 medic militar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi posibil într-o stare normală. A întocmi astăzi un statut al evreilor, prin care să acordăm anumite drepturi și să stabilim anumite categorisiri și obligațiuni, însemnează a ne pierde complet libertatea de acțiune și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației inter naționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s’a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s’a îndreptat în ultimul an exclusiv împo triva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente - altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate revoluții de ordin economic, nu sunt cunoscute îndeajuns, deoarece până acum lipsesc datele oficiale și exacte. Pentru a judeca valoarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
proze, Amintiri din o călătorie, îi sunt găzduite în șapte numere ale revistei nemțene „Asachi”, publicație „științifică și literară” apărută între 1881 și 1885, unde va semna versuri și articole de critică literară. Tot la Piatra Neamț, în 1878, scoate gazeta „Situațiunea”. Este transferat la Alexandria (1886-1891), apoi la Roman (1891-1899), de unde trimite spre retipărire în „Arhiva” lui A. D. Xenopol (1893-1894) vechile Amintiri din o călătorie. Cu sprijinul lui Xenopol, H., „amantul nestrămutat al naturii”, ajunge la Iași, profesor de română și
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
lume starea de strâmtoare în care se află văduva nemuritorului poet, care, având datorii încă din timpul vieții soțului ei, și cheltuind și o sumă importantă cu îngroparea, căci Statul român nu a contribuit cu nimica, a ajuns într-o situațiune precară, astfel că trăiește mai mult decât modest, cu cei 240 lei lunar, pe cari țara îi dă văduvei celui mai ales dintre fiii ei. Cu această ocaziune, d-l Dr. Istrati arată că a scos numeroase fotografii, din cari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mică și exotică din stepa râului Siret XE "Siret" ... la 15 km de Marele Cartier General!56. „În primul moment cum m’am prezentat dlui maior Simulescu XE "Simulescu, Virgil" - afirmă Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" În 1945 - i-am arătat situațiunea În care sunt, cum și extenuarea În care mă aflam, cerându-i să intervie să mi se retragă delegațiunea de a mai păzi trenul... După aceia D-sa a procedat la scoaterea cadavrelor din vagoane. Această operațiune a durat tot
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
le-a spus soldaților săi, care se plângeau de soarta lor amară, că „sunt dureri mai mari decât moartea”. Locotenent-colonelul Olteanu XE "Olteanu (locotenent-colonel)" a ținut minte că generalul „ne-a constrâns să rezistăm până la unul... Când a văzut că situațiunea este desnădăjduită, ne-a părăsit”61. În concluzie, tărăgănarea trimiterii În judecată a celor care s-au făcut răspunzători pentru pogromul de la Iași a provocat extinderea cercetărilor cu privire la acțiunea Diviziei 14 și În afara Iașiului, descoperindu-se În felul acesta operațiunile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Comunității au umblat pe la acei ce-i știau ascunși În case și au putut colecta sumele necesare pentru Împărțirea primelor ajutoare văduvelor de dată recentă, precum și vechilor noștri pensionari și pensionare. Pentru o justă repartiție a ajutoarelor și pentru cunoașterea situațiunii fiecăruia la fața locului, am alcătuit echipe de funcționari și epitropi cari s’au deplasat la domiciliile celor ce au cerut ajutoare. O dată cu primele ajutoare a Împărțit populațiunei sărace, alimente și Îmbrăcăminte.” O primă investigație a stabilit că numărul celor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de 28 Iunie ora 10 când un sergent instructor din Reg. 13 Manoliu XE "Manoliu, Mircea (sergent)" Mircea cunoscut legionar s’a dedat la percheziționarea evreilor și maltratarea lor gravă. Intervenind șeful Circ. 5 Pol. ca să se pună capăt acestei situațiuni acest sergent a recurs la sprijinul unei unități germane În care se găsea elemente din Bat. de asalt și s’a continuat abuzurile până la intervenirea autorităților locale care au mers la fața locului și au arestat pe sergentul instr. și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fi posibil într-o stare normală. A întocmi astăzi un statut al evreilor, prin care să acordăm anumite drepturi și să stabilim anumite categorisiri și obligațiuni, însemnează a ne pierde complet libertatea de acțiune și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației internaționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s'a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s'a îndreptat în ultimul an exclusiv împotriva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție. Rezultatele imediate ale acestei adevărate revoluții de ordin economic, nu sunt cunoscute îndeajuns, deoarece până acum lipsesc datele oficiale și exacte. Pentru a judeca valoarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arme, să formeze din acești evrei, la un moment dat, o massă de partizani înarmați. Svonurile ce se răspândesc în lagăr sau ghetou vor fi aduse de îndată la cunoștința Comandamentului Militar cel mai apropiat. Intelectualii evrei au avut o situațiune privilegiată în regimul sovietic. Medicii, inginerii, jurisconsulții etc. prin aruncarea și orbirea massei cu formula "Inteligență Truditoare" au trăit tot așa de bine, poate mult mai bine decât evreii capitaliști; casele lor erau pline de lucruri scumpe și mesele lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și prin Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Închisorilor, pentru acei din penitenciare. În ce privește evreii instalați clandestin în Capitală în ultimii doi ani, Prefectura Poliției Capitalei ne comunică cu raportul Nr. 54.881/942946, că toți acei descoperiți în această situațiune, au fost trimiși la urma lor. În viitor, pe măsură ce se vor constata asemenea cazuri, clandestinii respectivi vor fi trimiși în Transnistria. Cu adresa Nr. 14.390/942947, am comunicat Centralei Evreilor din România, că se vor lua măsuri contra vinovaților
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
denunț anonim arată că în raza Cercului Recrutare București, sunt unii evrei săraci și bătrâni care muncesc încă din August 1941, iar alții care n-au făcut nici o zi de muncă. Sunt personal informat și din alte surse despre existența situațiunii arătate în alăturatul denunț 990. Față de această împrejurare, Secția I-a este de părere că se impune: sau revizuirea tuturor scutirilor acordate, sau organizarea unui control sever și permanent efectuat pe teren de delegați ai Cercului de Recrutare, împreună cu delegați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]