1,475 matches
-
tânăr medic și a căzut prizonier și a avut tifos și un italian l-a Învățat să bea praf de oase arse amestecate cu apă de ploaie și așa a scăpat. În final, Îți arată cărțile vechi În latină și slavonă, opaițele neolitice, vasele de Cucuteni, o statuie de jad a zeului Shiva și vasele grecești aduse de la Corint. Tu te uiți la vasul acela grecesc și domnul Doctor Îți arată pe fundul lui o zvastică și spune că semnul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce vor? Pe terenul voinței pozitive întîlnim activiști, pasiviști, deakiști etc. Noi n-am voit a trece de rasă slavă. C-o ușurință foarte mare, negațiunea s-au introdus în scriere prin alungarea cirilelor, în limbă prin alungarea elementelor lexicale slavone. Știm însă ce voim? Din contra, câți oameni, atâtea ortografii - sau mai drept vorbind cacografii. Ni se pare deci că "Romînia liberă" renegă cu desăvârșire principiile ei liberale și democratice când binevoiește a-mpărți neamul românesc în rase ce au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar mărgini la scrierea de piese rele. Oare dacă d. coredactor al "Romînului" ar fi avut în realitate talentul lucrurilor pe cari le-a întreprins, adecă talentul de-a compune enciclopedii medicale, dicționare comparative a limbelor romanice, gramatici pentru limbele slavone și tragedii bune totdodată, Franța n-ar fi salutat în d-sa pe un nou Voltaire, n-ar fi fost încîntată de-a posede un spirit atât de universal? Din punctul nostru de vedere e așadar indiferent dacă mediocritatea se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de instituire simultană a românei ca limbă cultă, fapt ce a contribuit mai departe la limpezirea unei forme incipiente a conștiinței identitare românești. Secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt martorele succesive ale Începuturilor și biruinței scrisului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale Începuturilor și biruinței scrisului în limba română, după cum titrează cartea semnată de P.P. Panaitescu (1965). Sub impulsul presiunii confesiunilor reformate care militau pentru necesitatea traducerii cuvântului divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar anacronică în contextul noilor necesități practice ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar anacronică în contextul noilor necesități practice ale relațiilor comerciale. Probe istorice irefutabile sprijină afirmația că naționalismul politic românesc, cel care prin aspirațiile sale năzuia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sale năzuia la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească, prezenta totuși câteva particularități, fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone" (Aaron, 1835, p. xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone" (Aaron, 1835, p. xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii române în locul celei slavone în secolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii române în locul celei slavone în secolul al XVII-lea. "Ivindu-se d-asupra horizontului rumânesc o lumină care împrăștie negura limbei slavone, limba rumânească se-desrobi, se ridică la cinstea ce i se-cuvine, și întemeidu-se o tipografie rumânească, rumânii începură mai mult a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-a repurtat odată cu reintroducerea limbii române în locul celei slavone în secolul al XVII-lea. "Ivindu-se d-asupra horizontului rumânesc o lumină care împrăștie negura limbei slavone, limba rumânească se-desrobi, se ridică la cinstea ce i se-cuvine, și întemeidu-se o tipografie rumânească, rumânii începură mai mult a fi rumâni cunoscându-și drepturile naționalității" (Aaron, 1835, p. xiv). Independența românității se dobândi așadar și prin eliberarea prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1894) în patru perioade: a) Formarea naționalității române (513 î.e.n-1290); b) Epoca Slavismului (1290-1633), care se întinde de la întemeierea principatelor până la Matei Basarab și Vasile Lupu, până când aceștia introduc limba română în biserică și administrație în locul celei slavone; c) Epoca Grecismului (1633-1821), care se întinde pe întreaga durată a fanariotismului; d) Epoca Românismului (1821-1894), epocă deschisă prin Revoluția de eliberare națională a lui Tudor Vladimirescu soldată cu restabilirea domniilor pământene. Cele patru acte ale istoriei române stau sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către cele romanizate. A ieșit acuma un popor nou care nu mai era nici Daco-Roman, nici Slavon ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială a etnogeniei românești, potrivit căreia poporul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu slavii: "Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are o mare influență asupra desvoltării societății pe teritoriul patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tracia (a. 579) oastea condusă de Martin și Comențiol e compusă din oameni ce vorbesc românește. Tot acest neam apare mai târziu în Dacia, iar asupra originei lui se ceartă până azi învățații. Sigur e că, deși au multe elemente slavone în limbă, nu sunt slavi. Cuvântul pentru care nu sunt și nu pot fi slavi este linguistic. Legile după cari cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte românești și-au sfârșit demult evoluțiunea lor; în momentul în care românii au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu sunt slavi. Cuvântul pentru care nu sunt și nu pot fi slavi este linguistic. Legile după cari cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte românești și-au sfârșit demult evoluțiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone limba lor era formată de secole deja, încît, deși cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră, escepție făcând de vreo patru sau cinci vocabule cari privesc păstoria. E pentru noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi slavi este linguistic. Legile după cari cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte românești și-au sfârșit demult evoluțiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone limba lor era formată de secole deja, încît, deși cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici până în ziua de azi cu limba noastră, escepție făcând de vreo patru sau cinci vocabule cari privesc păstoria. E pentru noi incontestabil că un popor care sute de ani n-a avut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înainte de toate e adevărată, s-a pus ba să zică că sunt idei învechite, ca și când realitatea ar fi o idee, ba Ionel Ciocîrdel de la " Telegraful" s-a pus să facă discuțiuni filologice, precum că și terminația numelui redactorului "Timpului" e slavonă. În adevăr Bistrița, Dâmbovița, Râmnic, Târgoviște, Craiova, Suceava, Romanul, Bogdan și Vladislav, Radu sunt numiri slavone pentru că limba hieratică și de stat era în România cea slavonă, precum era în Occident latina. Francofortul, Berolinul, Monachiul, Vindobona, Londini sunt orașe latine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi o idee, ba Ionel Ciocîrdel de la " Telegraful" s-a pus să facă discuțiuni filologice, precum că și terminația numelui redactorului "Timpului" e slavonă. În adevăr Bistrița, Dâmbovița, Râmnic, Târgoviște, Craiova, Suceava, Romanul, Bogdan și Vladislav, Radu sunt numiri slavone pentru că limba hieratică și de stat era în România cea slavonă, precum era în Occident latina. Francofortul, Berolinul, Monachiul, Vindobona, Londini sunt orașe latine? Cromerius, Goethius, Curtius - romani? Craiova - oraș slavonesc? Altfel însă stă cu redactorul hel dendîi de la "Telegraful
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pus să facă discuțiuni filologice, precum că și terminația numelui redactorului "Timpului" e slavonă. În adevăr Bistrița, Dâmbovița, Râmnic, Târgoviște, Craiova, Suceava, Romanul, Bogdan și Vladislav, Radu sunt numiri slavone pentru că limba hieratică și de stat era în România cea slavonă, precum era în Occident latina. Francofortul, Berolinul, Monachiul, Vindobona, Londini sunt orașe latine? Cromerius, Goethius, Curtius - romani? Craiova - oraș slavonesc? Altfel însă stă cu redactorul hel dendîi de la "Telegraful". Trecând de la bucătărie la gazetărie, a ieșit și se ține vorba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu scopul de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu se practica o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
neslave a fost ocupat de opinia generalului Petre Vasiliu Năsturel, care socotea că Udriște Năsturel ar fi tălmăcit din grecește, și de părerea lui Alexandru Piru, ce înclina spre aceeași sursă, atribuindu-i în plus lui Udriște Năsturel tălmăcirea în slavonă. Dar acesta nu avea de ce să se apuce de realizarea unei noi tălmăciri în slavonă, din moment ce manuscrisele slave conținând legenda vieților lui Varlaam și Ioasaf circulau în spațiul românesc din secolele al XIV-lea și al XV-lea; el nu
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
ar fi tălmăcit din grecește, și de părerea lui Alexandru Piru, ce înclina spre aceeași sursă, atribuindu-i în plus lui Udriște Năsturel tălmăcirea în slavonă. Dar acesta nu avea de ce să se apuce de realizarea unei noi tălmăciri în slavonă, din moment ce manuscrisele slave conținând legenda vieților lui Varlaam și Ioasaf circulau în spațiul românesc din secolele al XIV-lea și al XV-lea; el nu a tradus nici din grecește în românește (de altfel nu se cunosc prea multe despre
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]