906 matches
-
de emulație în cinematografie, care șochează, entuziasmează, dar în același timp indignează pe confrați. Fiindcă a violat un sistem de gândire și o manieră de lucru. [...] [...]Evident, Mircea Albulescu este o stea de mărimea unu, dar prea a fost lăsat slobod să zburde, să se răsfețe pe lungimea unui episod, de dragul și în virtutea primatului actorului. Unde este tăietura de montaj, specifică filmului, unde se regăsește acea subtilă și ingenioasă îmbinare de planuri optice, care delimitează teatrul de cinema ? Sincer să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Am suit așa ceasuri întregi, sugrumați în acest defileu spart în stânci de năvalele primordiale. Numai o curea albastră deasupra noastră însemna că acolo e cerul. Când și unde, drumul răsufla mai slobod [...]: ne opream să admirăm primitivitatea peisa giului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare, fără o floare, fără o iarbă. Uriașele răsturnări și rostogoliri, îngrămădirile elementare coborau dea dreptul din potop, mărturii ale giganticelor chinuri telurice. Drum lung și istovitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul înspre soare, ci în altă parte, că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage la poarta respectivului cerîndu-și laptele înapoi. Dacă lași sitișca* nespălată, se lungește laptele. Cînd cineva îți dă lapte, dă-i paharul înapoi cu puțină apă, ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de conturi sau tardive puneri la punct ale unor inimiciții. Ceea ce se practică și în proza noastră din ultimii douazeci de ani, să zicem, în care amicii sau inamicii creatori apar în cele mai inedite posturi, de la etilism și gură slobodă până·la delir deambulator și colportaj. Pitorești, generoși, imprevizibili, labili și chiar delatori, catifelați dar și rebarbativi, mari poeți (Ovidiu sau Blaga) și prozatori, lideri de opinie fără operă, intermediari famelici, populează multe pagini din romanele noastre cu cheie, începând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cele mai savuroase renghiuri jucate Securității. Vă povestesc întîmplarea, că e păcat să nu fie cunoscută și-n alte orașe (deși domnul profesor Cazimir mi-a spus că o știa, din altă sursă, cu un alt autor). Ternovici era cam slobod la gură și cam boem în comportament. Dar avea rude în Austria, care-l chemau acolo, în vizită, în fiecare an. Nu i se dădea voie însă, deoarece nimeni nu garanta că se va mai întoarce... Într-o zi, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aceea, clamarea vieții pierdute (prin desprinderea de ținuturile Brăilei, ale dunărenilor, pe lîngă mai dureroasa despărțire de cunoscutul vizibil): "Zbor cu lotca, îmbrățișări cu valurile, izbînzi la pescuit, lumina și libertatea care dau drumul nestînjenit puterii din el, să miște, slobodă, brațele tari, și-i mînase picioarele neostenite...Unde erau?" (s. n.) Un Ubi sunt?...măsurat în limitele unei singure vieți, spre a cărei moarte (simbolică) pierderea luminii reprezintă prima treaptă. Nu va scăpa nimănui asocierea libertății cu lumina (ochilor), în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
serie tragică se definește, de la M. Costin la G. Brătianu, indicând grade și modalități diferite de implicare. Discursul istoric s-a interferat mereu cu discursul politic. M. Costin știa bine că e nevoie, "la acest fel de scrisoare", de "gând slobod, fără valuri". Năzuind spre un adevăr cît mai deplin, el căuta să împace, la acest nivel, ambele discursuri, căutând în paginile istoriei argumente pentru propria sa luptă. Marile teme ale istoriei noastre atunci s-au formulat, adesea dilematic, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea-voastră, zise atunci Flămânzilă, ținându-se cu mâinile de pântece. Și înălțimei-voastre gând bun și mână slobodă,ca să ne dați cât se poate mai multă mâncare și băuturică, zise Setilă, căruia îi lăsa gura apă ... Dialogul conferă operei și stilului ei oralitate, deci accesibilitate. Făcându-și ucenicia la școala naratorilor-țărani din Humulești, Creangă a învățat de la aceștia
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra patimilor, în foame și sete, în frig și golătate, fără să poarte grijă de trup și fără să se gândească prea mult la el și să-i ducă prea mult grija, lăsându-mi impresia că ar petrece
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special Dispariția și eternitatea Eonei va conține invariantele uzuale ale eroticii agonice, cu finalul inerent: reintrarea într-o "melancolie de fier"). Fulgurațiile oricărei apariții și dispariții ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
guvernul și Biserica au sediul în același ansamblu de clădiri. Iar aici întrebarea "A fi sau a nu fi europeni ?" se va auzi din ce în ce mai tare în următorii ani. 7.13. EGIPTUL " Nimic în Cer nu este subjugat; Nimic pe Pămînt slobod." (Hermes Trismegistus) Hosni Mubarak și-a început recent al cincilea mandat la președinția Egiptului. Astfel, în condiții normale, egiptenii vor avea, pentru cel puțin încă 6 ani (peste cei 24 ai primelor mandate), parte de conducerea sa autocratică. Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și a evitării concurenței neloiale. Totodată, i se punea în vedere ca de altfel oricărui întreprinzător în epocă să știe că, dacă în termen de un an de la autorizare, fabrica nu-și va fi început lucrul, "privilegiul rămâne desființat și slobod de a se da altui doritor"16. Spre toamnă, la 24 septembrie, Mihalic de Hodocin mulțumea autorităților guvernamentale pentru privilegiul ce-i fusese încredințat încă din ziua de 13 august pentru "fabricarea lumânărilor de seu vărsat în forme", pe durata
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
proiect, chiar dacă prezentase amintitele mostre de lumânări, probabil din lipsă de timp, dacă nu cumva vor fi intervenit alți factori; oricum, la 8 noiembrie 1842, încă se adresa Vistieriei, cerându-i hrisov formal pentru materializarea proiectului său industrial, dar și "slobodă voie a putè eu alcătui și vre-un tovarăș, dacă voi găsi"19. Precizarea finală este extrem de importantă, în condițiile în care lipsesc, deocamdată, informațiile legate de mersul afacerii. În stadiul actual al cercetării, putem doar presupune că "tăcerea" documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
între așezământurile publice pentru educație și sănătate, școalele publice de înotat și feredeie bine întocmite", el recomanda pentru orașul Iași, "lipsit de amândouă aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fier și a vinelor ce și în viitor s-ar descoperi" urma a fi dobândit în exclusivitate de acționari, împotriva unei dări anuale de 20 galbeni, la care se mai adăuga o altă taxă de 50 galbeni anual pentru "sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ" aflători în subsolul suprafețelor arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa să se așeze peste straturile sămănate, încât să le aducă umbră și fără a bate soarele slobod peste dânsele. La sămănarea pe bucăți mici de loc, să se sape, precum s-au mai zis, bucăți pătrate de 2 palme, în depărtare de 6-10 palme una de alta, și pământul scos așa să se așeze peste locurile săpate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai bine crește. Deși natura, prin sămănarea de la sine, ni dă cea bună povățuire, când are a se face sămănătura, totuși această regulă la sămănarea după meșteșug face oarecare ecsepții (deosebire). Sămânța de crin încolțăște în curând și apoi fiind slobodă și fără de apărare în vremea brumelor de toamnă, lesne se poate strica, când din protivă, sămănându-se primăvara și urmând timp favorisitor, ar crește bine, odrasla ei pân la iarnă s-ar întări și așa mai lesne și mai sigur ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe vremuri și cam iflifiu celălalt, care te-a scris, Nenea Iancu, bine ți-ar sta într-un muzeu de ceară "alții moare, ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic de metafizica indigestul curs de slavă
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]