1,056 matches
-
a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar, pe cînd era încă slujbaș la departamentul Cultelor în 1858, întreprinde o fructuoasa călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate peripețiile, de la episodul Bucuresti-Giurgiu, călătoria
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
sau subiacent, în literatură și în viață. O prezență vie, invocată în legătură cu unele evenimente din societatea contemporană, de exemplu, atacul terorist al Manhattanului, de la 11 septembrie 2001: „M-am gândit la Franz Kafka. El a imaginat o schimbare, transformarea unui slujbaș într-un gândac. Ce-ar fi gândit văzând spectacolul de foc al Manhattanului? ...imaginile spectaculoase care întreceau orice ficțiune de la Hollywood?” Dar nu numai marile evenimente, ale Istoriei cu majusculă, duc gândul la Kafka, ci și câte un fapt cotidian
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
ca replici la lumea noastră. Dar ar fi păcat să nu fie citit în cheie pur poetică, adică în voia armoniei lor triste, ca în acest nou (și mereu vechi) Levant: Să părăsim, prieteni, Levantul, arcă moartă, Purtată de famelici slujbași, îngăitănați. Levantul: regi și dame, optari, nouari, bărbați... Mereu, oricît schimbi cartea, aceeași chintă spartă. Cioran în dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
întâmpla în felul următor: va fi exclus din partid, fiindcă altfel Ponta nu mai are credibilitate, dar nu se va cere revocarea lui din funcția de președinte al Senatului și va rămâne președinte al Senatului. Geoană o să fie un sârguincios slujbaș pentru și în cinstea PSD în fruntea Senatului. L-au dat afară din partid și o să-i slujească cu mai multă sârguință ca să le dovedească ce membru fidel al partidului este el, chiar și când nu are carnetul în buzunar
Oltean: Geoană va fi exclus din PSD, dar rămâne la Senat () [Corola-journal/Journalistic/46879_a_48204]
-
băltoacă de ulei, iar carnea plesnea pe mine, pocănind. Știam că puterea mea de a suporta durerea ajunsese la limita maximă și că dacă nu mă supun, cine știe cu ce cazne îngrozitoare or să mă mai muncească dregătorii și slujbașii aceștia ai iadului, lacomi și stricați cum sunt. Dar dacă mă supun în acest punct, nu înseamnă că am îndurat totul degeaba? M-am zbătut să-mi înalț capul - care părea că o să se frângă în orice clipă de gât
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din senat ori guvern, cînd mai îngroașă lucrurile, măcar să nu uite și să-și aducă aminte de antecesorii lui Capătă, nevătămat, prin istoria lui
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
cînd cultura oficială nu mai înseamnă totul? Ce mai înseamnă, azi, la noi, de multe ori, un ministru? Un funcționar căruia nu-i ajung banii și care trebuie să se descurce și el, cumva, pentru că viața-i grea, un biet slujbaș care are niște obligații de onorat și niște polițe de plătit. Acești "miniștri" azi sînt, mîine nu mai sînt, după ei nu rămîne nimic, decît, poate, cîte un mic potop sau amintirea unui mic scandal. Ce are a face personalitatea
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
Porta Portese (celebrul iarmaroc din Roma), și deci la fel de abil ca și Grecul în "afaceri" și șarlatanii. Despre un alt personaj ni se spune că avea atâtea tatuaje pe ambele brațe, încât mai mult ca sigur constituise o problemă pentru slujbașul din lagăr însărcinat să-i inscripționeze numărul; o infirmieră rusoaică e comparată cu o pisică sălbatică, datorită ochilor oblici și mișcărilor agile. Dar cele mai expresive portrete rămân acelea ale soldaților ruși. Amestecul de perplexitate și ironie cu care Levi
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
așa-zis industrializate, precum toate celelalte invenții ale totalitarismului leninist-bolșevic... Lăsând la o parte asasinatele celor două epoci despărțite de aproximativ 150 de ani, asasinarea lui Petru al treilea gâtuit de Alexis Orlof, un uriaș cu degetele de fier, un slujbaș mărunt care primise sarcina de a redacta manifestul ce avea să fie citit, după aflarea morții țarului, fără ca împărăteasa să pară a fi implicată în cumplitul asasinat... (Ea avea să participe cernită toată la ceremonia de înmormântare). Mortului îi rămăseseră
Ecaterina a doua cea Mare a Rusiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6781_a_8106]
-
ultime stagiuni încheiate, nici un spectacol, este un fapt fără precedent, bizar, nefondat decît pe dezinteres și dispreț față de artă. Primii care au suferit, presupun, de această orientare luminată, inteligentă, plină de substanță a Canalului 1 al Televiziunii publice au fost slujbașii Departamentului Teatru al aceleiași instituții. Se pare însă, că în ultima vreme adie o boare care să întrețină flacăra speranței iubitorilor de teatru, pe micul ecran, deopotrivă producători și telespectatori. Deși eroarea din stagiunea trecută este impardonabilă, să nu uităm
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
una și aceeași carte. Aici, însă, Rosetti se dovedește mai degrabă pios decât clevetitor. E, cel mai probabil, o pioșenie rezultată din neștiință. Despre proprii părinți avem mai puține detalii decât despre cutare erou de roman. Cât îi privește pe slujbașii de la Căiuți, cu care copilul s-a aflat în contact exclusiv, aceștia nu ofereau, cu nesemnificative excepții (escapadele senzuale uneia dintre guvernante, domnișoara Oudinot, relatate, peste ani, de preotul căruia aceasta i se spovedea fiind una dintre ele), un material
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Gabriel Dimisianu Simțindu-ne tot mai dependenți de televiziune, slujbașii acestei instituții ne tratează în consecință, adică de sus. Nu se comportă altfel nici cu aceia dintre noi la care uneori apelează, neputând să realizeze altfel anumite emisiuni. Este adevărat că dl Tucă, omul forte de la ,,Antena 1", s-a
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
și de tot felul. Suna, i se deschidea și vedea femei în capod sau bărbați în izmene, - dar de cele mai multe ori gospodine nespălate, neîngrijite, cu fumul bucătăriilor pe față... Inși morocănoși, nerași, zbârliți, făcând pe politicoșii, care îl urmăreau pe slujbaș peste tot în casă, cu teamă, să nu le șterpelească ceva... Atunci făcuse o adevărată cercetare sociologică, fără să vrea, - parcă ar fi fost de la Sociologie... Va să zică, suna la ușă, i se deschidea, câteva secunde, până să anunțe scopul vizitei
Contoare... și controlor de lumină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7524_a_8849]
-
era o pătrime de portocală, știu doar furia noastră spontană, căldura ei și așchiile usturătoare din piept cînd, în locul jinduitelor portocale, ni s-au pus în față prăjiturile cremoase de ieri-alaltăieri de către acele, oho, cît de puternice figuri ale zilei, slujbașii de la o unitate de alimentație publică. Cîte nu puteau ei procura și la ce prețuri bune le puteau vinde, ce poziție privilegiată cîștigaseră și cîtă aroganță (de activist) se afla pe fețele lor! Pentru că ne-au rîs în nas, am
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
a scrântit-o rău de tot: autorul Omului recent va conduce o revistă de idei, de analiză a unor simple cărți, și nu o gazetă ce i-ar putea îmbogăți pe redactori folosind know-how-ul pescuit în dosarele soioase concoctate de slujbașii lui Nikolski, Drăghici sau Postelnicu. Țin prea mult la Cornel Nistorescu pentru a-i trece cu vederea această rătăcire ce îmbracă aparențele unei profesiuni de credință. Și dacă tot am dat-o pe ardelenește, îl rog să mediteze la una
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
toacă tatălui său toți banii, deși este un student eminent, matematician de forță. Marea lui slăbiciune este să dezlege ecuații la WC. Din cauza falimentului, nu-și mai poate continua studiile și trebuie să se întoarcă în România, unde ajunge un slujbaș oarecare. În timpul războiului, din motive disciplinare, este dat afară din slujbă și, neavând încotro, se angajează ca portar de noapte la Athénée Palace. Cunoștea perfect patru limbi plus latina, pe care n-o mai punea la socoteală, decât în medii
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
ochi, mahalaua pare istovită, copleșită de povara ei urbană. Femeile, cu o duzină de copii pe delături, au totdeauna cel mai nou la sân.(...) Bărbații, parte de la țară, parte țigani orășeniți de două- trei generații, ei sunt toți meseriași sau slujbași inferiori, lucrători pe la cele câteva fabrici”. De fapt, lumea are aici și o altă înfățișare, la vârsta la care visele sunt încă permise: „Numai spre seară mahalaua e însuflețită de adevăratul ei spirit. Tinerețea se arată, viguroasă și romantică: fete
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
pe care îl are, nu-mi vine să cred că vorbește serios visînd după lipsa lui de griji de odinioară. Mi se pare mai curînd că, din delicatețe, omul de afaceri vrea să mă facă și pe mine, prietenul său slujbaș, să mă simt bine și să nu-l invidiez. (Îmi vine foarte greu să le explic prietenilor mei înstăriți că nu-i invidiez. Nimeni nu-și poate sări peste umbră. Iar umbra mea e, cîtă e, de scriitor cu apucături
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
palmă și voi îi zmulgeți petalele, stamina și ați voi să știți ce e? de unde vine? de ce atâta aromă? Sfâșierea aceasta - și oricare alta - n'a deslușit nimic. Poți rupe în bucăți o aromă?" (p. 58). Așadar, fiecare din vrednicii slujbași, cu onor, ai unor discursuri goale și studii strălucite, are un rost. Martorul zurbagiu al alinierii lor are o taină. Și, în fine, o părere de rău, adiind pe măsurile din nemopropheta in patria: „unde, din plămânii mei am suflat
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
avea curajul să și le imagineze. Încurcătura, visele, evadarea n-au ținut decît vreo două ore. Ca un balon de săpun, banii au dispărut cum au apărut. Ceața engleză umezește din nou trupurile și sufletele celor doi Perkins, redeveniți anonimi, slujbași de rînd, plini de rutină și gesturi mărunte. Universul căpătase dimensiuni incredibile, concretețe, importanță, conta pentru ei. Acum s-a strîns, s-a uscat, s-a mărginit la prea bine cunoscutele-i linii, trasee, spații cît bobul de mazăre în raport cu
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]
-
dispariția celui care a fost "vizionarul" generației sale. A fost creatorul care a îmbogățit lumea teatrului cu spectacole remarcabile, căci el a înțeles teatrul în epiderma lui gravă, complexă și adesea derutantă. A trăit într-o profundă și ascetă discreție, slujbaș stăruitor al unei etici sănătoase, pierdută, însă. Aceea a purei și delicatei absențe. Așa se face că puține știm despre Aureliu Manea, despre regizorul pentru care „spectacolele de teatru sunt sărbători ale vieții fără bariere", se arată într-un comunicat
Aureliu Manea a murit by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41909_a_43234]
-
o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei" devenite afacere de stat. Slujbașii ei, de ieri și de azi, expuși la gazeta de perete, sînt lăsați la dreapta judecată a cititorului. Nu trec neobservate "făcăturile", care afectează istoria literaturii, cu "miturile" și "eroii" ei, în măsura în care afectează și istoria națională. Căutarea cu tot dinadinsul
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N. Stoicescu), 1988, care cuprinde toți termenii mai sus citați. Desemnărilor de impozite li se adaugă serii de denumiri pentru slujbașii care le adunau (birari, ciblari, găletari, mierari etc.), pentru tipurile de impozitați (birnic, lude), pentru diversele scutiri de impozite (ridicătură, scădere), expresii precum a da bir cu fugiții ș.a.m.d. Câmpul semantic al impozitării reflectă suprapunerea mai multor straturi
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile peiorative: mîncătura - "contribuție suplimentară pentru hrana slujbașilor" - pare a se asocia treptat cu ideea negativă de agresare a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul și structura taxelor (în prefețele din
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
vine în contact nu sunt nici animale, nici proprietatea să. În al treilea rând, le spun fetelor mele că un astfel de comportament se mai poate vedea doar în filmele proaste din perioada comunismului, cănd conducătorii instituțiilor puteau nenoroci un slujbaș cu o simplă semnătură, ca aspectele arătate însă la televizor în mod repetat și la ore de maximă audiență fac că acest gen de comportament doar să pară ca fiind unul întâlnit des în instituțiile publice, preferat de astfel de
Cristi Danileț, devastator cu Laura Georgescu. "Nu suntem pe tarla" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/38653_a_39978]