790 matches
-
celălalt prin panism. Priveliștea silvestră ardeleană, vechimea etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și mai rău. Și așa trăiau acolo liniștiți și fericiți. Din seceratul grâului și din ridicarea snopilor se scuturaseră pe miriște o groază de boabe cu care se hrăneau și, măcar că nu era vreo apă prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineața picături de rouă de pe firele de iarbă.” (Al. Brătescu Voinești, Puiul) Scrie răspunsuri
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau foarte puține. Acolo ne-au dus la recoltat stuf. Aveam normă și, dacă nu făceai norma, erai bătut. Brigadierul trebuia să spună dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar În ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... Îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele și mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
taie... Aveam niște tarpane care erau ca o seceră, cu diferența că aveau coada de câteva ori mai lungă, cam de 60-70 de centimetri. Mie mi-a fost ușor să mă acomodez și mi-am dat seama că 20 de snopi Îi fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile pentru ceilalți colegi. Ș-atunci am găsit soluțiile. L-am chemat pe brigadier și i-am spus: „Domnule, știm pentru ce suntem aici, dar noi trebuie să rezistăm. Dar, atenție, dacă ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spus mult mai târziu că Într-adevăr s-a speriat atunci și ne-a crezut. Probabil că și din cauza fețelor noastre, schimonosite de ger, de oboseală, de suferință... Dar eram uniți. Și atunci am stabilit că nu facem norma, că snopii trebuie să fie puși pe jumătate. Și i-am Învățat și pe ceilalți cum să facă: tăiam un mănunchi de stuf, Îl Îndoiam În două, Îl băgam În mijloc și legam pe urmă. Și făceam gluga: „Vino să numeri!” Cui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
față de urangutan, dar un suflet de Înger. Plângea de foame. N-au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea să se arate așa, câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea să se arate așa, câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine decât la recoltat stuf, pentru că scăpai de cioate, de smârcuri, de apă... Luam snopii, băgam tarpanul În legătură, Îl puneam la spate și mergeam. Acest plutonier Însă, care ne Însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, În general cei care erau bătrâni și care nu puteau să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să se apere și cățeaua sărea Întotdeauna la mână. Era foarte greu să te vindeci acolo. O rană era un pericol În condițiile alea, că era umiditate, era condens. Noi făceam focul În soba aia, că aduceam fiecare câte un snop de stuf, când ne Întorceam de la muncă, dar se făcea condens. Și dacă am văzut așa, am hotărât să-i anihilăm cățeaua. Am studiat mișcările, am văzut ce face... Mai Întâi am stat noi la urmă și aveam tarpanele, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveam tarpanele, dar și-a dat seama că, având tarpanele În mână, suntem periculoși. Și-a chemat cățeaua și-a doua zi ne-a dat ordin să lăsăm tarpanele la bac, să nu le mai luăm cu noi. Cărăm acum snopii fără tarpane și era mai greu, dar era mai grav că nu mai aveam arme. Ș-atuncea a trebuit să stabilim o altă tactică: bandajatul cu fețe de pernă pe mâna care i se oferea cățelei și apoi prinsă de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze Împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși și, după aia, Între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor Îl putea lua Dunărea. Odată, Îmi amintesc că era În ianuarie și, apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai subțire și s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mele (cele pe care le țin minte) se desfășoară adesea în tren. Uneori ele sînt foarte agitate. În cel de aseară, de pildă, treceam pe lîngă un marfar în mișcare din ale cărui vagoane unul s-a rostogolit. Încărcătura, un snop uriaș de bare metalice, amenința să mă lovească. În loc să fug, am stat încremenit. O clipă chiar am avut senzația că voi fi zdrobit, dar minune!, la doar un centimetru de mine, barele s-au îndoit și au căzut într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vâlvătăi pe-ntinsul front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum trosnesc urmași pe roată întregul plai Un plâns de nai Snop de vis încins de nimb în orice bob un nume de foc Mânia vor s-așeze-n loc Ș-apoi să dea în schimb Ce rămâne Din tăciune Ș-acela să fie stins Munte Au obosit de când tot bat Duși mii și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prindeau era vai și amar de pielea ta. C. I.: Și cu ce vă încălzeați iarna? Că, spre exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam cât mâna. Și un snop din acela costa cam 20 de lei. Unui mocan din aceștia surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-a adus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Și cu ce vă încălzeați iarna? Că, spre exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam cât mâna. Și un snop din acela costa cam 20 de lei. Unui mocan din aceștia surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-a adus într-adevăr niște brânză dar pe care n-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fugeam. Aveam locul meu într-o vale acolo, la vreo 50 de metri de sediu, care era pe un delușor. În vale era o mlaștină plină de trestie, stufăria de la Movileni. Îmi făcusem un fel de pătuc acolo, din niște snopi de trestie, și mă tot uitam să văd când vin mașinile, când pleacă și cum plecau, ieșeam și eu de acolo și mă duceam la birou. Directorul ăsta se învățase și chiar mă anunța să plec în stuf când veneau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiind învinuiți de Securitate că au stricat „utilaje sovietice” la Canal, deși acestea au ajuns în România defecte, după ce au fost exploatate ani buni în construcțiile „Marelui Frate” (pp. 141, 182). Chiar și un copil care culege de pe câmp un „snop de grâu” (p. 189) este acuzat de sabotaj. Această mărturie cutremurătoare ne face să privim mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pâine)” (p. 357). Tragice erau și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
două portocale, un grep, niște piersici din compot (deși astea nu prea merg la stilul Okinawa), stafide și smochine (cică nici astea). Apoi: 7 feluri de cereale sau legume. Da? Dadada: roșie, ardei, ciuperci, ceapă, usturoi, morcov, orez, bașa un snop de rucola. De dormit am dormit oare șapte ore? Nu, fiindcă deși am căzut răpusă pe la douășpe de atâta vâjâit în aer liber, m-am trezit o dată pe la două, din cauza unui vis, și a doua oară fix la 5, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
puternic de toamnă, pe axa vest-est simetrică asemeni întregii croieli citadine; încât poți să crezi că Dumnezeu, francez la un moment dat, când a făcut lumea, studiase la Sorbona Arhitectura ori Administrația laolaltă cu un domn Haussman; confluență incendiată de snopul de raze înflăcărat al apusului, bucurându-se de curgerea a încă două gârle mai mici, însă pline de un tainic șopot, Notre Dames des Champs și Saint Placide; de unde, de departe de tot îți sare în ochi silueta,... creionul gros
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]
-
figura simbolică a tătucului — fie el zâmbitor (Ion Iliescu), fie, vorba lui Dick Morris, nuts (Vadim Tudor). Tânjim după tați ca după paradisul pierdut. Să ni se dea! —acest slogan al milogilor stă, la loc de cinste, alături de sonde și snopii de spice, pe stema țării. Cât timp e ceva de muls, totul decurge normal. Când a secat ugerul, ne vedem de treburile noastre, punem coada pe spinare și tuleo! spre țările calde. După ce și-au plasat fiii prin universități occidentale
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, ținând o sabie de aur, în pâl. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta. Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, si este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul
HOTĂRÂRE nr. 626 din 29 mai 2003 privind aprobarea stemei judeţului Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150324_a_151653]
-
snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta. Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, si este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stema interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității
HOTĂRÂRE nr. 626 din 29 mai 2003 privind aprobarea stemei judeţului Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150324_a_151653]
-
Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Albești-Paleologu, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Albești-Paleologu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Pe fond de azur se află trei snopi de aur, plasați în pal, dispuși doi cu unu. În șef de argint se află un ciorchine de strugure, de aur, flancat ��n ambele părți de câte o frunză de culoare verde, cu vrej verde. Scutul este trimbrat de o
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă, cu vârful în jos. În primul câmp, pe albastru, se află un pește de argint (somn), înotând spre dreapta. În câmpul al doilea, pe verde, un snop de grâu legat, de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, o stâncă de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei; vechea denumire a
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]