1,004 matches
-
dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a venit ideea să combini astfel culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o umanitate complexă și aproape ideală. Era la el o nestăpânită tendință către tot ce poate fi frumos în realitatea socială, tot ce poate fi util semenilor lui în realizări; o vigoare și o precizie în concepție, un spirit de sociabilitate, împăcat și tolerant, o capacitate fenomenală de a organiza acțiuni și instituții umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cei mici; după ce crești, faci și tu pe alții. Nimeni nu-ți spune un cuvînt frumos, nimeni nu te mîngîie. Dacă ai un prieten mai bun cu care stai de vorbă, ceilalți zic că ți-o pui cu el."137 Sociabilitatea nu este o virtute nici pentru angajați; presați de superiori, șantajați de unii deținuți, mînați de interese meschine și ilegale, ei învață să fie suspicioși, să nu aibă încredere în nimeni, să se folosească de toate slăbiciunile celor din jur
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
declarate, așteptate... Să nu uităm și alte multe probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 3. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată ca aflându-se la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru autohtoni. Însă mobilitatea a devenit cu timpul o practică, o rutină, și atunci au apărut forme de conviețuire. Când acest fapt, acest
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pot distra în altele. Acești oameni conectează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente, pot construi noi spații, noi condiții, pot instituționaliza noi moduri, stiluri de viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate formele sale: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente, pot construi noi spații, noi condiții, pot instituționaliza noi moduri, stiluri de viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate formele sale: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasările de plăcere, în scop de afaceri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cuiva"4 notează Philippe Ariès fără ca această situație să fie resimțită ca o umilire. În această confuzie întreținută, pe de o parte, între muncă și nemuncă, și pe de altă parte, între viața publică și cea privată, locurile fundamentale ale sociabilității erau câmpul, strada sau locuința stăpânului fie că acesta era meșteșugar, proprietar de pământ sau fermier. A locui la Paris în secolul al XVIII-lea însemna să afli un adăpost "care, oricum, nu era în afara străzii"5. În secolul al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
niște centre perfecționate de locuire", al căror scop nu era acela de a răspunde "problemei locuinței în sensul restrâns al cuvântului", ci "tuturor nevoilor individului, între care cele de relaționare cu comunitatea"13. Acest program viza astfel instituirea unei noi sociabilități populare urbane, prin dotarea fiecărui oraș cu o rețea de echipamente și de servicii de proximitate susceptibile să rezolve problemele școlarității, igienei și solidarității. Politica locuințelor căpăta treptat, confuz, trăsăturile unei politici urbane. Dar, în fața costului ridicat al pământului, aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă drept o creație burgheză, atunci acest lucru se datorează coincidenței absolute între familie și interior, separării spațiului public de cel privat"1. În această perspectivă, Alain Cottereau ne invită să distingem două fronturi muncitorești de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care li-l refuza accesul la noua piață a muncii"; pe de altă parte, lupta împotriva "tehnicilor de influență ale capitalismului care se dezvoltau în spatele promovării liantului familial"2. Într-adevăr, promovarea urbanului este în primul rând operată împotriva sociabilității orașului, în alianță cu o politică familiaristă. Scopul era de a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa la domiciliu însemna sfârșitul unui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceștia nu puteau conta decât pe ei înșiși pentru a face față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În aceste condiții, filantropii nu puteau pricepe implicațiile pe care le avea o asemenea situație asupra formelor populare de sociabilitate, și mai ales nu pricepeau costisitoarele petreceri populare, care îi șocau profund. Gérard Noirel a subliniat în ce măsură risipa manifestată cu aceste ocazii era necesară pentru întreținerea relațiilor în vederea aflării unui loc de muncă: " Aceste sărbători sunt o modalitate de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al animării sale. Reversul voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la începutul anilor 1970, dorința de a face din fiecare mare așezare "un oraș luminos", creuzet al formelor de sociabilitate ale mileniului următor, a dispărut în fața contestării unui asemenea mediu de viață. Circulara "Guichard" după numele ministrului Echipamentului din acea perioadă, din 21 martie 1973, stopa construcția lui, interzicând reînnoirea experienței de tip ZUP. Ea reprezenta o întorsătură în privința orientării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasele sociale, cei mai defavorizați și cei mai bine situați regretau cel mai mult această coexistență "contra naturii". Primii erau cei mai expuși disprețului celorlalți, ceilalți erau nerăbdători să plece. Opiniile culese în marile ansambluri prin anchete sociologice arătau o sociabilitate raportată la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Muncitorii calificați și clasele mijlocii care trăiau temporar acolo, fiind în trecere prin aceste mari ansambluri o etapă provizorie înaintea achiziționării unei locuințe mai bune -, manifestau și ei mari rezerve față de acest tip de locuință. În contextul în care "comportamentele sociabilității cele mai anodine angajau poziții sociale și raporturi cu alte grupuri sociale"199, relațiile erau precare, iar stilurile de viață, cu atât mai vulnerabile cu cât locuitorii nu aveau o vecinătate omogenă. Confruntarea moralei micii burghezii cu condiția populară conducea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
părea amenințată cu dispariția. Animația devenea cuvânt-cheie la mijlocul anilor 1960, atunci când părea evident că doar implantarea dotărilor nu duce automat la creștere. Scopul global al animației venea să se adauge mitului dotării, care devenise repede incert pentru promotorii unei noi sociabilități urbane. Accesul tuturor la aceste dotări se dovedea imposibil și de nedorit. Această utopie făcuse abstracție de procesele spontane de segregare socială cauzate de mecanismul ce făcea ca primii utilizatori ai unei dotări să-i modeleze folosirea în așa fel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de o dispoziție a Ministerului Amenajării Teritoriale din 7 februarie 1973, se prezenta ca un răspuns la rebeliunile din mai 1968 împotriva modurilor de viață din marile orașe. Scopul era acela de a ajuta orașele medii să păstreze rețelele de sociabilitate de dimensiuni umane care lipseau metropolelor de echilibru. Promovarea orașelor medii ar fi trebuit să reajusteze o armătură urbană în care relațiile erau gândite în termeni de complementaritate, și nu de ierarhie. Axată pe revitalizarea centrelor orașelor și pe dezvoltarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să ceară, fapt care pune conducerea orașelor într-o situație deosebit de delicată. A doua problemă, care se articulează cu prima, privește efectele crizei urbane plecând de la fundamentele sociabilității, în condițiile în care, contrar funcției tradiționale a orașelor de a optimiza schimburile între indivizi, aceștia refuză să-și vorbească, să interacționeze, ba imaginează tot felul de strategii de a se evita. În ambele cazuri, comportamentul claselor mijlocii apare ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o guvernare cu mai mulți reprezentanți ai tuturor locuitorilor săi, ci și o mai mare transparență a modalităților de guvernare. Asociind temele orașului și ale cetățeniei, numeroase colocvii și-au exprimat încă din anii 1980 neliniștea față de această descompunere a sociabilității urbane. Mondializarea economiei și noile forme de organizare a muncii au destabilizat atât de mult mecanismele de integrare prin salariere, încât nu se mai știe cum să se măsoare funcționalitatea unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Settlements" "acolo unde oamenii se stabilesc". 3 Fragmentarea teritorială și excluderea socială (orașe care pierd și orașe care câștigă), deficiențele de "monitorizare" (sunt tot mai dificil de distins limitele orașului, raporturile omului cu teritoriul său identități teritoriale fragilizate, forme de sociabilitate slăbită), politici urbane rupte de politicile sociale (politici de schimbare în plan material, infrastructural, fără a se ține cont de părerea, de voința, de aspirațiile locuitorilor orașului acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un butic, în locul unui parc
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]