1,210 matches
-
a politicianismului (Carpinschi 1995). . Este un truism recunoașterea faptului că nici o parte nu ajunge la gestionarea întregului în absența puterii. Puterea este, desigur, mijlocul politic necesar pentru gestionarea binelui public. Tocmai de aceea, transformarea puterii politice din mijloc de conducere societală în scop de dominare-subordonare totalitară sau partidocratică este un indicator cât se poate de vizibil pentru evaluarea gradului de normalitate și rezonabilitate politică. Lucru, de altfel, pus în evidență prin paradigma părților și a întregului. Clivajul dintre politica puterii și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nivelul fostului spațiu comunist, un argument în plus că mai vechile premise ale lui Best și Cotta (2000) tind să se confirme: elitele sunt strâns conectate la evoluțiile sociale și politice și deci, dependente ca structură de schimbările la nivel societal. Designul cercetării Baza de date care a stat la originea analizei din capitolul de față cuprinde deputații și senatorii din perioada postdecembristă. Structura fiecărei legislaturi a fost "radiografiată" prin înregistrarea datelor cu privire la caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor (vârstă, gen, educație) și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al tristeților provinciale, Bacăul a fost, în egală măsură, și un oraș al petrecerilor, în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea unei comunități ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Cutumele (eng., folkways) contribuie la realizarea solidarității sociale și au un caracter reglativ și imperativ pentru comportamente. Ele au pentru grupul social o funcție similară cu cea pe care o au deprinderile pentru acțiunile unui individ. "Cutumele reprezintă o forță societală. Procesul prin care sunt produse cutumele constă din repetiția frecventă a actelor prin care se arată milă, mai ales atunci când oamenii se comportă în același fel în fața acelorași nevoi. Motivația primară apare în discuție. Produce o deprindere la nivel individual
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe a altora, contribuind la protejarea vieții oamenilor și a bunurilor dintr-o societate. Astfel, putem susține că "valorile joacă un rol particular important deoarece ele sunt reprezentări ale nevoilor și dorințelor individuale, pe de o parte și, a cerințelor societale, pe de altă parte"134. Antropologia culturală britanică și americană va contribui, la începutul secolului al XX-lea, la delimitarea mult mai precisă a semnificațiilor termenului de "valoare". Reprezentanții "Școlii Cultură și Personalitate", Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict, Ralph
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
social în așa fel încît se aplică nu numai la indivizi, ci și la grupuri, comunități, chiar și la națiuni. D. Sandu (1999) precizează că "În funcție de spațiul de interacțiune..., se poate vorbi despre capitalul social personal, familial, comunitar, organizațional și societal". (p. 71) Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobîndesc ca participanți într-un cadru comunitar. "Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori ale capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
symbols and representations that facilitate the exchange of messages, processes reality, and the promotes of common values. Communication is intrinsic to the problem of image; they share a deep connection since images cannot spread and have an impact at the societal level in the absence of communication, regardless of its form, and communication, by its nature, contains elements of images, with multiple structures of the image being identifiable within the content of communication. The chapter "Theory on image, theory on human
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În contextul șomajului și temerii de schimbare, investiția socială în educație este considerată necesară pentru oprirea reacției împotriva economiei globale de piață și pentru menținerea coeziunii sociale. Introducerea la raportul neliniștitor‚ "Coeziunea Socială și Economia Globalizată: Ce va aduce viitorul?" (Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?) evidențiază tensiunile inevitabile create prin competiții necruțătoare și faptul că investiția socială poate să creeze un echilibru între securitate și agitația cauzată de competiție și schimbare tehnologică (OECD, 1997c). În
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Knowledge Economy, http//www.oecd.org/news and events/publish/ pb96-58a.htm 19. *** OECD, 1997a, Beyond 2000 The New Social Policy Agenda, Council at Ministerial Level, Paris 20. *** OECD, 1997b, Towards a New Global Age Challenges and Opportunities, Paris 21. *** OECD, 1997c, Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?, www.oecd.org/dataoecd/38/19/17724730.pdf 22. *** OECD, 2000, PISA. The Cross-curricular competencies instrument, www.pisa.oecd.org/tech/chap3/e1.htm 23. *** OEDC, 2000b, Analiza politicilor naționale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sociale în general ca și a grupului familial în particular a fost mai puțin abordată în spațiul românesc. Sănătatea fizică și psihosocială ar trebui corelată și cu sănătatea spiritual-mentală. Homosexualitatea a existat în toate societățile însă acum tinde să devină ,,societală", să se impună cu caracter de normalitate, oferindu-se chiar soluții pentru uniunile homosexuale, care evident nu fac copii. Confuzia dintre sexe din uniunile homosexuale este interpretată de Biserică și de alți specialiști nu ca o criză a instituției familiei
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tuturor domeniilor vieții sociale, favorizând pretutindeni prelungirea artificială și profund dăunătoare a unui habitus rezidual în gândire și în practică, a tehnicilor de supraviețuire în dauna comportamentelor de progres și a unei modernități mimate, nu asumate cu adevărat la nivel societal. Mantra occidentală fie că e vorba de NATO sau de UE, de Consiliul Europei sau de multitudinea de ONG-uri care inundă Estul Europei începând cu primele luni ale lui 1990, pentru a susține aici dificila construcție democratică conjugă neobosit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
toate sunt aplicabile, dar într-o manieră de tipul "ori, ori". Cu alte cuvinte, perspectiva managerială asupra culturii are în centru o entitate organizația ale cărei fenomene ("materiale" și "culturale") trebuie administrate conform obiectivelor de performanță impuse sau autoimpuse. Perspectiva "societala" ignoră organizația, pentru a pune în centrul schemei trăsăturile culturale ale mediului în care organizația își desfășoară activitatea. Pe bună dreptate, cele două perspective sunt nu numai contrare, ci și contradictorii, atâta vreme cât trebuie să optam între surse mai mult sau
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
comuniste din 1920 pînă în 1975 (taylorism și stahanovism). Dar am putea cita multe alte cazuri analoage. Trebuie să înțelegem astfel de ansambluri drept entități elaborate în relații între grupuri, legate de poziții sau statute și înscrise într-o logică societală. Reprezentările sociale există în legăturile lor cu sistemele sociale care le dau naștere. Pe de altă parte, acestea din urmă sînt definite de ele. Dar se pot naște și continua atunci cînd o inovație, o informație marcantă, o problemă majoră
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mentală nu are, desigur, decît un singur utilizator. O reprezentare publică poate avea mai mulți." Ibid., p. 49 1.2. Un sistem sociocognitiv 1.2.1. Principii generatoare Încercînd să împace evaluarea complexității lor structurale, a inserției lor în contextele societale și ideologice plurale cu un scop metodologic de control al interacțiunii lor cu diferite variabile, Willem Doise vede în ele "[niște] principii generatoare de luări de poziție legate de inserții specifice într-un ansamblu de raporturi sociale [...], aceste scheme organizează
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Cuvânt înainte / 11 Rezumat / 13 Lista tabelelor și graficelor / 15 Lista figurilor / 15 Aparatul teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit / 16 Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
interferență / 74 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate / 80 4.3. Hierofania omului geopolitic izomodern / 80 Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual / 83 5.1. Axiologia contractului social / 84 5.2. Paradigma conflictului social / 90 5.3. Contractul societal izomodern / 96 Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia / 103 6.1. Mediamorfoza contemporană / 105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3.1. Universul gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rolului comportamentelor individuale și de grup în modernizarea socială postindustrială. Maria Larionescu Rezumat Societatea postindustrială prezintă o serie de caracteristici structurale inedite care o diferențiază identitar de tipurile de societăți anterioare. Cele mai profunde alterări de structură culturală, civilizațională și societală se manifestă pe trei niveluri esențiale: geopolitic, al conflictului/cooperării și comunicațional/informațional. Conform ipotezei formulate în această lucrare, dacă perioada contemporană este marcată de unele schimbări structurale majore, acestea recuperează la un alt nivel unele dintre valorile fundamentale ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
relativismului axiologic al postmodernității. Sub aspect metodologic, astfel de schimbări structural-societale profunde pot fi identificate și analizate și prin intermediul teoriilor de dată recentă ale morfogenezei (numite și "ale complexității") care constituie abordări complementare metodologiei clasice de cercetare. Mai exact, evoluțiile societale contemporane (la nivel geopolitic, interpersonal-societal și, respectiv, comunicațional) sunt identificabile aplicând metodologia și, mai ales, setul conceptual al morfogeneticii. Ca atare, chiar dacă analiza din această lucrare se bazează și pe observația spontană sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin analogie cu înțelesurile lor din științele exacte care le-au generat. Folosirea instrumentarului teoretic-conceptual oferit de științele complexității ne poate ajuta în conturarea unei paradigme structuraliste, bazate pe ideea de formă, în cercetarea și evaluarea modernității. Una dintre schimbările societale actuale este reprezentată de noile modalități de restructurare a caracteristicilor geopolitice, fundamentate pe slăbirea treptată a rolului statului-națiune și pe fluidizarea frontierelor. În plan geopolitic, restructurarea izomodernă presupune disoluția frontierei clasice prin apariția unor spații inedite de interferență, convergență sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel, societatea postindustrială tinde să recupereze setul axiologic al marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt astfel recuperate pe alte paliere, aparținând izomodernității. Nu în ultimul rând, noile mijloace de comunicare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt astfel recuperate pe alte paliere, aparținând izomodernității. Nu în ultimul rând, noile mijloace de comunicare interpersonală dau naștere unor forme inedite ale structurării societale, printre care cea mai relevantă se constituie în conturarea unui nou limbaj, cel al comunicării spontane prin internet, numit aici "catalimbaj". Restructurarea la nivelul limbajului noilor media, în special prin apariția internetului, corespunde unei a patra revoluții sociale în desfășurarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corespunde unei a patra revoluții sociale în desfășurarea istorică a omenirii, ulterioară revoluțiilor reprezentate de crearea simbolisticii rupestre din neolitic, de invenția scrisului și, respectiv, de invenția tiparului. Prin analiza acestor fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
firește, și aceluia al creșterii ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față se apleacă tocmai asupra acestor interogații cu răspuns deocamdată intuitiv. Mi-am propus astfel să aduc
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin transgresarea, dar și preluarea, sub forme complexe, rafinate, a unora dintre elementele constitutive ale modernismului incipient. Un comentariu suplimentar se cuvine a face aici. Pe întreg parcursul lucrării de față este prezentă o suprapunere aparentă între termenii "social" și "societal". Distincția dintre acești termeni este specifică mai ales sociologiei americane care, sub imperiul temerilor endemice legate de provocările socialismului comunist, se ferește de jargonul "purist" al conceptului de social. Potrivit unor întrebuințări terminologice, "sociale" ar fi instituțiile sau legislația, iar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]