2,985 matches
-
Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În fond, ,,puțini italieni din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii italieni, caracterizați atunci printr-un ,,policentrism mobil”. Oamenii de afaceri italieni ajung să Întemeieze și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
față reușește să ,,evoce” și să ,,prospecteze” În egală măsură. Cunoașterea antropologică a societății românești contemporane se vădește astfel a fi ea Însăși un ,,proces”, o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profund ancorate În tradiție. Problema centrală În jurul căreia se construiește firul epic al lucrării este cea a apariției țărănimii ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă la conturarea unei noi categorii sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și politice specifice. Localizarea acestui moment este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general la Ș.A. Colos, o firmă de comercializare a articolelor de birou (1973-1977), în fine, vânzător de televizoare la firma Sud-Télé (1983-1989). Face parte din comitetul de redacție al publicației literare „Cahiers de l’Est” (1975-1979), scrie articole despre situația socioeconomica și politica românească la ziarul „Rouge” (1977-1979), îndeplinește funcția de secretar de redacție la „L’Alternative”, publicație „pour leș droits et leș libertés démocratiques en Europe de l’Est” (1979-1980), iar între 1971 și 1993 este spicher, cronicar și reporter
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale comunei și dintre acesta și alte localități. Aici sunt amplasate primăria, poliția, două școli și o grădiniță, oficiul poștal, căminul cultural, biblioteca și cele două dispensare medicale (dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
școlare, departe de oraș, agricol, satul ar avea toate premisele sa fie o așezare săracă. În ansamblul României însă, Hăneștiul nu ocupă chiar o poziție codașă. Mai exact se plasează la mijlocul ierarhiei întocmite de Dumitru Sandu în funcție de gradul de dezvoltare socioeconomică (locul 5.675 din 12.475 de sate luate în considerație). Acest capitol își propune să prezinte faptele din perspectivă calitativă, prin intermediul spuselor hăneștenilor, oferind substanță cifrelor care definesc localitatea. Populația Întreaga comună are o populație de 2.844 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toate la început, și salariile noastre sunt mici; se aliniază prețurile cu cele din UE, dar pensiile și salariile se uită” (bărbat, 64 de ani). România față de Uniunea Europeană: reprezentări asupra mentalităților Integrarea în Uniunea Europeană presupune și adaptarea la un mediu socioeconomic nou. Pentru a putea realiza acest lucru, este necesar să conștientizăm asemănările și diferențele dintre noi și celelalte state UE. În comparația dintre satele românești și cele europene am plecat de la definirea principalelor două concepte: România și Uniunea Europeană. Dacă asocierile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cuvin adesea explicate prin recursul la un trecut istoric îndepărtat. Nu vom putea ajunge să iubim fără să cunoaștem - iar aceasta cere sacrificii. La fel, nici transformarea unei realități lugubre nu e realizabilă fără un act de prealabilă recunoaștere. Retardarea socioeconomică și inadaptarea culturală a zeci de mii de țigani din România se datorează nu doar unor factori culturali, ci și superficialității politicilor administrației centrale și locale. Numeroși lideri ai comunității românești continuă să trateze problemele acestei minorități cu semeție afumată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
calitatea pe care sistemul de învățământ ar trebui să o ofere în conformitate cu cerințele impuse de exercitarea profesiilor juridice” (www.sojust.ro). • Curricula universitară: „disciplinele predate și materialele didactice folosite în majoritatea facultăților de drept nu au fost adaptate noilor schimbări socioeconomice și politice prin care societatea românească a trecut în ultimul deceniu și nici cerințelor impuse de acestea. Materii importante ș...ț lipsesc din planul de învățământ al majorității facultăților de drept din România” (www.sojust.ro). SoJust e convinsă că
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
instruire sunt ansambluri de variabile dinamice, multifactoriale, semnalizate prin relațiile și interacțiunile dintre ele (variabile); configurația statică a unei situații de învățare este: psihologică, socială, pedagogică, în timp ce structura dinamică este formată din: intervenția pedagogică, învățarea, contextul, rezultatele și ecosistemul (mediul socioeconomic). Analiza modelelor explicative ale procesului de învățământ, aprofundată și în lucrarea Instruirea școlară (Iucu, 2001), poate constitui pentru cadrele didactice un exercițiu valoros de opțiune în condițiile în care acest fond informațional există. Decizia cu privire la modelul adecvat situației și personalității
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
trebuie să se adapteze acestei norme esențiale. În același mod, pregătirea practică trebuie să reechilibreze un curriculum orientat, prin tradiție, spre instruire teoretică. Este necesar ca universitatea să-și abandoneze autocentrismul în favoarea deschiderii față de solicitările vieții reale, cu provocările sale socioeconomice și culturale actuale și potențiale. 10. Principiul elaborării curriculare riguroase Planul de învățământ trebuie elaborat pe baza exigențelor metodologice de dezvoltare a curriculumului național educațional. Demersul curricular presupune parcurgerea metodică a cel puțin trei etape succesive: a) proiectarea planului; b
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
iar al doilea tip se numește „a doua generație” de drepturi, datorită ordinii istorice în care au fost acceptate de oameni ca fiind drepturi universale ale omului. Articolele 16 și 22-29 sunt considerate, în general, ca referindu-se la drepturi socioeconomice. Este important să ai cunoștințe despre drepturile omului, dar foarte important este să fii cetățean activ dacă vrei ca drepturile să fie protejate. 4. Care este poziția ta? Obiective: analiza de caz, dezbaterea unor soluții în cazuri de încălcare a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și delictele violente comise asupra lor în mediul familial care au drept consecințe uciderea sau vătămarea lor gravă de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate în interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice precare ale unor familii, diferitele conflicte spontane sau repetate între membrii familiei, multe potențate de consumul de alcool în familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente în familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu importanță teoretică și aplicabilitate practică. Simptomatologic și nosologic, studiul confirmă informațiile din literatura de specialitate, aducând însă informații despre specificul spațiului românesc și reliefând, prin studiul unui grup multietnic și multidenominațional, legătura dintre stil de viață, factori biologici, psihologici, socioeconomici, spirituali și patologici. Metodologie Activitatea de teren s-a desfășurat în 21 de localități din 8 județe și a presupus un efort de cercetare, material, financiar (setul de examinări paraclinice - 10 dolari/pacient), de mobilizare, deplasare și depășirea unor obstacole
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Keywords>Neurotic Disorders</Keywords><Keywords>Personality</Keywords><Keywords>physiology</Keywords><Keywords>psychology</Keywords><Keywords>Questionnaires</Keywords><Keywords>Research Support,Non-U.S.Gov't</Keywords><Keywords>Residence Characteristics</Keywords><Keywords>Risk Factors</Keywords><Keywords>Risk-Taking</Keywords><Keywords>Smoking</Keywords><Keywords>Socioeconomic Factors</Keywords><Keywords>Street Drugs</Keywords><Keywords>Substance-Related Disorders</Keywords><Keywords>supply & distribution</Keywords><Keywords>Unemployment</Keywords><Reprint>Not in File</Reprint><Start Page>238</Start Page><End Page>248</End Page><Periodical>J.Psychopharmacol.</Periodical><Volume>18</Volume><Issue>2</Issue><Address
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care apare și se dezvoltă violența instituțională au mai multe caracteristici: În interiorul acestor centre se perindă un număr mare de beneficiari care au istorii de violență individuală și instituțională. ● Mulți beneficiari provin din medii în care adaptarea la condițiile socioeconomice este deficitară. ● Personal fără experiență, care se schimbă des. ● Abordarea clienților este de tip autoritar și se fac tentative de a menține controlul prin folosirea unor metode exclusiv punitive. ● Mediu instituțional în care rezidenții au acces liber unii la alții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
locuiesc într-un cartier unde nu există locuri de joacă folosesc mai puțin pedepsele corporale. Activitatea profesională a părinților nu favorizează dispoziția de a aplica pedepse corporale, dimpotrivă. Aceasta arată că factorii care stimulează violența pot fi legați de situația socioeconomică a persoanelor. Ipoteza contextuală pe care am propus-o implică în primul rând factori individuali și psihosociali care se integrează într-o structură din ce în ce mai largă: se pornește de la factorii individuali (dispoziția de a pedepsi), către cei culturali (educația, percepția asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lung, locuri de muncă slab plătite și, implicit, obținerea unor venituri reduse, lipsa locuințelor, probleme de sănătate, migrație, lipsa educației și a calificării, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabilități); globalizarea și, implicit, polarizarea socială; conviețuirea în zone ce prezintă dezavantaje socioeconomice multiple; dezorganizări familiale și patologii individuale (abuzul de drog și alcool, violență intrafamilială). Cercetările recente demonstrează ceea ce antropologul american O. Lewis (1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a familiilor sărace are un impact negativ deosebit asupra copiilor care provin din astfel de familii, date fiind deprivările multiple la care sunt expuși: lipsa utilităților, accesul limitat la servicii medicale primare și educaționale, nerespectarea drepturilor omului, lipsa veniturilor. Starea socioeconomică (veniturile ca indicator monetar) a familiilor poate fi un indicator al situației de risc a copiilor, întrucât aceștia depind de veniturile și deciziile părinților. Majoritatea copiilor ce provin din familii ce se confruntă cu deprivările multiple sunt expuși la neglijare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și a serviciilor de intervenție, întrucât structura socială a relațiilor interpersonale continuă să furnizeze condiții propice pentru violență. Patternul violenței este atât de profund fundamentat în structura relațiilor interpersonale, încât violența poate fi exprimată chiar prin culturi și în condiții socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor, fie pentru implicarea lor în procesul de schimbare a comportamentului agresorului, fie pentru orientarea lor spre susținerea victimei. Studiile privind evaluarea eficienței intervenției au relevat faptul că matricea relațiilor interpersonale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
factori (de exemplu, nivelul educațional, tipurile de personalitate sau trecutul familiei) pentru a vedea în ce măsură aceștia determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de abuz este mult mai des întâlnit. Fumie Kumagai (1983) a constatat că 80% dintre copiii care și-au maltratat părinții (în special mamele) au vârsta fie de 15 ani, fie de 16 ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte”. În urma unei cercetări care a avut loc în România în anul 2000, s-a constatat că 23,4% dintre femei au fost agresate verbal de partenerii de viață, 10% au fost abuzate fizic, respectiv 1,8% abuzate sexual (US
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]