2,175 matches
-
toate armele la vedere. — Bine, zice cu răceală. Stau la hotelul Claridge. Iată detaliile expoziției mele. Îmi Întinde o invitație la o vizionare privată, Împreună cu o broșură lucioasă intitulată „Colecția Elinor Sherman“. Pe copertă se află o fotografie a unui soclu alb elegant, pe care este așezat un alt soclu alb, mai mic. Dumnezeule, nu Înțeleg nimic din arta modernă. — Mersi, zic, aruncîndu-i o privire Îndoită. O să venim, În mod sigur. Mulțumesc că ai venit. Îți urez o zi frumoasă! Elinor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la hotelul Claridge. Iată detaliile expoziției mele. Îmi Întinde o invitație la o vizionare privată, Împreună cu o broșură lucioasă intitulată „Colecția Elinor Sherman“. Pe copertă se află o fotografie a unui soclu alb elegant, pe care este așezat un alt soclu alb, mai mic. Dumnezeule, nu Înțeleg nimic din arta modernă. — Mersi, zic, aruncîndu-i o privire Îndoită. O să venim, În mod sigur. Mulțumesc că ai venit. Îți urez o zi frumoasă! Elinor Îmi mai aruncă o ultimă privire piezișă, apoi Își
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cu Limuzina de ceață (1982) se intră într-o altă etapă de creație: o poezie discursivă, nu totdeauna convingătoare, își face obiect din contradicțiile vieții de toate zilele, din latura perisabilă a existenței. Tonul crispat imprimă comunicării o gravitate sumbră. Soclul de umbră (1986) conturează un profil liric clasicizant, ale cărui caracteristici sunt discreția, melancolia, eleganța, pudoarea, voința de claritate. SCRIERI: Alb pelerin, București, 1977; Efebul din lumină, Cluj-Napoca, 1979; Limuzina de ceață, Cluj-Napoca, 1982; Urgența de a trăi, Iași, 1985
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
de umbră (1986) conturează un profil liric clasicizant, ale cărui caracteristici sunt discreția, melancolia, eleganța, pudoarea, voința de claritate. SCRIERI: Alb pelerin, București, 1977; Efebul din lumină, Cluj-Napoca, 1979; Limuzina de ceață, Cluj-Napoca, 1982; Urgența de a trăi, Iași, 1985; Soclul de umbră, Cluj-Napoca, 1986; Poeme, București, 1987; Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Poezii, Cluj-Napoca, 1992; La Vie malgré tout (Concerto pour violon et solitude), tr. Albert Py, Bruxelles, 2001; Octavian Goga. Geografie intimă, Cluj-Napoca
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
în colaborare cu Yvonne Goga). Repere bibliografice: Tașcu, Poezia, 121-125; Adrian Popescu, „Alb pelerin”, ST, 1978, 1; Aurel Sasu, „Efebul din lumină”, „Făclia”, 1980, 10314; Horia Bădescu, Accesul la expresivitate, TR, 1983, 20; Adrian Marino, Intertextualitatea, TR, 1986, 27; Lector, „Soclul de umbră”, RL, 1986, 47; Adrian Popescu, Elegii bine temperate, „Tribuna Ardealului”, 1992, 48; Poantă, Dicț. poeți, 91-92; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 173-174. M.Pp.
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
îi ar putea să-i aclame bravura. Când ei sunt puțini sau reacționează contrar așteptărilor, criticul se simte bine în ipostaza persecutatului. Ceea ce îl irită în primul rând este statura marilor scriitori, pe care se străduiește să îi doboare de pe soclurile pe care i-a așezat tradiția critică. Idealul său, declarat orgolios prin interviuri, este o carte cu titlul Inactualitatea lor, adică a lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a. Nonconformismul pătimaș și încrâncenat ajunge să îi descalifice atitudinile critice
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
al armatei rusești. În acea împrejurare, e vizitată de Lev Tolstoi. Proprietățile și prioritățile premierului La începutul săptămînii trecute s-a anunțat în ziarele centrale că în Piața Scînteii (cum o știe toată lumea), în fața fostei Case a Scînteii și pe soclul unde a stat zeci de ani statuia lui Lenin va fi amplasat Monumentul luptei anticomuniste. S-a dat un concurs, iar cîștigătorul este sculptorul Mihai Buculei. În comentariul său despre acest monument și locul amplasarăii sale Cornel Nistorescu scrie următoarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Unde sîntem însă cu totul de acord cu dl Nistorescu: locul unui asemenea monument nu putea fi mai prost ales. Cui îi vine să se reculeagă în memoria celor ce au luptat împotriva comunismului în fața Casei Scînteii rebotezate și a soclului reciclat al statuii lui Lenin? Se va duce vreun fost deținut politic să se bucure de acest monument ridicat de Guvernul Năstase? Să fim serioși. Iar în privința costului, acest anticomunism de paradă îi frige pe români la buzunar cînd mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor, când printre versuri suave și metaforice se poate strecura amenințător o „armată a 14-a” dintr-o realitate „imediată”. Poemele din celelalte două cărți, Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Fundației Culturale Române) și Tristețea recită din Rilke (2000), reiau cele mai reușite motive și selectează multe din versurile publicate anterior. SCRIERI: Întoarcerea zeilor, pref. Arcadie Suceveanu, Chișinău, 1992
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
din Republica Moldova, Premiul Fundației Culturale Române) și Tristețea recită din Rilke (2000), reiau cele mai reușite motive și selectează multe din versurile publicate anterior. SCRIERI: Întoarcerea zeilor, pref. Arcadie Suceveanu, Chișinău, 1992; Ion și alte revoluții, Chișinău, 1996; Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii, postfață Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1998; Tristețea recită din Rilke, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu voie de la..., VTRA, 1996, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 404-408; Horea Poenar, „Ion și alte revoluții”, ST, 1997, 8; Florin Lazăr, „Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii”, ST, 1998, 6; Mircea A. Diaconu, Vârstele poeziei, CL, 2000, 12; Grigore C. Bostan, Laura Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 580-583; Nicolae Motoc, Ce face „poemul singur”, TMS, 2002, 6-8
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să știu / De unde vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a lui V.-P. exprimă bombastic elanuri sufletești nutrite de admirația pentru puterile infinite ale omului și de credința că acesta va cuceri întregul univers, ca în
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
caracteristice fiind, de pildă, Talpa ori Crucea. Poemele direct protestatare evoluează către pamflet, în desfășurări uneori narative, buf-baladești, înțesate cu metafore vitriolante și imprecații năprasnice, al căror principal obiect poate fi șeful regimului de dinainte de 22 decembrie 1989, coborât de pe soclul său găunos și ridiculizat prin echivalare cu personaje grotești, colorate cu umor acid sau negru, precum Popeye sau „piticul sulfamidă”, probabil fără pereche în literatura românească din epocă: „Spanacul de tip nou îi seamănă leit/ lui Popeye - numai frunză, nici o
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
putuseră fi făcute, înlăuntrul câte unei universități „aristotelice” - precum cea din Padova sau din Praga -, au fost suficiente pentru a arunca umbre grele asupra „adevărurilor” cuprinse în Sfânta Scriptură. În fine, raționamentul cartezian și raționamentul inductiv baconian au ridicat pe soclu un fel de zeiță „păgână” care era la îndemâna tuturor cercetătorilor: rațiunea. Ea a fost opusă, mai întâi cu timiditate, apoi cu înverșunare, credinței. Inchiziția a intrat în acțiune căutând vinovații în locurile cele mai propice apariției ereziilor: școlile și universitățile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-ar putea realiza. A fi mai puțin nefericit este un obiectiv, a fi mai comunicativ, mai disponibil de a fi fericit este un altul. Acest al doilea obiectiv nu poate decât să întărească trei componente ale stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începerea procesului de accelerare a istoriei, modernul a ajuns treptat să devină simbol al unei distincții de superioritate față de tradițional. Acum, adică în prezent, a spune despre ceva că e modern înseamnă a invita la reflecție. Modernul a coborât de pe soclul superiorității și a devenit în cel mai bun caz obiect al unei referințe neutre; oricum, nu al unei evaluări necondiționat pozitive sau negative. Vom spune că modernitatea noastră de astăzi tinde să devină reflexivă, critică și sceptică, chiar dacă nu toți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și diferențierea structurii sociale pe categorii și clase sociale sau pe stiluri de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare. Să remarcăm totodată că rațiunii i se adaugă interesele, astfel că raționalitatea coboară de pe soclul abstracțiilor filosofice și devine mai operațională prin implicarea în piața comercială burgheză în dezvoltare. Astfel de teme, consacrate de A. Smith în secolul al XVIII-lea, vor fi mereu revizitate și reinterpretate, prin opoziție sau prin continuitate, ca într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
putea ca la obîrșia tuturor acestor fantezii picturale să găsim unele dintre cele mai străvechi sculpturi hinduse, egiptene și grecești. Căci, începînd din acele timpuri pline de imaginație, dar lipsite de scrupule, cînd - pe pereții de marmoră ai templelor, pe soclurile statuilor, pe scuturi, pe medalioane, pe cupe și pe monezi - delfinul era înfățișat într-o armură solzoasă, ca aceea a lui Saladin și cu un coif pe cap, aidoma celui purtat de Sfîntul Gheorghe, începînd de atunci a precumpănit cam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În lupta pentru construirea socialismului. Burghezia a muncit stăruitor prin lacheii ei culturali să convingă massele muncitoare că trecutul nostru e rușinos, că În fața «culturii apusene», noi trebuie să Îngenunchiem smeriți, umiliți de sărăcia noastră culturală. (Ă). A așeza pe soclul care li se cuvine pe marii noștri poeți, oameni de știință sau artiști, Înseamnă a Întoarce Împotriva exploatatorilor arma manevrată de secole de ei, Înseamnă a Întări patriotismul socialist al masselor (Ă). Cu atât mai ascuțită e astăzi această armă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în felul în care un sărăntoc ce și-a petrecut întreaga existență la marginea societății e propulsat, miraculos, în lumea milionarilor - fără a face nici cel mai mic efort și fără a poseda calitățile obișnuite ale parvenitului. Înălțat pe un soclu de artificialitate și conformism, Marlowe - ăsta e adevărul! - ne cam plictisește. Robert B. Parker a intuit această primejdie și prima sa grijă a fost să-l țină pe detectiv cât mai departe de vila închiriată de Linda Loring și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Evident că Adrian Năstase nu are o reală bază de susținere În partid până În clipa de față, În ciuda faptului că este președintele activ. Probabil că aceasta este formula prin care Încearcă să-și creeze o anumită imagine, să-și Înalțe soclul. Vladimir Tismăneanu: E păcat, pentru că Năstase chiar este un intelectual, un specialist În probleme de drept internațional, are lucrări publicate În domeniu. Are chiar un anumit șarm personal. Există o mulțime de lucruri care vorbesc În favoarea lui. Este unul dintre
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și În spațiul universitar ortodox din România apar așa-zise „doctorate” despre apocrife, fără valoare, simple compilații (și nici ele bine cusute) despre texte etiopiene, de pildă, analizate după versiunea... franceză. Cum se poate Întocmi o școală normală pe un soclu de necinste cvasipermanentă? Reluându-mi, așadar, ideea: Între mefiență programată și belferism pseudocultural, Între inchiziție și comedie bufă, Între ortodoxism arogant (disting net ortodoxismul, ideologic, de ortodoxie) și ezoterism dezinhibat e greu să faci partea lucrurilor. Îndrăznesc să cred că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o țară civilizată, care știe să-și cultive, să-și protejeze și să-și ofere drept exemplu valorile. Oricare ar fi ele. Cinstirea acordată strălucitului împărat poate fi o pildă și pentru cei care aruncă anatema asupra propriilor valori, pe soclurile rămase libere cocoțându-se personaje demne de lucrări artistice satirice. în acest context se cuvine să ne uităm și în curtea noastră, a românilor. Nu se poate trece cu vederea peste nedreapta și cumplita etichetare de „criminal de război” care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
râs. — Atunci ce te frămânți atâta că nu rezistă structura amfitea trului? Rufus vede roșu în fața ochilor. — Tu știi pe ce stai acum? întreabă bătând din picior. Călărețul face ochii mari. — Pe pământ, pe ce să stau? Arată cu degetul soclul solid al zidului, gros de aproape trei pași. — Mi se pare destul de rezistent. — Aparent, mârâie printre dinți Rufus. Se strâmbă disprețuitor: — Nu e decât umplutură prinsă în ciment. Piatră, spărturi și fragmente din sculpturi. Zgârie tencuiala cu unghia. — Privește, până
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bani provin din excedentul bugetar pe anul 1901-1902, iar restul, adică 3 685 lei și 51 bani au fost dăruiți de locuitori"2613. Prefectul județului Constanța preciza că "toate aceste localuri sunt făcute de zid masiv, cu fundațiuni de beton, soclul de piatră, zidurile de cărămidă, pardoseala din odăi de lemn, iar învelitoarele de olane"2614. În privința sistemului sanitar, Scarlat Vârnav preciza că "medicul primar și medicii de plăși au făcut (...) un număr de 1 282 inspecțiuni în decursul anului 1902
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]