1,495 matches
-
uneori drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu, și în fenomenologia husserliană. Oricum, sensul de "rang ontologic" este fundamental pentru orice reconstrucție filosofică. O cercetare a elementelor din construcția unei ontologii și a elementelor dintr-o logică ar putea scoate la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândul despre orice lucru ca un fel de universal-individual, ca un fel de Unul. Dar tot de aici și ierarhiile sau rangurile ontologice, chiar cele intermediare fiind socotite Unul, sau unitare după modelul Unului (pur), nu după cel al unității (socotită convențională, legată, cumva, de multiplu, dar mai cu seamă datorită preeminenței ontologice postulate a Unului). Poate că în nici o consecință a timporizării secunde a subiectului și predicatului jocul timpului nu iese cu mai multă putere în evidență decât în raportul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de spațiu, de loc al structurii. Locul acesta nu este altceva decât "forma" despre care vorbeam mai devreme. E drept, nici structura nu s-a împlinit ca un sens de sine stătător, nici spațiul sau locul. Pentru aceasta trebuie socotit și sensul propriu autorizării, cel de-al treilea act al "raționalității" publice reprezentată de ideologie. De altminteri, acest sens este simultan și concordant, în timporizarea sa, cu celelalte două, fiindcă și el survine prin același eveniment (act de timporizare). Simultaneitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la timp Premisa operației care urmează este următoarea: actele din structura ideologiei părtinirea, ordonarea și autorizarea își primesc sensul prin prezentuirea timpului, care concentrează cele trei "ecstaze" ale sale într-una: în prezentuire; aceasta înseamnă că cele trei ecstaze trebuie socotite fiecare în sine și, de asemenea, împreună în prezentuire. Într-un fel, ceea ce ne-a scos la iveală reducția mai sus îndreptățește un astfel de gând, referitor la apariția dublă a prezentuirii: ca ecstază temporală în sine și ca ecstază
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și autorizării ține de "locul" în care ele intervin: cel al judicativului regulativ. Nu este vorba, așadar, despre o limitare lăuntrică a puterii de operare proprie celor trei acte, ci mai degrabă despre împrejurările operării. Tocmai de aceea, ele trebuie socotite și după "puterea" lor întreagă de a opera, adică după "locul" în care ele sunt acte ca atare, iar nivelul funcționării lor este cel operațional, nu doar pre-operațional. Și fiindcă ele însele se supun regulilor ce le sunt proprii adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensuri decât cele statuate prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, fără a fi vorba însă despre ieșirea de sub autoritatea impusă de aspectele formal și alethic ale judecății și, în urmare, de lucrarea timporizatoar-constitutivă a timpului. Așadar, încă o dată, nu trebuie socotit, pe această bază, că judicativul regulativ trece dincolo de orizontul dictaturii judicativului. Problema ar fi însuși sensul acestei lucrări a timpului, ceea ce am numit mai sus "evenimentul retragerii timpului". Pentru a diferenția și mai clar între cele două ipostaze judicative constitutivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fundamentală pentru cunoaștere, instanța cea mai de preț pentru re-cunoașterea filosofică și una dintre valorile esențiale pentru ființarea omenească, este asociat, direct, doar cu judecata dintre formele gândirii evidențiate de logica mai veche sau mai nouă. Reglementările analitice și dialectice, socotite expresii ale dictaturii judicativului, reprezintă și ele obiect de critică pentru demersul acestei lucrări. Dar se află ceva dincolo de limitele acestui fenomen, ceva care ar putea primi un sens chiar pe temeiuri consacrate de filosofie și logică? Răspunsul este afirmativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru orice demers "rațional", apoi regulile formale îl privesc direct pe acesta (adevărul), ceea ce ar însemna că cele două aspecte ale judecății (propoziției), cel formal și cel alethic, sunt atât de strâns legate, încât ar putea fi luate împreună și socotite, în mod necesar, doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă decât să muncești pentru a-l câștiga. Caneaua pe unde au început să curgă „crăițarii” către sfânta mănăstire a deschis-o Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași...fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri și vrând ca să-i facem ceva agiutoriu de milă spre chiverniseala ei...o am miluit ca să aibă a lua pre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
30 nov. 1766, care spune: „Facem știre cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui să cadi a ști, pentru sfânta mănăstire a Sfântului...Spiridon din orașul Iașului, la care...să află și spitalele pentru cei săraci și neputincioși bolnavi. Socotit-am dar domniia me pentru cele de agiutoriul cheltuielii spitalului și din alte mile ce am făcut, mai miulostivitu-m-am asupra aceștii sfinte mănăstiri și i-am dat acest hrisov al domnii mele, prin care hotărâm pentru toate viile ce va
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fanariot, se pun bazele unei politici școlare, ce a avut un grad tot mai mare de includere în activitatea de guvernare a unora dintre domni. Lucrul acesta este vizibil pe deplin în hrisovul voievodului Grigore Alexandru Ghica din anul 1766, socotit a fi un moment de răscruce în reformarea învățământului din Moldova 48. Hrisovul hotăra dezvoltarea rețelei școlare, prin înființarea de școli elementare în fiecare eparhie existentă în ținuturi, precum și a trei școli de nivel secundar, pe lângă episcopiile din Rădăuți, Roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
guvernământ analizate în cadrul istoriei statului și dreptului, doar monarhia luminată ar fi fost cea mai propice dezvoltării statului. Totodată, el milita pentru reducerea privilegiilor aristocrației și clerului, precum și pentru schimbarea prin reforme economice și educație a stării precare a țărănimii, socotită a fi segmentul de populație cel mai numeros și mai productiv al societății 101. Impresia puternică pe care o lăsau asupra auditoriului remarcabilele prelegeri ale profesorului Sonnenfels, cu atacurile sale împotriva racilelor feudalismului, cu teza temeinic fundamentată a necesității luminării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
europeană, spre a limita avantajele Rusiei 9. În același timp, în ideea de a reduce pe cât posibil succesele rivalului moscovit și pentru a-și asigura propriile câștiguri, habsburgii vor încheia pe 6 iulie 1771 tratatul de subsidii cu Poarta otomană, socotită până nu demult un inamic ereditar. Tratatul austro-turc din 6 iulie 177110 prevedea ca, în schimbul unei sume de bani, al cedării Olteniei și al unor mici modificări teritoriale la granița Transilvaniei cu Moldova și Țara Românească, Imperiul habsburgic să acționeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care a fost subordonată marii loje a Rusiei 102. Insistența mazililor de a fi folosiți în administrație și justiție nu a fost acceptată, existând suspiciunea că intenționau să se sustragă legilor și să divulge informații fostului staroste de Cernăuți, Imbault, socotit a fi spionul domnului Moldovei și al Rusiei 103. Mai mult chiar, ei erau acuzați că intenționau să-l demită pe episcopul ortodox de Rădăuți, Dosoftei Herescul, care nu aproba acțiunile lor și că ar fi dorit să-și aleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Drechsel raporta din Sadagura contelui Hadik, la Viena, că mazilii nu au renunțat la proiectul lor de a înființa un consiliu aristocratic, spre a se sustrage legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să fie condus de starostele Imbault, socotit a fi spionul Curții din Petersburg și al domnului Moldovei și, ca atare, un om primejdios pentru autoritățile habsburgice. De aceea, părerea lui era că mazilii nu ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în direcția ordinelor călugărești, a mănăstirilor și a parohiilor. După ce, în anul 1781, ordinele călugărești au fost naționalizate, prin scoaterea lor de sub dependența străină, în special papală 28, la începutul anului 1782 Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în administrarea așa-numitelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scurt, din arendarea moșiilor episcopale și ale boierilor ce locuiau în Moldova, cât și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului și societății, precum camăta sau arendășia, spre activități meșteșugărești sau comerciale profitabile 65. Însă, în timp, rezultatele acestor măsuri vor fi destul de modeste. Această stare conflictuală, precum și dificultățile întâmpinate de Administrația militară provincială, au ajuns să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de la Karlowitz, ieromonahul sârb Daniil Vlahovici 138. Acest cleric, despre care episcopul Bucovinei scria că nu cunoștea altă limbă decât "ilirica" (sârba) și puțin "limba moldovenească"139, făcea parte din categoria acelor clerici cu o formație intelectuală de nivel mediu, socotiți a fi devotați împăratului și ideilor promovate de acesta. Școala teologică de la Suceava și-a început activitatea în vara anului 1786140, în localul fostei mănăstirii Sf. Ilie. Deși condițiile materiale în care s-a desfășurat procesul instructiv-educativ nu au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1787 ca pe lângă Tribunalul provincial din Lemberg să fie angajați încă doi consilieri, un secretar, un protocolist, un cancelist și un cancelist pentru Tabla Țării (cartea funciară), care, cu toții, trebuiau să fie buni cunoscători ai limbii române 253. Măsura era socotită a fi absolut necesară pentru bunul mers al instanței, dat fiind faptul că stările, cât și întreaga populație nu cunoșteau, în general, altă limbă decât limba țării, limba română. Pentru aceste posturi s-a cerut concepistului Vasile Balș să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost înlăturați din Administrația Bucovinei 243. Apoi, sub administrația noilor căpitani districtuali, consilierii aulici: von Mitscha (1805-1807) și von Platzer (1807-1817) lucrurile s-au îmbunătățit, dat fiind faptul că autoritățile centrale din Viena au acordat o atenție deosebită Administrației Bucovinei, socotită a fi printre cele mai grele, dar și mai importante oficii administrative ale monarhiei, datorită poziției sale geo-strategice. IV.5. Ultima parte a vieții Deși suspendat din cauza anchetei dirijate împotriva sa, iar ulterior pensionat, Vasile Balș a continuat să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Se desființează șerbia care-n alte state europene domină secole în șir. Se limitează puterea marilor feudali. Pe tărâm juridic se renunță la cutuma ordaliilor stabilirea vinovăției unor persoane aflate în litigiu, cu ajutorul focului, apei clocotite sau fierului încins, procedeu socotit "judecata lui Dumnezeu", care, însă, se solda cu mutilarea fizică a ambilor împricinați. Dar, în primele secole ale Evului mediu se ivesc și sporesc unele rivalități între cele trei state scandinave, în problema controlării și încasării vămilor din zonă. Aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
km de localitatea unde sînt permanenți, fără a se reîntoarce în aceiași zi. Articolul 4 Angajații din construcții în detașare, pe lîngă cazare, cheltuieli de transport și masa la cantină contra cost, măi au dreptul și la indemnizația de detașare socotita la salariul tarifar zilnic, după cum urmează: Muncitori Funcționari calificați administrativi și tehnici - Pentru regiunile, localitățile și punctele de lucru (șantiere) din grupa I ................ 40% 30% - Idem, grupa ÎI ................................. 30% 25% - Idem, grupa III ................................ 20% 25% Indemnizațiile calculate prin aplicarea procentelor
HOTĂRÂRE nr. 1.124 din 27 octombrie 1950 privind compensarea cheltuielilor ocazionate cu detasarea angajaţilor permanenţi din construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127385_a_128714]
-
în aceleași condiții ca și veniturile angajaților permanenți. Veniturile angajaților zilieri sau temporari care au efectuat un număr mai mic de zile lucrătoare în cursul lunii se impun de fiecare unitate plătitoare, cu cota aferentă venitului întregit la o lună, socotita convențional la 25 de zile lucrătoare. Articolul 4 Cîștigul lunar impozabil ce se cumulează de la toate locurile de muncă cuprinde: a) salariile de orice fel, inclusiv plățile pentru munca la domiciliu; ... b) sporurile de vechime; ... c) indemnizațiile de conducere pentru
HOTĂRÂRE nr. 545 din 30 aprilie 1970 privind reglementarea unor impozite pe veniturile populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127408_a_128737]
-
1947. Articolul 7 Favorizatorii, tăinuitorii, precum și toți ceilalți participanți, inclusiv cei care au omis a denunța, beneficiază de prevederile prezentului decret în aceeași măsură ca si autorii. Articolul 8 În aplicarea prezentului decret pedeapsă muncă silnica pe viață va fi socotita două zeci și cinci de ani. Articolul 9 Se abroga Legea nr. 291/1947 , completată prin Decretul nr. 207/1948 cu modificările ulterioare. ----------
DECRET nr. 421 din 24 septembrie 1955 pentru graţierea unor pedepse şi amnistierea unor infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127509_a_128838]