1,206 matches
-
netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții solizi, suprafața reală este întotdeauna cu mult mai mare decât cea geometrică. De aceea este necesar să se introducă o mărime care măsoară suprafața reală a solidelor; aceasta este suprafața specifică. Ea se definește ca suprafața, exprimată în cm2 sau m2, pe care o prezintă la adsorbție un gram de adsorbant solid, sau suprafața raportată la unitatea de volum. Ss = S / m [cm2/g ; m2/ g] La
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Rb+ >K+ > Na+ >Li+ ion citrat > ion tartrat > SO42> CH3COO> I> Cl> Br> SCNÎn afară de adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
efectuată pe coloană sau hârtie; b) cromatografia de repartiție, bazată pe repartiția sau dizolvarea diferențiată a componentelor de separat între două faze: o fază mobilă (gaz sau lichid) și o peliculă dintr-un alt lichid depusă în prealabil pe adsorbantul solid. 119 2.1. Definiție, clasificare Definiție. Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme care prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau polidisperse (în care particulele au dimensiuni diferite). 2. după starea de agregare a celor două componente (mediul de dispersie și faza dispersă), coloizii pot fi: Faza dispersă Mediul de dispersie Exemple de sisteme coloidale solid solid aliaje, sticle, minerale solid lichid suspensii, soli solid gaz aerosuspensii lichid solid incluziuni, minerale, geluri lichid lichid emulsii lichid gaz aeroemulsii, aerosoli gaz solid corpuri poroase, spume solide gaz lichid spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și faza dispersă), coloizii pot fi: Faza dispersă Mediul de dispersie Exemple de sisteme coloidale solid solid aliaje, sticle, minerale solid lichid suspensii, soli solid gaz aerosuspensii lichid solid incluziuni, minerale, geluri lichid lichid emulsii lichid gaz aeroemulsii, aerosoli gaz solid corpuri poroase, spume solide gaz lichid spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și moleculele mediului de dispersie, se disting coloizi liofili și liofobi. La sistemele liofile, interacțiunea este puternică și particulele dispersate leagă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de la sistemul macroeterogen la cel microeterogen și apoi ultramicroeterogen se produce printr-o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot mai mari. Rehbinder a arătat că în prezența substanțelor superficial active (tensioactive), lucrul mecanic de dispersare a unui solid poate scădea de 5 până la 10 ori față de cel pentru dispersarea solidului fără adaosuri. Implicațiile acestui fapt în tehnică sunt importante: dispersarea gipsului, a grafitului, a coloranților; forajul umed în mine; tăierea rapidă a metalelor etc. 2.2.2.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot mai mari. Rehbinder a arătat că în prezența substanțelor superficial active (tensioactive), lucrul mecanic de dispersare a unui solid poate scădea de 5 până la 10 ori față de cel pentru dispersarea solidului fără adaosuri. Implicațiile acestui fapt în tehnică sunt importante: dispersarea gipsului, a grafitului, a coloranților; forajul umed în mine; tăierea rapidă a metalelor etc. 2.2.2.1. Procedee mecanice Substanța solidă poate fi fragmentată cu ajutorul unor dispozitive numite mori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
amorfă. Această stare intermediară oferă rășinilor o proprietate de rezistență mecanică la solicitări mai mari și de elasticitate, în același timp. Din punct de vedere mecanic, rășinile pot fi rigide, plastice și elastice (elastomeri). 3.2.2.3. Sticle Sunt solide amorfe transparente, în stare de lichid subrăcit, ca și rășinile. Se mai numesc de altfel și rășini transparente. Starea sticloasă se bazează pe o distribuție neregulată a tetraedrelor de SiO4, legate prin vârfurile lor, în toată masa sticlei. Pentru caracterizarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluții de concentrație exactă Pentru a prepara o soluție de concentrație cunoscută se efectuează următoarele etape: se stabilește volumul necesar de soluție în funcție de numărul probelor de analizat, cu o marjă de siguranță în vederea repetării analizei; se calculează corect masa substanței solide necesare (sau a volumului, pentru substanțele lichide concentrate, luând în considerare densitatea acestora), cu ajutorul masei molare și a formulelor corespunzătoare concentrației dorite; 185 se cântărește la balanța analitică substanța dorită, pe o sticlă de ceas pentru substanțele solide sau într-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
m1 urcă uniform accelerat pe planul înclinat, iar m2 coboară simultan pe verticală de sus în jos, forța de apăsare ? pe axul scripetelui fix este: . Dar din trigonometrie se știe că , încât:2 f) Forțe elastice - apar atunci când un solid este supus deformării. Legea deformării elastice a fost stabilită experimental de Hooke: ?, unde- efort unitar, - alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea inițială, S0 - secțiunea transversală
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sens contrar, avem următoarele relații: , unde b1 și b2 sunt brațele forțelor ? 1 și ? 2. III.1.6. Cuplu de forțe: sistem de două forțe paralele, de sensuri contrare, de același modul și de suporturi diferite, aplicate aceluiași solid. Cuplu de forțe produce rotirea solidului, deși forțele ? 1 și ? 2 sunt egale, în modul și de sens contrar a căror rezultantă ? = 0. Momentul unui cuplu de forțe este același în suport cu orice punct din spațiu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
b1 și b2 sunt brațele forțelor ? 1 și ? 2. III.1.6. Cuplu de forțe: sistem de două forțe paralele, de sensuri contrare, de același modul și de suporturi diferite, aplicate aceluiași solid. Cuplu de forțe produce rotirea solidului, deși forțele ? 1 și ? 2 sunt egale, în modul și de sens contrar a căror rezultantă ? = 0. Momentul unui cuplu de forțe este același în suport cu orice punct din spațiu. Vom considera un punct oarecare O
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
brațuil ei. Sensul momentului cuplului ? se determină cu regula burghiului. Punctul O, reprezintă punctul de aplicație al momentului cuplului și poate fi orice punct din spațiu. Unitatea pentru moment: Rezultanta forțelor ? 1 și ? 2 este nulă, dar, solidul se rotește datorită momentului cuplului care este diferit de zero, rotindu-se, fie în sensul contra sensului de rotire a acelor de ceasornic, fie în același sens cu a acelor acestuia. Sensul de rotire a solidului depinde de sensul forțelor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
2 este nulă, dar, solidul se rotește datorită momentului cuplului care este diferit de zero, rotindu-se, fie în sensul contra sensului de rotire a acelor de ceasornic, fie în același sens cu a acelor acestuia. Sensul de rotire a solidului depinde de sensul forțelor ? 1 și ? 2. III.1.7. Centrul de greutate: Centrul de greutate al unui sistem rigid de puncte materiale este un punct C, unde se aplică greuatea sistemului ? . Întrucât, toate forțele ? ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
supus la legături: Condiția necesară și suficientă ca un punct material supus la legături să fie în echilibru, este ca rezultanta forțelor active aplicate punctului material și a forțelor de legătură să fie nulă. c) Echilibrul de translație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de translație, când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
legături: Condiția necesară și suficientă ca un punct material supus la legături să fie în echilibru, este ca rezultanta forțelor active aplicate punctului material și a forțelor de legătură să fie nulă. c) Echilibrul de translație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de translație, când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY d) Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY d) Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III.3. Echilibrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III.3. Echilibrul în câmpul gravitațional. III.3.1. Echilibrul punctului material. Considerăm o suprafață de un anumit profil în care o bilă (punct material) de dimensiuni reduse se află în echilibru în diferite poziții pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
maximă, în echilibrul stabil bila (punctul material) ocupă poziția cea mai joasă în B și posedă energie potențială minimă și în echilibrul indiferent, bila ocupă aceiași poziție pe suprafața orizontală MP, iar energia potențială este constantă. III.3.2. Echilibrul solidului rigid suspendat Considerăm experimental o riglă omogentă, prevăzută cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
III.3.2. Echilibrul solidului rigid suspendat Considerăm experimental o riglă omogentă, prevăzută cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei echilibruri: a) stabil când centrul de greutate al solidului (rigid) C se află sub punctul de suspendare O; b) instabil când centrul de greutate C se găsește deasupra punctului de suspendare O; c) indiferent când centrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei echilibruri: a) stabil când centrul de greutate al solidului (rigid) C se află sub punctul de suspendare O; b) instabil când centrul de greutate C se găsește deasupra punctului de suspendare O; c) indiferent când centrul de greutate C coincide cu punctul de suspendare O. III.3.3. Echilibrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]