931 matches
-
clerul bisericesc, „i-a făcut o minunată și frumoasă întâmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate câte le dăduse robului său Ștefan voievod. Și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. Domnul trimite două solii în Polonia ca să anunțe victoria obținută, dar și ca să ceară ajutor, deoarece el se pregătea să facă față unui conflict de lungă durată. Cu una din solii, domnul i-a trimis lui Cazimir 20 steaguri capturate în timpul luptelor. Și precizează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. Domnul trimite două solii în Polonia ca să anunțe victoria obținută, dar și ca să ceară ajutor, deoarece el se pregătea să facă față unui conflict de lungă durată. Cu una din solii, domnul i-a trimis lui Cazimir 20 steaguri capturate în timpul luptelor. Și precizează Ureche: „nu pentru că doară i-au fost datoriu să-i trimiță, cum zic unii că au fostu supus leșilor, ci pentru să-l aibă prieten la nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a-i respinge pe turci, aceștia nu l-au așteptat pe voievodul moldovean și s-au retras cu mult înainte ca el să ajungă în sudul țării. În timp ce Ștefan își aduna oastea și își așeza tabăra la Vaslui, o nouă solie era trimisă regelui polon, care ajungea la trei zile în urma soliei lui Ștefan Turculeț. Domnul Moldovei îi făcea cunoscut regelui felul cum au evoluat evenimentele și pagubele suferite de țară. Totodată, îi cerea regelui să-i trimită în ajutor oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodul moldovean și s-au retras cu mult înainte ca el să ajungă în sudul țării. În timp ce Ștefan își aduna oastea și își așeza tabăra la Vaslui, o nouă solie era trimisă regelui polon, care ajungea la trei zile în urma soliei lui Ștefan Turculeț. Domnul Moldovei îi făcea cunoscut regelui felul cum au evoluat evenimentele și pagubele suferite de țară. Totodată, îi cerea regelui să-i trimită în ajutor oastea polonă, solicitându-i de data asta întregul sprijin militar, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i trimită în ajutor oastea polonă, solicitându-i de data asta întregul sprijin militar, pe care Polonia putea să i-1 dea în clipe de mare primejdie. Este prima cerere în acest sens a lui Ștefan. Cazimir îi trimitea o solie, care-1 găsea pe Ștefan la Vaslui, promițând voievodului că-i va da în sprijin oastea Podoliei sub conducerea lui Mihail Buceațchi, căpitanul Sniatinului. Dar, în timp ce Ștefan se gândea la luptele decisive, pe care Moldova era constrânsă prin forța lucrurilor să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Radu cel Frumos și fata acestuia (Dlugosz spune că erau două fete), Ștefan le lăsase, spre mai mare siguranță, în cetatea Sucevei. La Vaslui, unde pune să se ridice întărituri de pământ, Ștefan își strânsese de fapt curtea. Aici primea soliile străine și de aici își trimitea oamenii cu porunci pentru gospodărirea țării, cu mulțumiri pentru cei care-1 ajutau, cu misiuni diplomatice delicate pentru obținerea unui ajutor bănesc sau militar în conflictul cu turcii. La începutul anului 1474, Uzun Hassan trimitea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptele stăpânului său și să se ridice la luptă împotriva dușmanului comun. În același timp, domnul le cerea arme brașovenilor „ca să ne fie împotriva păgânilor, căci avem nevoie de ele”. Cam în aceeași vreme, ne informează Dlugosz, sultanul trimite o solie în Moldova. Mahomed al II-lea îi cerea lui Ștefan să predea Chilia și Cetatea Albă și să plătească darea anuală obișnuită. Dacă nu va îndeplini cererile sultanului, va fi socotit dușman și, nu peste multă vreme, va veni să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a înțeles să i-l acorde domnului Moldovei, a fost doar trimiterea unui sol care îl găsește pe sultan la Varna. El îi cerea în numele regelui său, ca să nu atace Moldova, al cărei domn îi recunoscuse suzeranitatea. Dlugosz considera că solia nu era „prea cu cinste” și era „și puțin folositoare”. Sultanul îi spunea solului că ar fi primit propunerea făcută de rege, dacă era făcută, atunci când se afla la Adrianopol. Dar, după ce făcuse atâtea cheltuieli și se afla aproape de hotarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de faptul că nu obținuse nici o victorie, care să-i asigure supremația pe plan militar, dar și de considerente de ordin strategic, care afectau o arie geografică mai largă decât teritoriul Moldovei. După lupta de la Valea Albă, Ștefan a trimis solie după solie atât la regele Cazimir, cât și la regele Matei Corvin, solicitându-le ajutoare. Mecanismul complicat și greoi de concentrare a oastei într-un stat feudal se pune, în sfârșit, în mișcare atât în Polonia cât și în Ungaria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că nu obținuse nici o victorie, care să-i asigure supremația pe plan militar, dar și de considerente de ordin strategic, care afectau o arie geografică mai largă decât teritoriul Moldovei. După lupta de la Valea Albă, Ștefan a trimis solie după solie atât la regele Cazimir, cât și la regele Matei Corvin, solicitându-le ajutoare. Mecanismul complicat și greoi de concentrare a oastei într-un stat feudal se pune, în sfârșit, în mișcare atât în Polonia cât și în Ungaria. Cu toate că regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cealaltă țară românească și să fie pus acolo un domn creștin, anume Dracula (Vlad Țepeș), cu care să ne putem înțelege împreună”. Matei Corvin a dat dispoziții ca oastea Transilvaniei să treacă în Muntenia. În același timp, a trimis o solie lui Ștefan, prin care-1 îndemna să meargă împreună cu Ștefan Bathory, să-l pună domn pe Vlad Țepeș. Alungarea lui Laiotă din scaunul Țării Românești era o operă dificilă. Mahomed al II-lea, retrăgându-se din Moldova, n-a mai apucat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îndurerat al doamnei. În toamna anului 1477, Ștefan afla prin oamenii săi că turcii vor porni împotriva Veneției, ceea ce însemna că la Dunărea de Jos va fi liniște dinspre partea lor. Ștefan putea să folosească momentul pentru a trimite o solie la Poartă, cu tributul pe ultimii ani, spre a-l îndupleca astfel pe sultan să-i dea pacea. Știa însă că soluția n-ar fi dus la reglementarea definitivă a raporturilor încordate dintre Moldova și Imperiul Otoman. Sultanul nu renunța
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avertizat că turcii pregătesc un atac împotriva stăpânirilor sale, dar și împotriva Moldovei. Și regele fusese informat că Țepeluș a revenit în Țara Românească. La o dată care se plasează între septembrie 1480 și august 1481, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Vilna, unde se afla regele Poloniei. Domnul solicită liberă trecere pentru solii lui prin Polonia și Lituania ca să meargă la Moscova. Solii trebuiau să-l informeze pe rege „despre păgânătate, despre turci, cum aceștia se întăresc împotriva creștinătății și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un raport al genovezilor, din 30 septembrie 1481, se arată că „Ștefan strânge o mare armată și are chiar ajutorul regelui Poloniei și al creștinilor, din care putem să nădăjduim că va ieși ceva bun”. E posibil ca prezența unei solii moldovenești la curtea regelui să fi născut asemenea speranțe. Într-un document otoman se arată că la 31 octombrie 1481, sultanul a redus haraciul Moldovei de la 6.000 la 5.000 de ducați. Barbu Câmpina, în discuția pe marginea relațiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la Războieni. Ștefan cel Mare îl încunoștința pe Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur și era aliat cu tătarii din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că în asemenea împrejurări Ștefan cel Mare ar fi nădăjduit un ajutor din partea țarului împotriva propriilor aliați. Solia lui Ștefan trebuie să fi avut loc după 1480, când încep tratativele pentru căsătoria Elenei cu fiul lui Ivan al III-lea. Dar aceste tratative nu urmăreau o alianță militară cu efecte imediate, ci constituie o apropiere de Moscova, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare. La 28 iulie 1491, Ivan al III-lea trimitea un nou sol, pe Scurat Zinovievici. Acesta se întorcea la Moscova în februarie 1492, însoțit de Mușat, solul lui Ștefan cel Mare. În timpul când are loc schimbul de solii s-a încheiat alianța moldo-moscovită. Țarul urmărea să realizeze un sistem de alianțe din care să facă parte Moldova și hanul tătar, pentru că, în 1492, avea să reînceapă conflictul ruso-lituanian. La 10 mai 1492, Mengli Ghirai îi scria lui Ivan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtea hanului, ca ostatic. Un asemenea ostatic nu pretinsese nici sultanul, iar din ce se știe până acum, nu a fost trimis în Crimeea nici un ostatic moldovean. Este posibil ca, la moartea regelui Cazimir, să fi existat un schimb de solii între Suceava și Cracovia. Nu ni s-a păstrat nici o informație în legătură cu relațiile moldo-polone în această împrejurare. În schimb, s-au păstrat documente referitoare la relațiile moldo-lituaniene. Un sol lituanian ajungea la curtea hanului înainte de sosirea lui Mitea Gomza, solul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan avea un tratat de pace cu Poarta. Poate să fi fost și numai un îndemn la unitatea creștină, care se putea realiza și prin încheierea războiului cu Moscova, care începuse în 1487 și avea să se încheie în 1494. Soliile dintre Suceava și Vilna nu s-au soldat cu încheierea unui tratat, datorită, poate, și influenței exercitate de Ivan al III-lea. Ștefan, având un tratat cu turcii și unul cu polonii, se afla deocamdată la adăpost dinspre partea „păgânătății
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc. Dacă ducele este de acord să încheie un tratat de alianță, domnul să fie anunțat în termen de 14 zile, când încă mai poate întoarce pe solii trimiși la Poartă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rege al Ungariei, ci dimpotrivă suntem ținuți a-i apăra; și am adaos că dacă maiestatea sa ar invada Moldova, (vom socoti - nota trad.) că ne atacă pe noi și acest regat al nostru”. Au existat, așadar, un schimb de solii și de scrisori între cei doi regi, între 1494/1497, din care reiese că Ioan Albert nu a renunțat nici o clipă la gândul de a cucerii Moldova și de a-l pune pe Sigismund pe tronul acesteia. După părerea unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea sa să se grăbească. Oastea polonă urma să se concentreze la Liov. Regele, pornind din Cracovia, a ajuns la Premislia (Przemysl), în prima jumătate a lunii mai. Aici i-a ieșit în cale Matei, episcopul Cameniței, care fusese în solie la Ștefan. Episcopul îi aducea la cunoștință regelui că Ștefan i-a promis că-i va da regelui „liberă trecere prin Moldova” și-și va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu de crezut că domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marginea Țării Moldovei, iar acolo au prins pe solii domnului Ștefan voievod și i-au trimis la cetatea Liovului”. Regele Poloniei s-a aflat la Coțmani în zilele 16-17 august, și Fr. Papée consideră că atunci s-a întâlnit cu solii moldoveni. Wapowski relatează că, atunci când Ștefan a înțeles care sunt gândurile regelui „Trimise îndată la rege trei soli, bărbați de frunte ai neamului său, împreună cu o suită mare, ca să afle gândurile regelui polon, împotriva cui vrea să se îndrepte cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând nimic solilor și oprindu-i pe loc în contra drepturilor ginților, îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]