1,529 matches
-
dispuse în opt șiruri. Puii și juvenilii au pe un fond brun-bronzat deschis (după eclozare), care se închide cu vârsta, cinci dungi dorso-laterale longitudinale paralele, verzi-gălbui sau albe-gălbui - 2 supraciliare, 2 suboculare și una vertebrală. Dungile au lățimea de 2-3 solzi. Dungile supraciliare încep de la primul scut supraocular, cele suboculare încep de la scutul subocular; ambele dungi se termină în regiunea membrelor posterioare. Dunga vertebrală, care se întinde de-a lungul coloanei vertebrale, începe la puii proaspăt eclozați de la scutul occipital, la
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
partea superioară a capului) la pui și juvenili este brun uniform, laturile gâtului la început sunt galben închise, apoi verzi, iar în stare adultă, la masculi, albastre. Masculii adulți au spatele verde-gălbui sau verde-smarald, cu numeroase puncte punctiforme negre (fiecare solz are o pată neagră). Pileus cu o marmorație neagră pe un fond verde deschis; uneori poate predomina elementul închis, dând aspectul unei marmorații verde deschis pe un fond închis. Laturile gâtului, între timpan și guler, sunt de un albastru-deschis (formând
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
mari, dispuse regulat. Deschiderea externă a urechii vizibilă. Ochii fără pleoapă mobilă, cu o capsulă transparentă fixă. Picioarele foarte mici, subțiri, degetele relativ scurte; picioarele posterioare numai cu puțin mai lungi decât cele anterioare. Corpul acoperit dorsal și ventral cu solzi mari, imbricați, cicloizi, de formă hexagonal-rotunjită; solzii sunt netezi și plați, cu luciu de smalț și sunt dispuși în șiruri longitudinale; la mijlocul trunchiului 20 șiruri de jur împrejurul corpului. Vârful cozii este format, de un singur solz. Pe spate au un colorit
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
vizibilă. Ochii fără pleoapă mobilă, cu o capsulă transparentă fixă. Picioarele foarte mici, subțiri, degetele relativ scurte; picioarele posterioare numai cu puțin mai lungi decât cele anterioare. Corpul acoperit dorsal și ventral cu solzi mari, imbricați, cicloizi, de formă hexagonal-rotunjită; solzii sunt netezi și plați, cu luciu de smalț și sunt dispuși în șiruri longitudinale; la mijlocul trunchiului 20 șiruri de jur împrejurul corpului. Vârful cozii este format, de un singur solz. Pe spate au un colorit arămiu sau brun-cenușiu, cu luciri de smalț
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
acoperit dorsal și ventral cu solzi mari, imbricați, cicloizi, de formă hexagonal-rotunjită; solzii sunt netezi și plați, cu luciu de smalț și sunt dispuși în șiruri longitudinale; la mijlocul trunchiului 20 șiruri de jur împrejurul corpului. Vârful cozii este format, de un singur solz. Pe spate au un colorit arămiu sau brun-cenușiu, cu luciri de smalț. Pe flancuri se observă două dungi late longitudinale, brun închise, care se întind de la rostru la coadă. Abdomenul este cenușiu-albastru, cu luciu sidefiu. Solzii de pe cap (pileus) pătați
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
format, de un singur solz. Pe spate au un colorit arămiu sau brun-cenușiu, cu luciri de smalț. Pe flancuri se observă două dungi late longitudinale, brun închise, care se întind de la rostru la coadă. Abdomenul este cenușiu-albastru, cu luciu sidefiu. Solzii de pe cap (pileus) pătați cu pete mici brune. Zona dorsală între cele două dungi închise, cu 4-6 linii alcătuite din fragmente scurte, închise și mărginite cu alb. Se hrănește cu tot felul de artropode mici (coleoptere, aranee) și chiar cu
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
scurte, care sunt în general sub 50% din lungimea cap + trunchi; ochii și urechile de obicei mici și adesea ascunși în blană, capul mare și rotunjit. Coada relativ scurtă (mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună) este acoperită cu mici solzi și peri scurți, rari și aspri. În jurul ochilor și pe bot au peri senzitivi numeroși și uneori foarte lungi. Pungile bucale absente Blana este groasă, cu peri deși, subțiri și moi, de culoare brună, cenușiu-roșcată sau negricioasă pe spate și
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
șarpe mare cu o lungime totală până la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Este unul dintre cei mai eleganți șerpi din fauna României. Are un corp zvelt, cilindric, lung și strălucitor; capul mic și îngust, iar coada lungă și subțire. Solzii spatelui sunt netezi, ușor carenați spre coadă, dispuși în 23 (rar 21) șiruri transversale la mijlocul corpului. Ventral are 212-248 de scuturi ventrale, cu unghi lateral, carenate pe laturi. Scutul anal este divizat; 60-91 de perechi de scuturi subcaudale. Scutul frontal
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
9), al 4-a și al 5-a scut în contact cu ochiul, 4-5 scuturi sublabiale în contact cu inframaxilarele anterioare, acestea egale cu cele posterioare. Nara este situată între două plăci. Coloritul spatelui este brun-deschis, brun-închis, brun-cenușiu cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică pentru genul "Elaphe"). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Uneori
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
sau țânțarul obișnuit, țânțarul domestic ("Culex pipiens") ca și musca, este unul dintre reprezentanții cei mai banali ai numeroaselor specii de culicide. Are o lungimea este de 3-6 mm, cu corpul zvelt, este acoperit cu solzi fini, aurii, pe corp și pe picioare, cu trompa îndreptată înainte, palpii maxilari sunt cu mult mai scurți decât trompa la femelă, lungi cât trompa la mascul. Aripile nu sunt pătate. Marginea anterioară a tergitelor este brună, picioarele brune. Adultul
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
alte specii de tip "Bovista", cum ar fi: "Bovista plumbea", (tânăr comestibil, mai deschis, cu peridiu foarte fragil și glebă care trece din alb în măsliniu apoi maro), "Lycoperdon perlatum" (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, acoperit de solzi mărunți și ascuțiți, picior rudimentar, moale), "Lycoperdon pyriforme" (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, crește în grupuri cu multe exemplare, solzi mai mici, gleba rămâne lung timp albă, picioruș), "Scleroderma areolatum" (otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
alb în măsliniu apoi maro), "Lycoperdon perlatum" (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, acoperit de solzi mărunți și ascuțiți, picior rudimentar, moale), "Lycoperdon pyriforme" (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, crește în grupuri cu multe exemplare, solzi mai mici, gleba rămâne lung timp albă, picioruș), "Scleroderma areolatum" (otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici, galben-maronie la roșu-brună, glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut), "Scleroderma bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la 31 kg. Trăiește până la 20 de ani. Asemănător ca înfățișare cu păstrăvul de munte. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, botul scurt și obtuz. Gura largă, prevăzută cu dinți. Dentiția prevomerului este variabilă, dinții manubriului dispuși numai pe unul, sau pe două rânduri, sau în partea anterioară pe un rând, iar în cea posterioară pe
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
panteon de zei total schimbat și condus de Baldur. După cum spune și Edda Poetica: "Se vede iar iesind pentru a doua oara" "Pământul din mare gingaș înverzit" "Cascadele iar cad" "Vulturul acolo zboară" "Și năpustind spre ape" "Ia peștele de solzi..."
Ragnarök () [Corola-website/Science/299811_a_301140]
-
restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din anul 1733 și cea austriacă din anii 1760-1762, arată existența unei biserici în satul Teiu. Biserica actuală este construită în anul 1788, cu altarul spre răsărit. Construcția este făcută din zid de piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă tip solzi, iar turnul acoperit cu tablă. În anul 1897, în noaptea de 21/22 februarie, turnul bisericii s-a prăbușit. Din cauza condițiilor grele în care trăiau țăranii atunci, numai după 28 de ani, adică în 1924-1925 s-a putut zidi din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
botul și mustățile mai scurte și opt radii ramificate în înotătoarea dorsală. Formula înotătoarelor: înotătoarea dorsală: III, 8 (9); înotătoarea anală: II (III), (5) 6 (7—8); înotătoarele ventrale: I, 7; înotătoarele pectorale: I, 13-15 (16); pe linia laterală 39-42 solzi. Dinți faringieni 3.5-5.3 (2.5-5.2 sau 2.5-5.3). Spini branhiali 1-2. Vertebre 36. Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
13-15 (16); pe linia laterală 39-42 solzi. Dinți faringieni 3.5-5.3 (2.5-5.2 sau 2.5-5.3). Spini branhiali 1-2. Vertebre 36. Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul (istmul) și pieptul este lipsit de solzi, iar suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
5-5.3). Spini branhiali 1-2. Vertebre 36. Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul (istmul) și pieptul este lipsit de solzi, iar suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi, cu vârful îndreptat înapoi. Pe solzii de pe spate sunt 3-5 striuri epiteliale longitudinale în relief. Trei rânduri
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul (istmul) și pieptul este lipsit de solzi, iar suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi, cu vârful îndreptat înapoi. Pe solzii de pe spate sunt 3-5 striuri epiteliale longitudinale în relief. Trei rânduri de solzi între linia laterală și originea înotătoarelor ventrale. Solzii de pe linia laterală sunt mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi, cu vârful îndreptat înapoi. Pe solzii de pe spate sunt 3-5 striuri epiteliale longitudinale în relief. Trei rânduri de solzi între linia laterală și originea înotătoarelor ventrale. Solzii de pe linia laterală sunt mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]