1,094 matches
-
iconodule; ea putea trimite atât la bunurile materiale și la cele simbolice, cât și la slujirea credinței și a legii printr-o înțeleaptă aplicare și adaptare în gestiunea tuturor manifestărilor vizuale ale sacrului. Am urmat aici un parcurs "arheologic", de sondare și de identificare, dar și de analiză contextuală a unor noțiuni, formațiuni discursive sau micro-bazine semantice, pentru a schița o posibilă genealogie conceptuală a imaginarului. Am urmărit de aceea grefa de la imaginarul filosofic antic al politicului la formele creștine ulterioare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
foarte lentă, date fiind transformările târzii, de tip umanist, apoi iluminist, sub influența Europei centrale sau, foarte rar, occidentale. De aceea, imaginarul medieval românesc și arta creștină locală s-au situat în trena unei gândiri generale conservatoare. Am încercat această sondare genealogică pentru anumite formațiuni discursive, idei și structuri simbolice ale imaginii puterii cu scopul de a verifica în ce măsură imaginarul medieval, ca o reflectare a planului puterii creștine de sorginte bizantină, de gestionare spirituală și materială a oikonomiei, a moștenit și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de sud-est a continentului: Platon și Aristotel, priviți ca premergători incontestabili ai gândirii creștine; Plotin, Ghemistos Plethon, Ioan Damaschinul (interesat direct de Stagirit), dar și Varlaam din Calabria (important nu atât pentru conținutul scrierilor, cât pentru rolul său). Prin această sondare "arheologică" - în siajul teoriei lui Michel Foucault -, în căutarea unor formațiuni discursive, modele, teme, idei și noțiuni-cheie pentru imaginarul european premodern, s-ar putea ajunge la perspective noi asupra relației dintre gîndirea medievală românească (politică, teologică sau colectivă) și tradiția
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui, până acolo unde "pulsează" formațiunile discursive, semantismele vechi, simbolurile, imaginile și teoriile, detaliile istorice și opțiunile politice, care fac, toate, să se articuleze marele corp al imaginarului − această lume internă a mentalului colectiv, cum l-am numit de la început. Sondarea arheologică ne-a purtat până la straturi de cultură adânci, în antichitatea greco-romană, pe nivelele și sub-straturile sale colaterale, și ne-a permis să ne deplasăm atât pe axul vertical, al perioadelor, cât și pe orizontală, în spațiu, urmărind translația din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Articolul 1 Se înființează Institutul pentru sondarea opiniei publice, ca organ independent, cu finanțare de la bugetul statului, precum și cu autofinanțare. Articolul 2 Datculescu Petre se numește în funcția de director al Institutului pentru sondarea opiniei publice. p. PRIM-MINISTRU MIHAIL DRAGANESCU ------------------------
HOTĂRÎRE nr. 28 din 9 ianuarie 1990 privind înfiinţarea Institutului pentru sondarea opiniei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106842_a_108171]
-
Articolul 1 Se înființează Institutul pentru sondarea opiniei publice, ca organ independent, cu finanțare de la bugetul statului, precum și cu autofinanțare. Articolul 2 Datculescu Petre se numește în funcția de director al Institutului pentru sondarea opiniei publice. p. PRIM-MINISTRU MIHAIL DRAGANESCU ------------------------
HOTĂRÎRE nr. 28 din 9 ianuarie 1990 privind înfiinţarea Institutului pentru sondarea opiniei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106842_a_108171]
-
din situația complicată, din labirintul așezat în viața sa ca obstacol de neocolit. Situația complicată, obstacolul care ne întâmpină în viață, odată abordat, acționează asupra noastră precum o complexă încercare, probă, filtru existențial ce impune ființei noastre depășirea propriilor limite, sondarea în adâncurile proprii pentru căutrea de noi resurse, noi potențe nebănuite anterior. Labirinturile vieții ne determină să devenim arheologii sinelui nostru angajați, în demersul aflării de noi energii lăuntrice care ne pot propulsa spre izbânda individuală. Înfruntând situația labirintică drept
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de imperativ sau constatare oficială și devine un alt act sau un text mort aplicat peste o hârtie uitată și abandonată ofilirilor timpului. Pecetea poate fi gândită, așadar, drept un zăgaz, o circumscriere ce ține condensat pulsiuni nelăsând posibilitatea de sondare, de înaintare dinspre exterior către ele. Pecetea găzduiește închizând și protejând de posibilele interferări cu împrejmuirea învăluitoare. Ea se aseamănă cu un zăgaz, cu un stăvilar de ape ce cumuleză presiunea excepțională a unui lac care îi pune la încercare
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
artistului, dar oare portretul celui de-al doilea, înțeles ca o personalitate complexă și unică, nu ne dă inevitabil indicii despre primul? Sainte-Beuve însuși, iar la noi portretele devenite clasice ale lui G. Călinescu, rămân oare doar la anecdotică, fără sondarea eului creator ? Evident că nu. Wellek și Warren au dreptate când afirmă teza lor în principiu, dar aplicând și noi metoda lor, de a vedea până unde este valabilă o teză teoretică, constatăm că propria lor teză se limitează la
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
trecerea spre o altă întrebare. Reiterația este o modalitate de a-i repeta subiectului într-o formă diferită ceea ce a răspuns, pentru a-l asigura de atenția intervievatorului. Alte propuneri de clasificări (Agabrian, 2004) presupun diferența dintre întrebări principale, de sondare și examinare și subsecvente, de continuare sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
-i repeta subiectului într-o formă diferită ceea ce a răspuns, pentru a-l asigura de atenția intervievatorului. Alte propuneri de clasificări (Agabrian, 2004) presupun diferența dintre întrebări principale, de sondare și examinare și subsecvente, de continuare sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalităților de înregistrare, pentru că permite evitarea tracului pe care subiecții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
al psihologiei, care a trecut de la spiritul speculativ de abordare la spiritul experimental, mai obiectiv și mai realist. Dar atunci s-a comis prima eroare teoretică și metodologică prin identificarea creativității cu inteligența, declarând testele de inteligență ca privilegiate în sondarea creativității. Ori, astăzi se cunoaște că inteligența este numai un factor al creativității, iar testele de inteligență reprezintă o plasă cu ochiurile prea largi care lasă să se piardă 70% (după opinia lui E.P. Torrance) din indivizii cei mai creativi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceea ce l-ar apropia de Balzac. Pentru critic Amândoi ar fi un roman din cele mai subtile prin caracterul său detectivistic, dar și prin parodierea acestei formule. La Hortensia Papadat-Bengescu, căreia îi comentează romanele Rădăcini și Logodnicul, remarcă ascuțimea analitică, sondarea zonelor obscure ale sufletului, preocuparea constantă pentru deviațiile naturii omenești. Despre Gib I. Mihăescu afirmă că e un romancier de școală dostoievskiană și îl compară, în alt plan, pe protagonistul din Donna Alba cu Julien Sorel, personajul lui Stendhal. Pe
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Ț. s-a arătat mai puțin atras decât colegii lui de generație de scenariile conspiraționiste, catastrofice ori apocaliptice, de tablourile carnavalești irigate de recursul la fabulos, la burlesc și grotesc. Nu a fost atras nici de cultivarea „exotismului social”, de sondarea mediilor marginale ori interlope, de erotismul necenzurat etc. De asemenea, formulele neoexpresioniste, neonaturaliste, minimalismul decepționist, „deprimismul” și „mizerabilismul” nu se regăsesc în literatura lui. Ț. e un scriitor care se particularizează prin disimilare. El își asumă postura de prozator al
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Tema dramei iudaice petrecute în spațiul românesc este reluată de autorul care conștientizează tot mai acut statutul său de supraviețuitor a două regimuri represive - fie direct, fie ca urmaș al victimelor de odinioară - în romanul A trăi în păcat (1996), sondare a atitudinilor individuale și a comportamentelor colective din timpul pogromului de la Iași. Transfigurarea în ficțiune a elementelor autobiografice apare și în Viață cu efect întârziat (1998), unde se recompune biografia personajului central, scriitor român emigrat în Israel, care încearcă, într-
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
face dovada unei inteligențe artistice remarcabile. Romanul Așteptare reia, stilistic, toate datele și premisele anunțate anterior în Nu ucideți femeile. Scrisă tot la persoana întâi, mai mult, eroina purtând același nume - Raluca -, această carte se dovedește mult mai ambițioasă, încercând sondarea unui psihic incert care, deși păstrează aparențele normalității, este gata oricând să o încalce. Raluca, posedând o incredibilă disponibilitate de a trăi în imaginar, refuză realitatea sau, în orice caz, îi respinge orice imixtiune în forul său interior. Drama se
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Nu știu Notă: Noile state membre (valul de aderare 2004); Vechile state membre (Europa celor 15); Toate state membre (Europa celor 25) Datele din Eurobarometrul 62, toamna 2004 (în România, sondajul a fost realizat în luna octombrie de către Centrul de Sondare a Opiniei Publice pe un eșantion de 1.012 persoane cu vârsta de 15 ani), relevă niveluri diferite ale evaluării infracționalității ca problemă cu care se confruntă cetățenii din țările europene, dar și faptul că în România asemenea tuturor țărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănătoare până la un punct, așa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil Petrescu și Anton Holban, această carte descrie drama morală a sculptorului Emil, care, pornind de la premise false în privința femeii iubite, suferă că
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
cum observa Octav Șuluțiu, punea asupra realității poetice „un fel de fluid care estompează contururile, un fel de abur noțional”, ce prelungea starea de așteptare până la sublim, fântâna arteziană devenind astfel, în viziunea lirică a lui C., o formă de sondare a misterului cosmic: „Azvârle-ți plânsul fin/ În cerul viu și zi-mi/ De râsetele din / Înalt și limpezimi./ O, linii clare, liră,/ Arpegiu argintiu/ De jocul tău zglobiu/ Tăcerea mea se miră// Ce voci subpământene/ Te-au ispitit în
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
fața și reversul”, gemelaritatea unei ființe eminamente poetice, absorbită integral de eul propriu, așa cum arată amplul roman Orbitor (I-II, 1996-2002, proiectat în trei volume). Deschiderile pe orizontală oferite în Visul de statutul gemelarității și ambigeniei se închid acum în favoarea sondărilor informației genetice individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
discuție în special pentru conturarea destul de convingătoare a unor psihologii de excepție (romanele Sperietoarea, 1992, Proces-verbal al unei crime, 1998) și pentru analiza minuțioasă a altora (Iluzia cea mare, 1979). Pe scriitor îl interesează, mai mult decât construcția epică solidă, sondarea imponderabilelor sufletești sau desenarea medalionului psihic. Romanul de debut, Week-end în oraș (1969), prezintă tribulațiile sentimentale ale unui tânăr meteorolog, care alege debușeul erotic ca modalitate de refacere a nervilor săi obosiți. Figura Murei sau a lui Miriam nu se
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
romanului. Construcția epică este labilă, nucleul va fi găsit după o nereușită încercare de acces în atmosfera stației meteorologice, personajele par vag conturate, iar finalul, prea optimist, rămâne neconvingător. Mai reușit este romanul Iluzia cea mare, care încearcă să împletească sondarea mediului social cu analiza lentă, subtil tergiversată, accidentată pe alocuri prin forțarea imprevizibilului caracterial, a stării personajelor. În centrul scrierii se află cuplul matrimonial Edmonda-Titus Oniga; ea e o femeie mondenă, diplomată și ambițioasă, el un soț ascultător, cu un
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid, fără tentația abisalului, dar convingător la nivelul ansamblului comportamental, suferă din pricina manierei
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
creatoare a celui care socotește orice nedreptate care i se face drept un afront adus superiorității spiritului de către plebeianul simț comun. Cantemir nu era deloc lipsit de astfel de accente. Pentru el, literatura însemna, înainte de toate, act de cunoaștere, de sondare a realității, de stoarcere a esenței altfel inaccesibile. De aceea, pentru a scrie Istoria ieroglifică, el se documentează la fel de serios ca în cazul lucrărilor cu asumat caracter științific, pentru că știe că nimic nu trebuie lăsat la întâmplare: miza textului este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]