5,095 matches
-
cultura greacă, Țara Românească se dorește antigreacă și antistrăină. Elitele moldave tind spre o protecție ucraineană (ruteană), dar această referință este complexă, este ortodoxă și deschisă lumii culturii occidentale. Discursul elitelor este alimentat de un umanism clasic și de convingerea specificității. Acest dublu caracter definește, în același timp, apartenența maeștrilor gîndirii din Școala Ardeleană, care navighează între un "da" pentru Roma și pentru Habsburgi și un "nu", exprimat în surdină, ca refuz la o graniță a acceptării. Luptele confesionale sînt susținute
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1830. Este tradus și Voltaire, însă alegerea vizează Istoria lui Carol al XII-lea, filosoful fiind înțeles ca un cronicar. Opera sa circulă în mediile francmasoneriei din Iași, aflate în legătură cu lojele din Moscova și Sankt-Petersburg. Andrei Pippidi insistă asupra specificității mediului socio-cultural care orientează modurile de relație cu operele și diferențiază deschiderea influenței lor în Franța și în Principate. Istoricul schițează tabloul unei societăți în care 87% din populație este formată din analfabeți, al unei societăți fără librării, fără literatură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Autorul demonstrează că pentru România socialismul nu este o plantă exotică. El se impune ca revoluționar și cheamă la depășirea etapei revoluției burgheze de la 1848 pentru a transforma formele sociale burgheze în forme socialiste. Specificul țărănesc român este ignorat. Singura specificitate recunoscută pentru a fi denunțată este aceea de expropriere a țăranilor în folosul profitului burghez. Dar acest profit burghez nu ar ști să reziste multă vreme, deoarece piața internă se degradează. Programul socialist propune transferul proprietății de stat către comune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o dependență resimțită ca umilitoare și antinațională. Paradoxal, guvernul național-țărănesc este cel care ia inițiativa de a încredința redresarea bugetului unei misiuni trimisă de Franța. Va plăti însă scump această contradicție identitară între recursul la Vest și afirmarea sentimentală a specificității țărănești și agrare. Curînd, partidul va suferi împărțirea între o dreaptă ce va evolua spre corporatism, o stîngă adunată în jurul lui Mihalache și un mic grup de intelectuali concentrați în jurul revistei Viața Românească. Misiunea franceză, condusă de Charles Rist, subguvernatorul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ambasadorul Franței la București scrie la 11 decembrie 1932: "Importanța acordată unei simple probleme a personalităților arată că românii rămîn fideli gustului pentru o politică de clientelă și de intrigi individuale". Problema este, fără îndoială, foarte complexă. Fracturile ideologice și specificitatea programelor economice și a clientelelor îi separă pe liberali de național-țărăniști. Motivul hotărîtor al scepticismului francez în privința bunului mers al afacerilor românești își află originea în dramaticul bilanț financiar. Această situație este revelatoare pentru eșecul regrupărilor și al alegerilor de după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României socialiste. A existat tendința de a valoriza conflictele dintre persoane pe seama confruntărilor de idei, ca și cum linia de fractură se reducea la un raport între negru și alb, între comunism și anticomunism. Căderea regimului comunist în 1989 a permis limpezirea specificității angajamentelor fiecăruia dintre participanți. Există în România anului 1944 o alianță antinazistă între stînga comunistă și social-democrată, dreapta monarhistă, democrații liberali și național-țărăniști. A existat și o încercare eșuată a Germaniei de redresare a României lui Antonescu via legionarii expulzați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neîndoielnic un fel de a spune tovarășilor sovietici că identitatea românească trebuie luată în calcul; această memorie progresivă este mai ales un fel de a extinde totalitarismul, mergînd pînă la a restrînge trecutul, pînă la a se dori ștergerea propriei specificități pentru o reașezare în centrul unui prezent în care credința și ficțiunea se confundă. Munca are deci acest sens de fidelitate marxistă și științifică față de patria socialistă. Provocarea vine din neînțelegerea sau din înțelegerea ei pe jumătate. Frumoșii ani 60
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la care Bucureștiul așteaptă garanții de securitate și reveniri economice pe planul civil și militar. Noțiunea de integrare implică voința de a fi recunoscut ca parte întreagă: aderarea nu este un mimetism, iar Biserica Ortodoxă, alăturată puterii, poate dovedi clar specificitatea culturii și moravurilor națiunii. Pragul dintre revendicarea suveranității și retractarea fundamentalistă asupra valorilor proclamate ca superioare este repede depășit. Sistemul de valori păstrat de reformatori orientează spre o politică de bună vecinătate cu Moscova: legăturile cu URSS, apoi cu Rusia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altă soluție, am recurs, de fiecare dată, la calitățile/defectele native, păcălind în felul acesta, inconfundabil, istoria altora. Fie ei mai ales vecini ostili. De aici, din această atitudine, cel mai adesea conjuncturală, ne-am și procopsit de altfel cu specificități nu întotdeauna lăudabile. Una din ele determinînd memoria noastră scurtă, neputința de a nu repeta erorile, de a nu uita ce nenorociri ne-au năpăstuit. Numai și pentru faptul că, fiind conștienți de iminența pericolului, nu am încercat cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape legic, în devenirea unei arte endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu,al doilea, deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în "desprindere". Cum, tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desemna, în perspectiva concepției lui J. Piaget, echilibrul dinamic dintre asimilarea cerințelor școlare și acomodarea la acestea, la diferite niveluri de școlarizare. Inteligența școlară este o formă specifică, particulară a inteligenței, care se diferențiază de inteligența globală mai ales prin specificitatea conținutului său, dar, în același timp, se supune legităților generale ale dezvoltă rii mintale. Definirea inteligenței școlare este posibilă numai în raport cu activitatea școlară, ea exprimând gradul de adaptare a elevului la cerințele activității de tip școlar. Dar aceste cerințe variază
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Skaz (de la rusescul skazatî/skazivatî, "a spune, a relata") e povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în opoziție cu AUTORUL) și e așezat ferm într-un cadru de comunicare. Maniera de a povesti (trăsătura distinctivă și specificitatea vorbirii naratorului) este tot atît de importantă pentru efectul narațiunii ca și situațiile și evenimentele povestite. Huckleberry Finn ar fi un exemplu de povestire directă la persoana întîi, în timp ce Robinson Crusoe și David Coperfield n-ar fi astfel. ¶Bakhtin 1984
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
etc. 1.1.3. Caracteristici ale comunicării didactice Fără a fi exclusive - ele se regăsesc și în alte contexte comunicaționale (medical, religios, comercial, diplomatic etc.) -, o serie de aspecte pot fi considerate, mai ales prin frecvența prezenței lor, elemente de specificitate ale comunicării didactice. a) Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și obligatorie pentru continuarea procesualității învățării. „Dacă înțelegere nu e, nimic
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
neîndoielnic, fructul unei concepții și metodologii definite. Alexandru Zub ne apare ca un raționalist-umanist, în care cel de-al doilea element are o amprentă foarte pronunțată, încrederea în rațiune ca cea mai înaltă virtute umană fiind o binefacere mărginită de specificitatea omului constrâns în raporturi instabile, uneori tulburi între el și împrejurări, de unde și echilibrul căutat în judecăți, la care îndeamnă condiția noastră de muncitori cu experiență limitați nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în timpul efortului comparativ cu stările de repaus). 1.4. Joggingul și alte probe / ramuri sportive Abordarea problematicii joggingului nu ar fi completă dacă nu s-ar prezenta și o paralelă între diferitele tipuri de activități sportive care au la bază specificitatea efortului aerob: atletism, ciclism, înot, canotaj, kaiac sau adaptări ale acestora (spinning, vâslit la simulator etc.). Știm astăzi că fiecare exercițiu fizic, efectuat corect, are efecte benefice asupra organismului. Totuși, un om care nu are multe cunoștințe din domeniul sportului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fost prelungirea celei menționate și insista preponderent pe mediul internațional de negociere. Fie că era vorba de aspecte politice sau economice (afaceri), această formulă insista pe aspectul comunicării interculturale, căutând să lege o negociere specific orientată (diplomatică, afaceri etc.) de specificități culturale și/sau de mediul multicultural.10 Pe măsură ce globalizarea a devenit mai intensă, negocierile internaționale/globale au sporit rapid în număr, acestea devenind pentru mulți oameni și organizații mai degrabă norme decât activități "exotice"11, negocierea însăși fiind considerată un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru construcția europeană a dezvoltat anumite caracteristici proprii, desigur în cadrul multilateral, și chiar dacă nu se poate vorbi de un stil european al negocierii, așa cum au realizat cele mai puternice școli naționale de negociere, credem că poate fi susținută o anumită specificitate, individualitate a negocierii europene. Literatura despre negocierea europeană s-a îmbogățit îndeosebi din ultimul deceniu al secolului trecut. În mod cert, sfârșitul Războiului Rece, marile provocări ale globalizării și tendința tot mai pregnantă a Uniunii Europene de a-și impune
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vor constitui obiectul analizei sistematice. În acest context, prezentăm o foarte sintetică analiză pe care a realizat-o recent profesorul Alan Mayhew (Sussex European Institute) negocierilor celui de-al cincilea val de extindere 29, după care vom interveni cu unele specificități, care să ajute la înțelegerea mai completă a procesului negocierilor de aderare. Profesorul Mayhew începe prezentarea negocierilor de aderare cu înfățișarea contextului politic (internațional, european, sub-regional) și a cadrului instituțional (european și statal). Insistență aparte se observă în analiza "structurii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o facem numai din rațiuni- să le spunem didactice, deoarece pentru fiecare stat candidat gradul de dificultate pentru un anume capitol a fost diferit, în funcție de stadiul pregătirii interne, dar și ponderea pe care un capitol sau altul o ocupă în specificitatea evoluției țării și, nu în ultimul rând, în funcție de modul cum un stat candidat și-a formulat obiectivele și interesul național. Având în vedere considerațiile de mai sus, precizăm că pozițiile inițiale ale statelor candidate au fost că acestea se raportează
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
candidat să demonstreze capacitatea unei conformări cât mai complete și rapide cu acquis-ul, Negociatorul Șef al statului candidat caută formulele cele mai potrivite de armonizare, potrivit greutății argumentelor pe care le oferă pregătirea internă pentru aderare, obiectivele de stadiu și specificitatea afirmării interesului național. De unde și posibilitatea mai multor schimburi de documente de poziție în cadrul negocierilor la același capitol, până când părțile își pun în acord soluțiile promovate. Negociatorul Șef trebuie să facă față și tendințelor de folosire a puterii de negociere
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
De aceea, strategiile și tacticile negocierilor sunt importante și variate, atât la nivelul procesului negocierii de aderare cât și la cel sectorial (capitole). András Inotai recomanda statelor candidate din Europa Central Sud-Estică următoarele elemente de strategizare 76: ==> realism a aborda specificitatea negocierilor de aderare ("nu sunt exerciții diplomatice clasice"); ==> orientarea clară spre viitor (avantaje pe termen lung); ==> abordarea evoluționară (și UE și statul candidat au o dinamică vizibilă pe durata negocierilor); ==> abordare pro-activă pornind de la interesele statului candidat ca viitor partener
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007. Astfel, pentru anul 2001, strategia de negociere a indicat concentrarea asupra elaborării tuturor documentelor de poziție și transmiterea lor oficială Consiliului UE (o abordare cantitativă). În 2002, abordarea a fost diferențiată și a relevat specificitățile calitative, urmărindu-se deschiderea tuturor capitolelor pentru negociere și închiderea provizorie a unui număr însemnat dintre acestea. S-a estimat că în anul 2003 se va intra în faza negocierilor la capitolele Pieței Interne. Anul 2004 urma să fie dedicat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au avut loc consultări tehnice informale cu Comisia Europeană asupra proiectului Documentului de poziție a României pentru Capitolul 3 Libera circulație a serviciilor. Comisia Europeană a precizat intenția organizării mai multor runde de consultări la acest capitol, datorită conținutului și specificității negocierilor liberei circulații a serviciilor, acțiuni preconizate a avea loc după transmiterea oficială a documentului de poziție de către partea română. Experții comunitari au precizat că accentul trebuie pus pe situația adoptării acquis-ului comunitar și pe programele viitoare, ca și pe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
îl aplice la momentul aderării. România s-a aliniat la toate declarațiile, pozițiile și acțiunile comune la care a fost invitată și nu va avea probleme în a-și armoniza obiectivele de politică externă la cele ale PESC. Dată fiind specificitatea acestui domeniu, un număr restrâns de acte normative comunitare, preponderent cele referitoare la instituirea de sancțiuni, au necesitat măsuri legislative interne de implementare. Astfel, în perioada 2000-2001, s-au implementat, prin Hotărâri ale Guvernului, ansamblul de măsuri restrictive impuse de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate. Ele sunt prezentate prin utilizarea unor criterii consistente și specifice. Căci, morala este analizată luându-se ca reper semnificativ pentru specificitatea ei, numai normele morale. Criteriile de analiză sunt cinci: structura formală a normei, relația dintre trebuie și este, clasificarea normelor morale, trăsăturile specifice și sistemul normativ. În cazul dreptului se face o similară reducție a domeniului la normele juridice, acestea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]