1,049 matches
-
civilizație. Un spirit de emulație filologică identică animă și pe Ion Budai-Deleanu, care pornește să compună un Lexicon român-german: Văzând că toate neamurile Europei au de mult lexicoanele sale, numai la neamul nostru lipsește o carte ce se poate zice spița cea dintâia a culturii, mă simt cu totul răpit spre acest scop înalt. Acordul în jurul acestei idei este unanim și cuvântul de ordine, în formularea lui Vasile Gergely de Csokotis, nu poate fi decât următorul: Să nu ne lăsăm mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
narațiunii, exprimând anumite trăsături ale protagoniștilor. În mentalitatea arhaică tradițională, se considera că omul care poartă numele unui sfânt devine și protejatul acestuia; de aici, dorința părinților ca nașterea copilului să se petreacă în apropierea sărbătorilor. Pentru conservarea onomastică a spiței de neam patern, se obișnuia să i se dea copilului numele tatălui dacă primul copil era fată, i se da numele mamei, în speranța că va fi și ultima, adică se va termina cu ea rândul fetelor. "De multe ori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiind folosit ca argument în sprijinul convertirii populației la catolicism (teză pe care cancelaria papală încerca să o inoculeze în special în programele politice ale regilor maghiari, chemați să sprijine acțiunile bisericii catolice). Elementul roman și ideea apartenenței la vechea spiță a neamului lui Traian apărea în istoriografia externă nu doar în baza unor redescoperiri istorice (referințe la cuceririle romane), ci și a tradiției locale − mențiune care va apărea mai târziu și în letopisețul lui Ureche. Conștiința latinității menținea însă etnia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arată, în toată splendoarea, complexele de judecată. Ei se numesc, simplu, euro-candidați și par a fi ajuns pe listele de concurenți la forul democratic european cu tot atâta legitimitate cu cât a pătruns, cu reclamația sa, și pretinsul urmaș de spița o sută a lui Ștefan cel Mare. A doua legătură profundă dintre cele două cazuri se stabilește în momentul magic al introducerii votului în urnă. Asta, pentru că reclamantul provinciei istorice este, spune el în presa centrală de joi, 8 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Bălan, fost, ani În șir, În tinerețe sa, la Institutul De Propaganda Fidae, la Roma. Ideea mea „de bază” era, cum o spuneam, capacitatea de „didacticizare” a celui care avea să fundamenteze cel mai mare mit european, creștinismul, Ioshua, din spița lui David. Din nevoia pe care și-a impus-o singur, aceea de a trebui să transmită și să „explice” unor „proști” adevărurile și ideile sale, nu numai excepționale, dar și extrem de radicale - s-a văzut apoi că radicalitatea acestor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rîma tot vine spre closet, lumea bună cu nevoi mai dese, haine de mii de lei, verigheta pe mînă durdulie, inele, șervețelul de efect pe fesa dreaptă, la tine carnea zbîrcită de elasticul slipilor, niște gogoșari, el cu spicul mustății, spiță mioritică din roata agricolă, pe 1200-1500 de călători, dacă sînt zece vagoane, Făurei schimbare de locomotivă, a coborît să vorbească și lîngă vagon! doliu de mîhnită ce sînt, e centrală telefonică, la gagică-sa, la cine vorbește! nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unele elemente fără de care n-o putem înțelege: Racoviță stabilește dimensiunea temporală a speciei. Prin aceasta specia devine, în același timp, rezultatul unui proces de evoluție și etapă în evoluție. Specia devine dinamică și capătă unitate. Mergând pe linia analizei spiței, atunci cercetările taxonomice devin mai complexe, deoarece nu trebuie să pună doar în evidență anumite structuri, ci trebuie să le găsească originea și să le intuiască direcția de evoluție de-a lungul timpului geologic. Nu putem cuprinde aici vastitatea gândirii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mele școlare, eram îndreptățit să primesc "bursa republicană" în valoare de 250 de lei lunar, însă aceasta a fost atribuită colegului meu, Mircea Goia, deși media notelor sale era simțitor inferioară mediei notelor mele. Prietenul meu Mircea era însă de spiță pur românească, ceea ce explica avantajarea lui în alegerea bursierului republican. Nivelul meu de trai ca student nu se alimenta în exclusivitate din resurse universitare. Aportul oferit cu generozitate de rămășițele familiei mele rămase în România și în primul rând contribuția
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
necurmat dintre cele mai întâi și mai aleasă din ale pământului acestuia" și că "împreună se trag din cel mai întâi părinte"10. În cuprinsul său, rezoluția Divanului oferă pentru prima oară referințe mai detaliate privitoare la istoria familiei Balș. Spița neamului Bălșeștilor, pe linie masculină, însoțită de o cuprinzătoare anafora a Divanului moldovean de cercetare și adeverire a veridicității informațiilor pe baza cărora s-a întocmit spița, a fost întărită prin hrisovul din anul 1813 al domnului Scarlat Calimah. Hrisovul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Divanului oferă pentru prima oară referințe mai detaliate privitoare la istoria familiei Balș. Spița neamului Bălșeștilor, pe linie masculină, însoțită de o cuprinzătoare anafora a Divanului moldovean de cercetare și adeverire a veridicității informațiilor pe baza cărora s-a întocmit spița, a fost întărită prin hrisovul din anul 1813 al domnului Scarlat Calimah. Hrisovul a fost validat în mod excepțional printr-un sigiliu atârnat, conservat într-o capsulă metalică aurită. Toate aceste acte au fost întărite, spre mai mare valabilitate, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
XV-XVI, informațiile documentare privitoare la această familie fiind mai puține, în arborele genealogic înaintat Înaltului Oficiu al Șambelanilor din Viena 21 nu s-a putut face o legătură clară între întemeietorii acestui neam boieresc și acel Crâste Balș, menționat în spița de neam, precum și în anaforaua Divanului, după un ispisoc din 1598, ca având drept copii "pe Matieș conte, pe Lupu sulger, pe Grigorie paharnic, pe Fedora, pe Gheorghie vornic, logofăt și pe Antimie"22, din care au descins apoi toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din cele mai vechi și mai de seamă familii boierești, înrudite strâns cu câteva din marile case princiare recunoscute în țară și peste hotare, precum Ghica, Sturdza sau Cantacuzino 287. Pentru a da o notă de cât mai mare autenticitate spiței de neam întocmite în condiții grafice deosebite de inginerul Johann Freywald, prin cointeresarea celorlalți membri ai acestei mari familii, în anul 1813, a reușit să obțină un hrisov de întărire a ei din partea domnului Scarlat Calimah, pe baza anaforalei Divanului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. I, București, 1913; Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei între Prut și Nistru, București, 1940; N. Stoicescu, Dicționarul marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV-XVII, București, 1971; Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spița de neam a familiei Balș dotată cu steme, București, 1981. 5 HausHofund Staatsarchiv, Wien, Oberstkämmereramt, Adels-Archiv, K. 5, B. 12, nr. 4. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Mihai-Ștefan Ceaușu, Noi informații genealogice privitoare la șambelanul Vasile Balș (1756-1832) și familia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Geheime Assoziation" und der Bukowiner Bojar Basilius von Balsch, în "Südost-Forschungen", Bd. XX, 1961, München, p. 277-278. 92 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, Iași, 1998, p. 134. 93 Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spița de neam a familiei Balș dotată cu steme, București, 1981, p. 119. 94 Erich Prokopowitsch, op. cit., p. 274-278. 95 Pentru mai multe amănunte privitoare la înființarea și rolul "Asociației Secrete", v. Denis Silagi, Ungarn und der Geheime Mitarbeiterkreis Kaiser Leopolds
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apusului - servitutea de țară mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei roți din butuc, pentru a se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1 septembrie 1999, ora 14,18 6. D
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și farfuria zburătoare În care m’aș afla. Văd câteva râuri, Someșul, Crișul, Mureșul, Oltul, Dâmbovița, Ialomița, Siretul, Prutul, care-și au obârșia dintr’un fel de butuc, care sunt Carpații. Văd și un fel de obadă, care adună aceste „spițe“, adică Tisa și Nistrul care, pe o bună parte, sunt chiar „spițe“, căci tot din Carpați izvorăsc, și Dunărea, dreptu-i venită de departe, dar de acolo unde, vrem-nu vrem, trebuie să ajungem. Și sunt convins că tocmai această unitate, rotunjime
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Crișul, Mureșul, Oltul, Dâmbovița, Ialomița, Siretul, Prutul, care-și au obârșia dintr’un fel de butuc, care sunt Carpații. Văd și un fel de obadă, care adună aceste „spițe“, adică Tisa și Nistrul care, pe o bună parte, sunt chiar „spițe“, căci tot din Carpați izvorăsc, și Dunărea, dreptu-i venită de departe, dar de acolo unde, vrem-nu vrem, trebuie să ajungem. Și sunt convins că tocmai această unitate, rotunjime hidrografică, e ceea ce a determinat nașterea zilei pe care o sărbătorim astăzi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
De ce Prutul n’a luat-o de-a dreptul spre Nistru și Siretul la fel, ci adună și ceea ce pleacă spre răsărit, precum Siretul cu Moldova ori Trotușul, mânându-le spre sud? Dar așa, „obada“ Nistrului nu se sprijină prin „spițe“ pe „butucul“ Carpaților. Și, firesc, „roata“ s’a strâmbat aici, iar câtă vreme nu vom putea Întocmi niște „spițe“, desigur nu geografice, dar culturale, economice, spirituale, toată roata românească va șchiopăta, hurducându-ne chiar și pe autostrăzile netede ca’n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pleacă spre răsărit, precum Siretul cu Moldova ori Trotușul, mânându-le spre sud? Dar așa, „obada“ Nistrului nu se sprijină prin „spițe“ pe „butucul“ Carpaților. Și, firesc, „roata“ s’a strâmbat aici, iar câtă vreme nu vom putea Întocmi niște „spițe“, desigur nu geografice, dar culturale, economice, spirituale, toată roata românească va șchiopăta, hurducându-ne chiar și pe autostrăzile netede ca’n palmă ale Europei. V’am Întristat? Eu sunt mai dihai, căci Însăși existența mea datorează totul acelui 1 Decembrie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cuprinde un loc în vreme. D-zeu e vremea însăși, cu tot ce se-ntâmplă-n ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, ori asemenea roții ce deodată cuprinde toate spițele, ce se-ntorc vecinic 244. Nu lipsesc din caracterizarea personajului nici unele elemente înconjurătoare ale ambientului: Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paianjenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mare a Virginiei Micle, Valeria, este un personaj cunoscut. A studiat la Conservatorul din București și a cântat la Paris, în compania Elenei Teodorini (nume de afiș: Valeria Nilda). După sinuciderea Veronicăi Micle, s-a căsătorit cu Mihai Sturdza (din spița foștilor domnitori ai Moldovei). Conacul era la Boureni. Valeria a publicat câteva volumașe de poezie (minoră). Asta-i tot. O recentă emisiune a prea puțin simpaticului Turcescu i-a pus alături pe Adrian Păunescu și Costi (?) Rogozanu (?). Nu-s un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
poartă sălbatic, și chiar foarte dur cu mine, de parcă n-ar fi ea; mai ales în acele clipe, gesturile pe care le face și vorbele pe care le spune au o indiscutabilă noblețe. Atunci este neîndoielnic că aparține, cu adevărat, spiței regale de la Samisegetuza. S-a revoltat împotriva regelui și i-a fost acceptat autoexilul. Ca și mie. Paris Plimbându-mă singur într-o dimineață pe țărm, am văzut trei fete complet goale ce se scăldau în apa mării. Le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și cutie acte, instalație semnalizare, frina mină, oglinda retrovizoare exterioară stânga și dreapta, retrovizor interior cu 2 poziții zi - noapte parasolar cu reazim central, brichetă electrică cu iluminare, reostat iluminat bord, pompă spălare parbriz cu acționare electrică, volan cu 2 spițe și pernă flexibilă, iluminare față cu 4 faruri rotunde, lampă iluminare interioară, roți 4,5 Bx13, anvelope 155 Srx13 tip D 210 sau D 310, trusa de scule, roată rezervă, cric și pompă pentru anvelope, capace ornament roată. Dimensiuni gabaritice
DECRET nr. 9 din 12 ianuarie 1983 privind stabilirea preţului cu amănuntul pentru autoturismul DACIA 1410 Sport - standard. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125549_a_126878]
-
5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor de la Londra. Roata cu spițe chakra (figura nr. 3) este simbolul internațional al etniei rrome și este asemănătoare emblemei de pe drapelul Indiei. Tot atunci s-au adoptat imnul Gelem, Gelem /Djelem, djelem și ziua internațională a rromilor- 8 aprilie. Știați că... - Provincia Punjab de unde se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
13, nr. 270, 1984,4. [114] SIMIONESCU, DAN, Materiale publicate în străinătate folositoare studiului limbii și literaturii române, în Studii și cercetări de documentare, an 26, nr. 3-4, 1984, p. 222-228. [115] SOARE, GHEORGHE, Procesul analizei literare, LLROP, 185-196. [116] SPIȚĂ, DOINA, Gramatica contrastivă. O gramatică a profesorului, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 32, nr. 10, oct 1984, p. 15. [117] STANIMIR, ALEXANDRINA, Prin jocuri didactice, Trib. Șc, 13, nr. 270, 1984, 5. [118] STOIAN, RITA; LĂNGRĂCEAN, ANGELA, Rolul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]